2,441 matches
-
să lucrați în Nicolina ? A.M.: - Paisprezece... Am făcut... și, cum să zic, la profesională făceam practică tot în Nicolina, ... și când m-am angajat, în '76, am continuat exact în locul unde-am făcut practică, mi-am continuat și activitatea ca sudor. S. P.: - Până în ce an ? A.M.: - Până în anul 2005, când atunci a fost și lichidată Nicolina. Treizeci de ani fără o lună, 2005 decembrie s-a lichidat, și pe 14 ianuarie făceam 30 de ani. S. P.: - Și ? A.M.: - Regret
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
să facă școală aveau, se bucurau de învoire specială ? A.M.: - Nu, dar după program erai chiar... S. P.: - Am înțeles. A.M.: -... erai două ore în fiecare zi, în timp de..., fiecare se califica cu o meserie înrudită, de exemplu, erai sudor, făceai lăcătuș, strungar făceai și frezor, ca să cunoști două meserii, în paralel. S. P.: - Am înțeles. Care erau relațiile dintre muncitori ? Cum se-mpăcau oamenii ? A.M.: - Să știți că erau chiar foarte bune. Nu era... acuma-i tare greu și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cerea la o unitate așa de mare, persoane serioase. Da’, când am văzut ce program, mai era și 24 din 24, și 6 milioane salariu, oricum aveam o vârstă, nu, n-a... am zis că trebuie să merg înapoi ca sudor. Ș-o a dat Dumnezeu, tot un șef de Nicolina, un inginer, domnul inginer Aniculăiesei, îl cunoște pe domnul director și m-o adus aici. Că nu știam de unitatea asta, ș-aicea o fost foarte bine, dar acuma, se
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
te duceai o singură zi, acolo... I. A.: - Cum erau întrecerile pe ramură, pe meserii ? G. M.: - Întrecerile pe ramură ?! Cum să fie ? Fiecare cu tipul lor de activitate... I. A.: - Știu că erau concursuri, unde se-ntreceau, de exemplu, sudorii.... G. M.: - Erau și concursuri de astea de meserie. Da... I. A.: - Ați participat la evenimente cum ar fi „Cântarea României”, dansuri, cântece, jocuri ? G. M.: - Nu. I. A.: - Cum vă petreceați timpul liber ? G. M.: - Timpul liber... Timp liber
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de Proiectare produse noi, asta însemna că se dădea o temă de cercetare, la o echipă de ingineri, făceai cercetare, făceai proiectare, după aceea, pe baza proiectului aprobat de conducerea întreprinderii, se împărțea pe echipe și-ți urmăreai produsul, alături de sudori, de montatori, până-l vedeai în faza de... probe. Asistai alături de echipă la probă și, în momentul când primea undă verde, vedeai produsul realizat și chiar funcționa. A. N.: - Ceea ce se producea pentru Nicolina, se producea pentru export ? Pentru alte
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cereau numai la Nicolina, știa că suntem întreprindere serioasă și, mai ales, materialul rulant care era pentru export: Polonia, RDG-ul, Irakul, nu știu ce... și acolo se cerea calitate... noi, fiind întreprindere autorizată, că nu se putea autoriza așa de ușor sudorii, în special sudorii, că sudoru’ care suda la boghiuri își punea poanson pe sudură, de unde o început și unde o terminat, garanția era 10 ani, acolo nu se glumea. Era pușcărie curată, că una e să faci un accident cu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
la Focșani. Nici vorbă nu putea fi de a mă abate al Fălticeni, ca să alerg la ajutorul tatălui meu, deoarece n-aș fi putut justifica vânzarea echipajului și întrebuințarea banilor. Dar această pierdere, care m-a făcut atunci să vărs sudori de necaz și să petrec o noapte fără somn, a fost pentru mine de un neprețuit folos, deoarece m-a dezgustat pentru totdeauna de a mai pune mâna pe cărți, încât pot zice cu mândrie că prețul biciului n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
așeza, mă fixa pe masă, cum ai așeza pe butuci o mașină care intră în reparații capitale. Apoi, doctorul mă ardea. Dracu’ știe cu ce mă ardea. Simțeam doar cum îmi sfârâiau creierii, cum se încingeau. Doctorul avea o față de sudor, de strungar care rotea o porcărie în urechea mea. Nu am avut niciodată curaj să văd scula din mâna lui sau să mă uit la microscop. La ce conțin io. Încercam să nu simt durerea. Există un anumit prag al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
evrei, bărbierii țigani, funcționarii, militarii și prosti tuatele de nație autohtonă; mahalale din care se revărsau, În serile cu zăduf, ca să se bălă cească În gârla cu cântecul dulce și apele murdare și Într-un neînchipuit amestec de sexe și sudori, băr bații, femeile și copiii localnicilor. Îi simt parcă și azi mirosul ei cald de etuvă. Viața În Bucureștiul de atunci era patriarhală, leneșă, de trai bun și lesnicioasă pentru toată lumea, iar orașul avea fața unui târg mai procopsit, infestat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
situație. Omul își dă jos cu grijă de la gât desaga murdară. Din ea extrage mai întâi un șervet murdar. Apoi un aparat de radio distrus din care ies intestine electronice colorate. Își fac apoi apariția o pereche de mănuși de sudor, peticite, negre de oboseală, care îi ajung până la coate. Gigi-taximetrul nu mai râde deloc. Este chiar galben, la fel ca trandafirul olandez care moare încet pe tarabă sub soarele năucitor. "De ce ți-ai tras bă, mănuși, ai pielea prea sensibilă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mică lumină înfiptă sub ochi. Declar din acest motiv că Antoaneta Ralian este actrița ro mână care a nimerit în breasla traducătorilor mai degrabă din neatenție sau dintr-un accident organi zatoric. Am văzut-o jucând roluri grele, compuse din sudori, frustrări, bombăneli, mustăceli excedate, trasee sisifice și chibzuințe nocturne. Am văzut-o ieșind în fața publi cului fără repetiții generale și supunându-l. Am văzut-o deslușind nedeslușibilul. Am văzut-o culegând apoi aplauzele cu gesturi de căpșunar rutinat, care își
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
dintre neamurile vechi sau noi are îngropați în sânul lui atâți eroi? A cui doină de veacuri pe aicea plânge? Cin-l-a apărat de-al năvălirilor puhoi și l-a adăpat, de-atâtea mii de ori, cu sânge cu sudori ca noi?» (Aron Cotruș) În dimineața aceia de sfârșit de septembrie a anului 1934, domnul învățător Nicu Budac, directorul școlii intra la clasă, pentru prima oară indispus. Avea el o anume pricină. Deși cursurile se deschiseseră conform unui obicei bine
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
maistrul Cornea, ieșindu-mi în cale. Bună dimineața! îi răspund. Așa de dimineață pe aici? Sînt de la șase, cu grupa de mecanici. Am terminat de montat și verificat traseele de apă. Facem ușă din tablă; e în atelierul mecanic, lucrează sudorul la ea. I-am pus și yală; asta e cheia, v-o dau dumneavoastră că eu mi-am terminat treaba aici. Facem și fereastră? Nu, că aici nu se lucrează decît la pornire, pînă se trec comenzile pe dispecerul central
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
și găleata, băgîndu-se înapoi sub conducte, să-și termine munca. Mai durează pînă facem legăturile cu traseele centrale? mă întreabă Cornea. Zilele astea. Trebuie să-i găsesc pe cei de la construcții-montaj, e treaba lor. Aăă, se miră maistrul, cu doi sudori buni fac eu tot montajul exterior. Nu, că asta e pîinea celor de la construcții-montaj. Chiar dacă faceți dumneavoastră lucrarea, tot le-o plătim, că e inclusă în costul global. Mda, așa-i... Cheia v-am dat-o? Da. S-o stăpîniți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
eu, impunîndu-mi să fiu calm. Aa, cred că-i vorba de montajul la separator, se dumirește femeia, după ce o aud răsfoind niște hîrtii. Da, da, așa i se spune în limbaj prescurtat: separator. Mîine dimineață, la șase, voi fi cu sudorii și cu mecanicii acolo. Să fiți și dumneavoastră. Mai bine veniți azi și vedeți despre ce-i vorba, zic eu înspăimîntat de perspectiva orei șase, cînd abia mă trezesc. Azi nu pot, mi-o taie scurt inginera. Azi am recepție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Dom' Cornea, îl temperează șeful, se aranjează. Vorbesc mîine dimineață cu directorul să ne mai aprobe un loc de-a șasea specială. Cum doriți, dar dacă se mai aprobă un loc de-a șasea specială, de ce să nu-l dăm sudorului, de care am nevoie în fiecare zi?! Că și ăsta merită. Bine, am să cer directorului două locuri, zice șeful. Foarte bine! se bucură Cornea. Mecanicul Ilie, care întreține mașinile de înfășurat, merită și el. Domnule, rîde Don Șef, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ar crăpa vreo conductă cu hidrogen și ar lua foc. Legăturile electrice cu dispecerul central vor fi făcute de grupa de electroniști condusă de tovarășul Nelu Arbore. Pentru montajul exterior e nevoie de o grupă de zece-cinșpe mecanici și șase sudori: trei cu aparate autogene și trei cu aparate electrice. Lucrările de execuție aș vrea să le conducă maistrul Cornea, iar montajul îl va urmări și conduce tovarășul inginer Dinu Zaharia, după proiectul existent. Pilotarea în dublu o voi face împreună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
endnote id=" (126, p. 7)"/>. Una dintre cauzele legendare ale caracteristicii cromatice amintite pare a fi - așa cum am văzut - malefica hemoragie (fluxum sanguinis) de care suferă evreii, ca urmare a blestemului ca sângele lor să li se scurgă pe corp („sudori mari de sânge”), dar și „pre păr și pre barbă” <endnote id="(19, II, p. 117 ; pentru Europa de Vest, vezi 4, pp. 122 ș.u.)"/>. Tot În acest context poate fi amintită o altă „maladie evreiască” : menstruațiile masculine - o credință aberantă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceea au fața scălămbată rău” <endnote id="(29)"/>. Conform „textelor poporane” românești, pentru vina de a-l fi chinuit și răstignit pe Isus, „jidovii” au fost blestemați să le iasă păduchi din corp, să le putrezească „tot trupul”, să aibă „sudori mari de sânge” și „buboaie mari În cap, care se sparg”, astfel că sângele „se scurge pre păr și pre barbă” <endnote id="(19, II, p. 117)"/>. Legenda populară românească potrivit căreia, În urma actului de deicid, Maica Domnului i-ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au Încununat cu cunună de spini”, suferă „tot anul” de „dureri de cap” și de „uscăciunea mâinilor și picioarelor”. Cei din „Neamul lui Dan”, care au strigat la judecata lui Cristos : „sângele lui asupra noastră și asupra pruncilor noștri”, au „sudori mari de sânge”. Jidovii din „Neamul lui Gad”, care au Împletit cununa de spini, au fost pedepsiți să aibă „bubuoaie mari În cap, care sparg”, astfel că sângele li „să scurge pre păr și pre barbă” ș.a.m.d. <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unii au și țâfne, adaugă și parcurge cu degetul calea dintre Suceava și Cracovia. Stanciule!... Ai bătut calea aiasta și călare și pe jos. În câte zile ajung turcii de la Suceava la Cracovia? Doamne ferește! Să socotească singur, și nu fără sudori reci.... Credeți că-și permite să mă lase singur? Și, totuși, Cazimir se mișcă, intervine Stanciu. L-a trimis pe nobilul Martin Chorazicz, în solie la Sultan, cu daruri scumpe, să mijlocească o pace pentru Moldova... ...Și pentru Polonia, totodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Pupa-l-ar mă-sa rece! se aprinde Cupcici. N-are cum, mă-sa s-a săvârșit... Atunci, să se ducă după ea! Să fim cu ochii în patru, spune Alexa. Vulpea șireată adulmecă. Are un miros... Cupcici, scăldat în sudori, cuprins de tremurici: Sa... sa... salcia... Ce te bâțâi mă?! Ai văzut pe Necuratu'?! îl scutură Isaia. Cupcici, înspăimântat, își șterge broboanele de sudoare: Saracam di mini... E cu primejdie mare. Nu vă fie cu supărare, boieri dumneavoastră, eu... eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sufocă mânia, își aude inima ce-i zvâcnește în urechi... Se sprijină de țeava tunului: Și țara?!?! strigă el. Moldova?!?! Pe ea cine o apără?!?! Cine?!?!... Șendrea pune mâna pe spadă, amenințător: Aiasta-i răzvrătire!! Ștefan, ca pământul, scăldat în sudori reci, răsuflă greu, își mușcă buza, își înăbușă mânia: Domol, Șendreo... Să le ascultăm păsul, spune el simțind un fior de gheață ce i se prelinge pe șira spinării. Oameni buni! Oameni buni, vă înțeleg. Au dat năvală vrăjmașii... Jur-împrejur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o glumă bună, dar nu-și poate stăpâni un clănțănit mărunt... Ce-i tremuriciul aista? A dat cataroaia peste tine, Negrilă? Negrilă hâhâie cam șoldiu: Fri... friguri de baltă, Doamne... Zdrumică coajă de salcie! Sa... salcie? bolborosește Negrilă scăldat în sudori. Salcie, Negrilă... E bună de friguri... De... de la Lipnic mi... mi se trage... Știe Măria ta... În smârcurile celea... Ștefan, amintindu-și, hohotește: Ce-am mai creștinat la tătărâme, atuncea!... În Nistru, botezându-te Tu, Doamne!"... Și mie, tot de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ajuns la El. Am atins buzele de călcâiul Lui. Apoi am intrat cu toții în biserică. Este foarte mare și încăpătoare. Mare la privire dar și la sfințenie. Ea adăpostește stâncă pe care Domnul a stat când S-a rugat cu sudori de Sânge. Este foarte impresionant să vezi. Te uimește. Stâncă este împrejmuita simbolic cu un gard de fier forjat. Gardul este cum a fost cunună de spini a Domnului și înalt de vreo 30 cm. Ți se dă voie să
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]