3,677 matches
-
frântă să-ți ascult În zbuciumul de ieri spre azi, În zbaterile de coșmar, În viziuni ce te cuprind... Să fiu cu tine eu, măcar, Când cazi, în brațe să te prind Și să te strâng cu drag și blând, Suflare prin sărut să-ți dau, Din somn, din suflet și din gând Tot răul strâns să ți-l preiau, Suspinele ce le suspini Și-al patimilor abur gros, Să port coroana ta de spini Și crucea ta, ca un cristos
PE GEANA TA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364160_a_365489]
-
care tocmai se ridicase. Cu ochii împietriți spre el, văzu scrisoarea, parcă pentru prima oară. Își adună puterile și întinse o mână tremurândă spre ea, parcă îi era frigă că o va frige. O desfăcu și o citi dintr-o suflare. Dar cuvintele de acolo se jucau, sau voiau pur și simplu să își bată joc, că nu înțelegea nimic. O mai citi o dată, apoi încă o dată, nu, nu putea crede ceea ce scria acolo, era mai mult decât o glumă proastă
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
prin care treceau trenuri de călători și marfare lungi, interminabile, care când mă prindeau chiar dedesupt, în stradă, mă paralizau. Spaima n-am uitat-o... nu mă puteam elibera din acel spațiu terifiant, energii nefaste mă încorsetau și-mi opreau suflarea, ritmul ucigător al roților înfiorau întreaga-mi ființă, un sentiment de neputință mă stăpânea cum nicăieri în alte împrejurări nu simțeam, era un alt tărâm de care-mi aduc aminte cu strângere de inimă, uneori visez sonoritățile unui colos ale
INTERSECTĂRI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364151_a_365480]
-
Autorului Cel-din-Ceruri, Crai pe crai Ce-n Cuvânt deții binomul Și-ai creat al lumii rai Ca în iad să-l schimbe omul, Nu-mi lași timp în lumea astă Să-ți spun toate câte-s rele, Ci cât o suflare-n coastă Stingi și naști noi lumi de stele. Timp de aș avea, Nebune, Cât bătaia de aripă, Să îți spun câte ți-aș spune Nu aș pregeta o clipă. Ci-mi lași rest la rest rămas Doar de-o
CÂT O ZA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363073_a_364402]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > POEZII Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Elegia XIV toamna-mbracă ramurile prin suflare colorită pune pe obraz doar frunze frumusețe nedospită. stropii ploii când apar printre păsări ciufulite zâmbetul își pun pe creangă cu-amintiri încremenite. înc-o zi și-o noapte iară vântul bate alergând, prin povestea codrului toamna, pleacă șchiopătând. Elegia XV
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363111_a_364440]
-
era pe sfârșite, iar bătălia câștigată. - Bravi oșteni, adunați-vă rândurile și să pornim pe urmele vrăjmașului până la Dunăre și chiar dincolo de ea. Să-l înghesuim și să-l scăldăm în valurile bătrânului fluviu până ce balaurul otoman își dă ultima suflare. Să-l zdrobim și să-l băgăm în propriul lui bârlog, așa cum zicea Paloș! - Măria Ta, suntem alături de tine! - Atunci vă poruncesc! Să ne dăm mâna sub zidurile Constantinopolului! Și vodă cu oastea sa hărțui dușmanul până la Dunăre. Dincolo de Marele
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
de alb ți-e sufletul flămând Nu vezi pridvorul nins cu azalee Când lăcrimează-amurgul peste gând. ÎNSÂNGERAT AMURG Sărută marea țărmu-ncins de-arșiță Talazurile-i amuțesc pe stânci Tărâm râvnit de zei - o insuliță - Retortă a tăcerilor adânci. Îți simt suflarea rătăcită-n mine Pe buze sarea ta săpându-și vad Însângerat amurg... și seara vine Cu trena prinsă-ntr-un inel de jad Un orizont pictat de curcubeie Încet, încet apus pe-un braț de maci Și pânze-albastre vălurind condeie
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
sens, Iar gri-ul unor zile devine tot mai dens. Se-amestecă argintul din zorii lucitori, Cu focul din apusuri, cu umbrele de nori, Si sufletu-mi pictează pe pânză unui vis, Tablouri fără noima crolate în abis. Dar jinduind suflarea de aur ce-o aveam, Cu care mutăm munții și vântul îl opream, Simt cum zvâcnește câmpul de dor, al inimii, Cu undele-i albastre în țară liniștii Și dincolo de neguri, spre spațiul cel senin, Se-aude o cantare, un
UN GÂND de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368415_a_369744]
-
funcția pentru care vreți să candidați: „Ne cheamă Sfinxul din Bucegi,/ Simbol de voievozi și regi/ Ce-aici românii i-au avut/ Din cel mai depărtat trecut!/ Pe munții românești urcați/ Sub semnul magic din Carpați,/ Pecete-adâncă, din bătrâni/ Peste suflarea de români.”... Sunt sentimente sincere și firești pe care dumneavoastră, ca poet, nu aveți cum să nu le înțelegeți; și, dacă ar fi vorba doar de afinitățile noastre literare, chiar mi-aș exprima speranța că le veți traduce cu toată
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
funcția pentru care vreți să candidați: „Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, /Simbol de voievozi și regi / Ce-aici românii i-au avut / Din cel mai depărtat trecut! / Pe munții românești urcați / Sub semnul magic din Carpați, / Pecete-adâncă, din bătrâni / Peste suflarea de români.”... Sunt sentimente sincere și firești pe care dumneavoastră, ca poet, nu aveți cum să nu le înțelegeți; și, dacă ar fi vorba doar de afinitățile noastre literare, chiar mi-aș exprima speranța că le veți traduce cu toată
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
scăzut dramatic, la bursă ei sunt perdanții de serviciu, și că, dacă mai continuă această situație, vor ajunge să trăiască doar din economii, or, hai să fim serioși, ce mai înseamnă astăzi câteva miliarde acolo... Un frig năprasnic cuprinde întreaga suflare! Cum este posibil așa ceva, cum de li se poate întâmpla lor una ca asta!? Fiindcă ei și numai ei, sunt cei care oferă mărfuri unicat menite să satisfacă și cele mai sofisticate gusturi, cele mai ascunse dorințe, acele lucruri care
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
lui Nor Alb și luptătorilor săi rămași în viață, apoi, cu soldații din jurul său, luară pe sus trăsurica Primăverii zburând în mare viteză. Nor Vânăt și Vânturile Lățoase se luară după ei, suflând ca turbații. Alergau din răsputeri, biciuiți de suflarea acestora, dar după un timp, urmăritorii renunțară să mai alerge. Acum zburau în tăcere fără să se mai uite înapoi. Primăvara plângea în hohote, țipând: - Lașule!... lașilor! Mi-ați părăsit iubitul! Doamne, ce era în sufletul căpitanului! Jos, în vălmășagul
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
care Viscorilă i-o suflă în ochi, de nu mai văzu nimic și nu mai putea face nicio mișcare, îngropat în omăt cum era. Într-o sclipire de luciditate strigă: - Norocel, scoate mantaua, să fugim de-aici! Dar încă o suflare a lui Ger Sticlos îl congelă pe Mărțișor și-l făcu și pe Norocel statuie de zăpadă. Matahalele izbucniră în urale. Victoria era totală. De data asta Viscorilă și Nămețilă nu se mai certară, ci se felicitară reciproc. - Ce-ați
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
s-a risipit, În veci, Iisus a hărăzit lumina, Și-ale sale daruri de-evlavie, Tot omului sunt dăruite, Suntem și noi cei magi, de vrem, Cu smirnă, aur și tămâie, Să îl aducem pe Iisus din Bethleem, Spre nașterea suflării, ce mângâie... Într-o zi sfântă s-a născut Iisus, Când s-a făcut lumină, Și soarele pe cer s-a prefăcut În sfânt simbol de dragoste divină! Și îngerul în iesle-a binecuvântat, Copilul s-a născut,cu El-
FECIOARA MARIA, ADU-NI-L PE IISUS de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367920_a_369249]
-
apuce pribegia prin lume, ca așa-și va prăpădi pe vecie frica! Se prelinse în caldul întuneric cu iz înțepător și, tremurând ca varga, dibui în cotlonul știut mielul proaspăt născut, lipit de oaia-mumă. Ceva ca o vrajă neștiută amorțise suflarea de-aici, nimeni și nimic nefiind supărat de micul fur. Doar un behăit subțirel îl încredință că și-aflase tovarășul de drum. Apucă în brațe mieluțul, îl puse la fereală sub cojocelul său și ieși la viforoasa lărgime. Copil și
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
sângerii Niagara, locul tihnei Celei de pe urmă Și a ofrandei de sudoare Într-o competiție acerbă A industriei nord-americane Cu centrele dimprejurul Marilor Lacuri La Chicago, Detroit, Cleveland Toledo, Buffalo, unde-au Întârziat tălăzuirea Pentru a-și da aici ultima suflare Apoi ultimul lac din salbă Înflorită-n ecou de argint și mirare Albia fluviului Sf. Laurențiu Va vărsa năduf de alint Pentru a se pierde cu firul întreg Definitive în boreale spații Noiembrie 2000, Niagara Falls, N.Y. Referință Bibliografică
NIAGARA (POEM ÎN PROZĂ) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367306_a_368635]
-
priveliștea, ivită ireal parcă pe-un ecran de pânză uriaș. Simt apăsarea miilor de ochi electronici supraveghind atmosfera, să n-o ia cineva aiurea ... nici țipenie de om, nicio mișcare, nici vântul nu adie! Îmi pare un târg arid, fără suflare și fără urme de viață. Trenul șuieră scurt de două ori dar, nu vreau să mai plec de-acolo! Toată oboseala și vânzoleala acelor ani dispăruseră ca prin farmec. Zbuciumul sufletesc în care căutam identitatea cuiva, ca să o regăsesc pe-
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
fac cuib - nu-mi trebuie casă; Să-l împletesc cu ramuri de vis și muguri de dor, Să mă hrănesc cu mana cerească a ochilor tăi Și setea s-o sting cu lacrima timpului ce trece; Să mă răcorești cu suflarea ce-adie-n parfumuri de floare; Când o să-mi fie frig să mă-nvelești cu părul tău de mătase Și să mă speli cu rouă de iriși, curat să mă sui înspre stele. Referință Bibliografică: În palmele tale ... / George Safir : Confluențe Literare
ÎN PALMELE TALE ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367390_a_368719]
-
prietenia, diminețile unei buburuze, “Martinel e bolnăvior”, întâmplările puilor de cuc și de cioară, “vis de pițigoi”, despre câte și mai câte... Nu este doar o simplă carte de poezii și desene pentru copii. Este o carte scrisă dintr-o suflare pentru toți îngerașii lumii. Rămânem tot în lumea copilăriei și descoperim, pe lângă animăluțe și povești și poezii despre natură, anotimpuri, solstiții, despre tradiții și obiceiuri “În opiană”, “Toamna în livadă”, “La pescuit!,. “Zi de vară” și multe altele, sunt poezii-mesaj
POVEŞTILE COPILĂRIEI, AUTOR ANGELA BACIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367439_a_368768]
-
râvna, și trupul lui Hristos (Biserica) este mort”. El a avut impresia că vorbește unui popor pentru care creștinismul a fost numai o modă convențională (cum, din păcate, este pentru foarte mulți și astăzi!), o formă goală, fără duh și suflare de viață: „Printre mii nu se poate găsi mai mult de o sută care să fie mântuiți, și chiar și de aceștia mă îndoiesc”. Patriarhul Constantinopolului a vorbit despre Iisus Hristos - Arhetipul Mântuirii, Care este Mântuirea însăși. De aceea „morala
PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
-
magnetofon folosit la reuniunile tovărășești. Vali era curioasă dacă i-a sosit invitatul din satul vecin. Vestea că la Teșila este bal mare cu lăutari, s-a răspândit repede peste dealuri prin satele limitrofe, așa că se așteptau să fie multă suflare tinerească. Surorile Nechifor, străbătând sala de dans, își căutau din priviri fiecare pe altceva. Valentina un coleg, Eleonora, iubitul, iar cele mici, fetele de la școală. Intrară în atmosfera balului, prea încinsă și la propriu și la figurat, atât din cauza căldurii
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
mă speriam. Că te trăgea, trăgea haina de sub tine, o blană de piele pe care stăteam lungit noaptea. Se întâmplau multe lucruri. Dar nu era primejdios. Eram totuși liber. Și oamenii nu prețuiesc viața de libertate. Mai mult, nu prețuiesc suflarea și răsuflarea, că tot de la Dumnezeu sunt. Nu-i supărat Dumnezeu pe noi atât de mult pentru păcate, cât este supărat că suntem nepăsători. Asta trebuie propovăduit la toată lumea. Și vă spun și eu vouă, acum, tot așa. Faceți act
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366756_a_368085]
-
avut ocazie să fiu chemat de multe ori la căpătâi de morți. Că eu, peste cinci ani, împlinesc o sută de ani de viață pe acest pământ. Am avut o viață trăită cu adevărat: pușcării, viață intensă, viață care măsura suflarea și răsuflarea zi de zi, clipă de clipă chiar. Deci te obliga să iei o atitudine. Căci nu puteai să cedezi: era proba de credință sau de necredință. Nu te jucai. Dar nu m-am folosit așa, până în adâncul deliberativ
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366756_a_368085]
-
fie un răspuns sfios. Eu, personal, judec după inima mea, văd o mare răspundere, văd un mare răspuns pe care nu-1 poate da decât Țara Românească în lume, cândva. Consider că în România este cea mai adecvată viață, răsuflare și suflare, după Scriptură. România este milostivă și nu duce un război de distrugere, ci numai de avanpost, de apărare. Tocmai poziția Scripturii. România o văd având o mare misiune în lume. Sigur că nu din punct de vedere economic numaidecât, ci
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366756_a_368085]
-
acest pridvor al eternității și cu această anticameră a Împărăției - care este această chinovie ce stă în calea diminuării și a deteriorării tradiției noastre sfinte și autentice!... De fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care se bucură la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești, în această zonă care a fost de-a lungul istoriei aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul
PARINTELE IOAN IOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366812_a_368141]