5,627 matches
-
pe măsură ce se vorbea mai mult despre ei”. Așadar povestirea ca o modalitate de redempțiune... Romanul conține diverse mișcări speculative, aidoma unui om care poartă-n spinare o povară grea, spre a-și atenua efortul. Țelul urmărit: un inefabil, o transcendență sui generis, care să semnifice evadarea din lumea suferinței („ceea ce voiau ei să cucerească nu se află pe lumea aceasta”). Ori reducția la virtualitate: „Cea mai adevărată dintre viețile pe care le port, ca un mănunchi de șerpi înnodat la un
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
bursei este amplul și eruditul studiu privitor la „alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia dei secoli XVII e XVIII” publicat în 1925 în seria Diplomatarium italicum condusă de Pârvan și editată la Roma, completat ulterior (în 1930) cu „altre notizie sui missionari cattolici nei paesi romeni”. Rezultatul de perspectivă avea să fie pe de o parte însușirea și adâncirea unei metode și a unei discipline de lucru care vor sta la baza operațiunilor de excavație arheologică ale istoricului literaturii, iar pe
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
în Franța. Ciocoiul și puiul de ciocoi nu se pronunță definitiv pentru nicio doctrină politică, ca să poată esploata toate doctrinele. Patriotismul, libertatea, egalitatea, devotamentul și toate virtuțile cetățenești sunt vorbele care-i servă de trepte ale scării pe care se suie.” Citatul de mai sus parafrazează textul lui Filimon, dar ideea e perfect redată. Cam așa cred că ar putea proceda orice profesor de azi, transformând arida transmitere de cunoștințe într-un mic spectacol al seducției. Cum n-am avut onoarea
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]
-
frig, pentru că cei din subordinea lui, de la miniștri la simpli angajați, nu erau în stare să acționeze conform atribuțiilor? De ce nu poate să joace baschet în timp ce țara este blocată în nămeți sub viscol dacă nu el personal trebuie să se suie pe freză să curețe drumurile? Ei bine, acest comportament arată cât sunt de străini de ceea ce reprezintă funcțiile pe care le ocupă, dintre cele mai înalte din stat. Nu au ce căuta în fruntea țării! Nu au legătură cu administrarea
Elena Udrea, despre USL: O gaşcă de şmecheri a pus mâna pe ţară () [Corola-journal/Journalistic/32823_a_34148]
-
elimină din joc pe autorul (vechiului roman). Naratorul se naște nietzschean din confuzie, pe cînd autorul moare barthian în claritatea lui olimpiană. Odată cu apariția Marilor Speranțe, asistăm la debutul modernității - ca stare de spirit - în roman. Ficțiunea se construiește acum sui generis, nemaifiind „invenția” exclusivă a unei singure conștiințe auctoriale. Deus otiosus, acel autor omniprezent și omniscient al trecutului, se descompune ireversibil, în modernism, în rețeaua semiotică a propriei creații. David Copperfield, o altă capodoperă a subtilităților metatextuale, este cel de-
Treptele lumii by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2972_a_4297]
-
o mare circulație în răsăritul european și în zona central asiatică, unde a devenit emblematică pentru anularea sălbatică a personalității cuceriților de către cuceritor. În 1948, când asupra umanității din zona carpatină începe să se reverse valul roșu al comunismului (figurat sui generis și în nuvela Ultimul berevoi), Voiculescu presimte primejdia și îi dă forma ironică, înșelător neutră, din Lobocoagularea prefrontală. E un strigăt al poetului care și-a pierdut candoarea, al intelectualului deja frustrat de libertatea cuvântului, ceea ce însemna interzicerea gândirii
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
ai dat/ Și ne dă ce ne-ai luat."; "Trăiască cine-a trăi,/ Trăiască comuniștii:/ Nu ne temem noi de ii -/ Muștele și țânțarii!"; Frunză verde laba gâștii/ Să trăiască comuniștii,/ Frunză verde de săcară -/ Să trăiască până-astsară."; " S-o suit frunza la munte/ Ș-o ajuns coada de frunte./ Da' coborât-o frunza jos,/ Iară-i coada unde-o fost." Citind Memoria ethnologica reconstituim drumul parcurs de la șezătorile de altădată, pline de farmec, la groteștile baluri organizate de sindicate la
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
lung, Rîmele cu cornu-mpung Și n-ajung unde ajung. Iubito cu ochi secreți Și lîncezi, vrei să mă ierți Că mi-s îngerii inerți? Izvoarele le-au lăsat Să-ți mustească pe sub pat, Fără prund și nufăr lat. Soarele-i suit c-un scripet Din sertarele de sipet. Raza nu mai scoate țipet. Fluturi țepeni plimbă crinii, Căi ferate plîng lungi linii, Iar tu-ți numeri mereu sînii, Iar tu-ți numeri mereu sînii...
Cîntec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14972_a_16297]
-
crescut La fereastra zilei de apoi, Așteptînd cuvîntul de-nceput, Freamătul fanfarelor de ploi, Ce-ar spăla de lacrimi ochii plini, Mîzga de pe buza ăstui limb, Inecînd și ghuelfi și ghibelini, Ar goni infernul din Olimp. ... Cel pe care am suit, cîndva, Stăpînit de un eretic dor, Ferm convins, în lăcomia mea, Că l-am prins pe Zeus de picior. Cățărat pe un himeric vis, M-am trezit în cel mai cert abis... Curge un fluviu... Curge un fluviu la vale
poezii by Ducation Popescu-Chiselet () [Corola-journal/Imaginative/15041_a_16366]
-
Emil Brumaru Interpretează Mircea Rusu Cu o înverșunare demnă de ridicarea unei catedrale, curios, viclean, dedat la descompus eternitatea, bruftuluiam, dezmembram, aneantizam orice orologiu. Ajuns la un monumental aparat cu pendulă (deja săltasem în copilărie), suit pe un taburet vopsit lilial în alb, înălțîndu-mă în vîrful picioarelor pirpirii, am spart mai întîi sticla groasă, șlefuită-n fațete creatoare de curcubeie neașteptate... mda... am mîngîiat țăndările albăstrii cu buzele, le-am supt pînă ce mi-am simțit
Nu vă lăsați momiți de orologii (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15152_a_16477]
-
penați pogani/ cu trăsura funerară legiunile de oase. Vinul nu mă mai încântă /taur negru al iubirii/ cu imaginea răsfrântă printr-un diamant amant troienind în stihuire mirii la îmbătrânire. Tu pământ al trupului nu m-ai întâlnit și-ți sui la quartet satrap sonata stâlpul streașina și roata vârful lancei și profanul somn în care îmi întomn rădăcina și aleanul. O atât de mult iubită roza mea adânc nocturnă bolțile din plâns imită ca izolda-n strâmta urnă. Tună craniul caraiman
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
cu tramvaiul 5, luat de la capăt. A condus-o până la stație, prin zăpada deasă ce continua să cadă și prin mormane de nămeți (iarna aceea fiind geroasă și bogată în nea), și a rămas acolo, nemișcat, când ea s-a suit în vagon și a plecat. Aparent, vroia s-o aștepte și să-i sară în întâmpinare, la întoarcere. Dar întâmplarea a făcut ca mama, care uitase cu desăvârșire de el, să se întoarcă prin altă parte, pe alt drum, și
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
altcineva (decît dacă țin morțiș să viziteze cluburile vecine). în club ai orice: cazare, mîncare, plajă, bar, fast-food, minimarket, piscină, jocuri, discotecă, teren de tenis, alei pentru plimbări romantice, scenă de spectacole. Pe aceasta din urmă, seara, pe la opt, sunt suiți mai întîi copiii, sub grija unor tinere care-i antrenează în jocuri, lăsîndu-i pe părinți să savureze liniștiți un pahar de ceva pe marginea piscinei. Apoi, tot aici are loc un spectacol, în cea mai mare parte improvizat, la care
Turcia pe care n-ați văzut-o by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Imaginative/15401_a_16726]
-
dogoare/ înmiresmare și a vinului sudoare pâlpâie clipiri de lyră. Măria-sa maica bună - floarea paștei în furtună - mânile își împreună în năpăstuita sare și-n troienele amare subt stiharul învechit ochii ei străvăd un schit cum dintr-o cățuie suie vii altoaie de tămâie. Maibătrânul ca gorunul deștele rotește-le prin a bărbii rădăcină și se-aud și se arată pe tipsia-nsângerată picătura milei lină melosul aleanului desfrunzirea neamului. Sună cornul clăbucet - chip și buze de ascet - luminișuri să
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
Emil Brumaru Se subțiază raza. Vezi prea bine Cum mă apropie aerul cald de tine. Crinul își suie cupa tot mai lată Spre-a bea dintr-însa, pacinici, înc-o dată. Roua ne cade-n spate. Uriașă, Ciuperca pălăria și-o îngroașă Cînd roata soarelui se-nvîrte-n baltă. Sîntem, și vechi, și proaspeți, laolaltă. Căci se subție raza. Vezi prea
Cîntec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16374_a_17699]
-
dai vindecare fără ban, răspuns fără întrebare, dragoste fără cicoare. Sfântă Vineri, din iubire, tu ne chemi pe toți la tine. Că din Iași până la cer se clădește drum de fier, drum de fier și de mister. Că Moldova-ntreagă suie, pe frumoasa cărăruie, pân` la Poarta Raiului, la piciorul Craiului, Craiului bălaiului. Cu Măicuța Domnului stai în apa somnului și ne chemi, mare și mic, să ne înălțăm un pic. Cântec la crucea Părintelui Pe valea Streiului, la umbra teiului
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
Îl fenomeno immigrazione che da qualche anno ha impegnato e continuă a impegnare le agende politiche di numeroși Paesi europei, în particolare îl nostro per la sua posizione geografică, è un fenomeno sociale, antico e nuovo nello stesso tempo. Le sue proporzioni, come emerge dal paragrafo precedente - impensabili fino a qualche tempo fă - oggi comportano una serie di interventi che non possono essere solo tempestivi e occasionali, mă devono rappresentare una nuova strategia, un nuovo modo di pensare per poter di
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
despre avatarurile elocinței, despre formele ei moderne, practicate la nivelul european - să zicem - al comunicării, câtă vreme nu recunoaștem faptul că totalitarismul sud-est european a sugrumat orice evoluție, iar retorica a degenerat, a luat forma limbajului de lemn, o formă sui generis de sofistică. Logoree mecanică, fără idei, fără culoare stilistică, acesta era jargonul politic funcțional pe durata unei jumătăți de secol de propagandă comunistă. O perioadă în care muza oratoriei, înfloritoare în parlamentul nostru interbelic, a amuțit. Mai grav, acest
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
grăbești dreptatea" (gazeta sporturilor.ro); ,nu contează câți ani ai atâta timp cât dai banu" (forum softpedia.com); ,acțiunea Ťdai banu și iei bacuť" (anchete.ro); ,cu ei mori cu zile dacă nu le dai banu" (dsclex.ro); ,își iau banu', se suie în Merzane și adios amigos" (forum România Liberă = RL, 15.03.2002). Unele dintre contextele în care apare singularul sînt clar argotice: ,Hai, marcă banu' că vin gaborii!" (Academia Cațavencu = AC 44, 1992, 5). În anumite construcții, substantivul ban este
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
se duce la marele meci dintre Steaua și Rapid. În schimb petrece cu echipa Steaua și cu Gigi Becali pînă spre dimineață, la Golden Blitz. Și după ce bea, încît se cunoaște pe fața lui că a consumat temeinic, Băsescu se suie la volanul mașinii sale și se duce acasă. Iar sepepiștii l-au lăsat, deși ei se ocupă de paza și protecția lui. Nici unul nu i-a barat calea spre volanul mașinii sale, iar Băsescu avea atunci o clară pierdere a
Becali la pachet cu Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10729_a_12054]
-
răsucire de oră amiază lumină prelinsa în vorbe adun se clatină timpul tremura drumul... flacăra dorului în privire țin un strop din pădurea de brazi lumină curge că o vioară pe o lespede lângă o aprindere flacăra dorului vine retezat suind sunetul corzii într-un gol din univers între cer și cuvânt melodia ruptă vioarei se înalță în zborul cioplit coloană-fără-de-sfârșit urcând așezarea în val răsturnat între cer și cuvânt verbul se înviorează lângă o pădure de fluturi arde în cântec
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
am mai îmbătrânit. Se spune că a cântat o noapte cu fetiță ce purta numele mamei, Constantă (Pusă), în brațe. Prin 1942, Tânta îi aduce pe lume un băiețel, pe nume Vasile (i-a pus numele fratelui său). S-a suit Zavaidoc într-o sanie plină de sticle de șampa nie, a traversat Piteștiul ciocnind cu toți drumeții. A fost bogat, dar a murit sărac. Au rămas cântecele lui, marea lui bogăție: „De când ne-a aflat mulțime Ne vorbește zi și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
port să plece, Sicriu după sicriu, puțină vreme Stau pe biroul - catafalc să fie Pornite spre adâncul din morminte Rămâne lemnul greu, cu unde sumbre, Pe care-aștern visând o broderie, Pun masa pentru cei cu dor de ducă Și ne suim cu pâinea și cu vinul Pe plutele aducerii aminte. Octombrie Durerea ca lumina Mă însoțea pe cale Și nu zăream pământul De-atâta strălucire. Cum se-aurește frunza ^nainte de cădere, îmi scânteia tristețea Pe ramurile minții. Aveam ca niciodată Pe
Monica Pillat by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/10752_a_12077]
-
bazat că asta vine" (jurnalul.ro). Mai mult, există și îmbinarea intensificatoare bun bazat: "tractoristul vine, se urcă la volan bun bazat că nu mai e nimeni pe lîngă tractor" (computergames.ro); " Eu m-am îmbătat ca prostu', m-am suit în căruță ș-am adormit, bun bazat că tu mă duci acasă! (Florin Lăzărescu, liternet). La efectul comic al formulei din urmă contribuie desigur și un joc aliterativ, ca și în îmbinarea băiat bazat (,de ce te dai Ťbăiat bazatť?", bolero
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
și formarea personalității fostului său student. Rezultatele cercetărilor întreprinse de G. Călinescu, în arhive și biblioteci celebre din Roma, au fost publicate în două cărți - Alcuni missionari catolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII e XVIII (1925) și Altre notizie sui missionari catolici nei paesi romeni (1930), precum și în articolul - Valachia și Moldavia în vechile periple italiene, publicat în Omagiu lui Ramiro Ortiz. Cu prilejul a douăzeci de ani de învățământ în România. București, 1929, p. 51-58. Alexandru I. Lapedatu intervine
Întregiri la bibliografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/11007_a_12332]