822 matches
-
abrupte, presărate cu ravine (râpi adânci), cele sudice sunt joase și nisipoase, iar cele nordice sunt mlăștinoase și acoperite cu întideri de stuf formând plauri. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. Limanul Ialpug este legat de limanul Covurlui sau Cugurlui (nume tătăresc întâlnit și în județul Galați) printr-un canal strâmt, datând din anii '70 ai secolului al XX-lea și numit
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
și acoperite cu folii și cu pământ. Rampele pentru deșeuri organice au instalații de recuperare a "gazului de depozit". Principalele componente ale acestui gaz sunt metanul (54 %) și dioxidul de carbon (45 %), la care se adaugă mici cantități de hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, mercaptani, aldehide, esteri și alți compuși organici. El poate fi valorificat prin ardere. Dacă nu există posibilitatea de valorificare locală, se recomandă să fie totuși ars la instalația de faclă deoarece dioxidul de carbon rezultat prin arderea
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
flotabilitate pozitivă. Instalație cu ajutorul căreia se menține calitatea atmosferei din incinta hiperbară. <br/br>Principalii poluanți ai atmosferei incintelor hiperbare sunt bioxidul de carbon, oxidul de carbon, iar în cazul scufundărilor la mare adâncime cu turela închisă se adaugă hidrogenul sulfurat, mercaptanii și hidrocarburile conținute în apa mării. Bioxidul de carbon este eliminat cu ajutorul calcei sodate sau hidroxidul de litiu, oxidul de carbon este transformat în bioxid de carbon cu ajutorul unor catalizatori pe bază de platină, hidrogenul sulfurat și mercaptanii pot
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
se adaugă hidrogenul sulfurat, mercaptanii și hidrocarburile conținute în apa mării. Bioxidul de carbon este eliminat cu ajutorul calcei sodate sau hidroxidul de litiu, oxidul de carbon este transformat în bioxid de carbon cu ajutorul unor catalizatori pe bază de platină, hidrogenul sulfurat și mercaptanii pot fi eliminați de hidroxidul de sodiu aflat în calcea sodată, hidrocarburile sunt reținute de cărbunele activ din filtre, iar oxigenul consumat este înlocuit în mod manual sau automat prin deschiderea unei vane. <br/br>Menținerea unei umidități
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
neregulată, cu diametrul de aproximativ 20 km. Malurile nordice, estice și vestice ale lacului sunt joase și mlăștinoase, iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. Limanul Covurlui este legat de Lacul Ialpug (în partea de nord) și de Dunărea (în partea de sud) prin canale, prin care se varsă surplusul de apă și prin care trec
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
din "gaze", materiale cu puncte de topire extrem de scăzute și presiunea de vapori mare, cum ar fi hidrogenul molecular, heliul și neonul, care s-au aflat întotdeauna în fază gazoasă în nebuloasa inițială. "Ghețurile", ca apa înghețată, metanul, amoniacul, hidrogenul sulfurat și dioxidul de carbon, au puncte de topire de până la câteva sute de grade kelvin, în timp ce stările lor depind de presiunea și temperatura ambiante. Ele pot fi găsite sub formă de gheață, lichide sau gaze, în diferite locuri din sistemul
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
Marea Neagră, din cauza euxinismului, nu există etajele batial, abisal și hadal, apele adânci fiind anoxice. De la o anumită adâncime, apa mării nu mai conține oxigen decât în cantități neglijabile. Există totuși microorganisme care folosesc sulfat pentru oxidarea hranei și produc hidrogen sulfurat și dioxid de carbon. Ele formează un biosistem anaerob care se apropie tot mai mult de suprafață. Biologii se tem că Marea Neagră ar putea deveni o mare moartă, sulfuroasă. Numărul delfinilor a scăzut de la 1,5 milioane de exemplare, în
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
aduse la suprafață diverse gaze, care rezultaseră din reacțiile chimice ale straturilor interne. De la aceste procese a luat naștere o atmosferă cu o compoziție de circa 80% vapori de apă, 10% de dioxid de carbon și 5 până la 7% hidrogen sulfurat. Această combinație de gaze poate fi și astăzi întâlnită în emanațiile și erupțiile vulcanice. Lipsa precipitațiilor din acea perioadă de formare se explică prin faptul că în ciuda prezenței apei, inclusiv în stare de vapori de apă, suprafața fierbinte a Pământului
Atmosfera Pământului () [Corola-website/Science/298340_a_299669]
-
mai înalte (în unele locuri înălțimea ajunge la 8-10 m), pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile este acoperit cu nisip amestecat cu argilă sau pietricele. În partea de sud, limanul Catlabuga este legat de brațul Chilia printr-un canal strâmt prin care trec peștii. În trecut, Catlabuga a fost
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
înalte și abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), cele sudice sunt joase și nisipoase, iar cele nordice sunt mlăștinoase și acoperite cu tufișuri de stuf. Fundul adânc al limanului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. În partea de sud, limanul Ialpug este legat de Lacul Cugurlui printr-un canal strâmt numit „Repedea” ("Repida" în ucraineană) prin care trec peștii. În trecut, limanul Ialpug a fost un
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
cu Dunărea și cu Ialpugul. Malurile nordice, estice și vestice ale limanului sunt joase și mlăștinoase, iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al limanului se află acoperit cu un strat de mâl negru pe bază de hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. Limanul Cugurlui este legat de Lacul Ialpug (în partea de nord) și de Dunăre (în partea de sud) prin canale prin care se varsă surplusul de apă și prin care trec
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
au loc procesele de descompunere aeroba a substanței organice cu ajutorul bacteriilor prezente în sol. Materiile solide se acumulează, în general, în primul compartiment unde suferă o fermentație anaeroba bazica. Această fermentație antrenează producția de oxid și bioxid de carbon, hidrogen sulfurat și metan. La suprafață, bulele antrenează particule de noroi care sfârșesc prin a forma o crustă. Materiile solide se depun la fundul bazinului. Gazele se elimină prin orificii sau conducte de aerisire iar materiile solide se elimină prin vidanjare periodica
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
De această comună depinde administrativ satul Brăileni. Cercetările arheologice au relevat faptul că zona satului a fost populată încă din cele mai vechi timpuri. Conform legendei, satul a fost înființat într-un loc unde se aflau surse locale de hidrogen sulfurat. Localitatea Nelipăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Nilipăuții-Cosăuți. Prima atestare documentară a satului provine din anul 1552, când domnitorul moldovean Ștefan Rareș a confirmat boierului Cozma
Nelipăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315901_a_317230]
-
etc. Culoarea maro a fecalelor este dată de pigmenții biliari care, sub acțiunea florei bacteriene din intestinul gros, sunt transformați în urobilinogen și stercobilinogen. Prin oxidare, aceștia se transformă în urobilină, respectiv stercobilină. Produșii de putrefacție intestinală (indol, scatol, hidrogen sulfurat și mercaptan) conferă fecalelor un miros specific, neplăcut.
Excrement () [Corola-website/Science/317454_a_318783]
-
atmosferă planetară din Sistemul Solar. În principal, ea este alcătuită din molecule de hidrogen și heliu în cantități aproximative cu cele prezente în atmosfera Soarelui. Alți compuși chimici sunt prezenți în cantități mici și includ molecule de metan, amoniac, hidrogen sulfurat și apă. În ciuda faptelor că se crede că apa se află adânc în atmosfera lui Jupiter, în mod direct, ea se află în concentrații foarte mici. Oxigenul, azotul, sulful și gazele nobile se află în cantități mai mari decât pe
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
Norii de apă formează cel ma dens strat de nori, iar aceștia au cea mai mare influență în dinamismul atmosferei joviene. Acesta este un rezultat al condensării fierbinți mari a apei și abundenței mari a apei în comparație cu amoniacul și hidrogenul sulfurat (oxigenul este mult mai abundent decât azotul sau sulful). Cețurile variate troposferice și stratosferice se află deasupra straturilor de nori principale. Acestea din urmă sunt formate prin condensarea hidrocarburilor grele policiclice (sau a hidrazinelor), care sunt generate în stratosfera înaltă
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
abundență redusă nu este pe deplin înțeleasă, dar, fiind mai dens decât hidrogenul, heliul s-ar putea să se fi condensat în nucleul lui Jupiter. Atmosfera mai conține o varietate de mulți alți compuși simpli ca apa, metanul (CH), hidrogenul sulfurat (HS), amoniacul (NH) și fosfina (PH). Abundența acestora în adâncimea troposferei (sub 10 bari) indică faptul că atmosfera lui Jupiter este bogată în carbon, azot și posibil și în oxigen. Gazele nobile argon, krypton și xenon se află în cantități
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
de absorbție în spectrul jupiterian legate de disulfură (S) și de disulfură de carbon (CS), prima lor detectare pe Jupiter și doar a doua detectare pe un corp ceresc. Au fost detectate și alte molecule, precum amoniac (NH) și hidrogen sulfurat (HS). Cantitatea de sulf obținută este mult mai ridicată decât cea la care se așteptau cercetătorii într-un mic nucleu de cometă, ceea ce arată că materia provenind de pe Jupiter este prezentă. Moleculele conținând oxigen, cum este dioxidul de sulf, nu
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
un fel "vârtej alb" care ducea la fundul mării păsări, nave și mici insule. Fenomenele sunt puse pe seama anomaliilor magnetice din Marea Neagră. Potrivit lui Emil Străinu, o altă explicație ar fi că în adâncul Mării Negre este un rezervor uriaș de hidrogen sulfurat care formează bule foarte periculoase, inflamabile și toxice. Potrivit ABC News, acumulări de gaze ies la suprafață în Triunghiul Morții ca și în cel al Bermudelor și ard la suprafața apei cu un foc ciudat (ca o gheață care arde
Triunghiul morții (Marea Neagră) () [Corola-website/Science/329819_a_331148]
-
scări, poduri, tuneluri construite din lemn și corzi). Se află pe versantul dinspre "Pasul Turia" al "Muntelui Puturosu", la o altitudine de 1052 m (coordonate: 46.119807, 25.948498). Denumirea este legată de mirosul puțin agreabil al emanațiilor de hidrogen sulfurat. Este numită și "Peștera Sulfatară", fiind o scurtă galerie descendentă de 14 m a unei vechi exploatări de sulf - prin care se scurg amestecuri de gaze avînd predominent CO2, cu ceva mai mult hidrogen sulfurat cu urme de metan, azot
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
magmei în procesul de răcire și cristalizare, avea în compoziție în special vapori de apă (90%) și în cantități mai mici: dioxid de carbon, monoxid de carbon, metan, hidrogen, dioxid de sulf. Multe dintre aceste gaze, precum și altele că: hidrogen sulfurat, acid fluorhidric, acid clorhidric, sunt generate prin intermediul descărcărilor electrice atmosferice. Apariția hidrosferei devine posibilă când temperatura Pământului scade sub 100C. Datorită lipsei ecranului de ozon, radiațiile ultraviolete produc fotoliza apei și astfel ia naștere oxigenul liber. Datorită încălzirii diferențiate între
Ciclu biogeochimic () [Corola-website/Science/332221_a_333550]
-
l - clor; 124 g/l -sodiu. Pe lângă clorura de sodiu (sare), apa utilizată la SanConfind conține numeroase elemente binefăcătoare: sulfați, bicarbonați, calciu, magneziu, potasiu, brom, fier. Nu conține substanțe organice (interzise), dar nu conține nici bioxid de carbon sau hidrogen sulfurat. APe lângă apa sărată terapeutică, Baza de Tratament SanConfind folosește și nămol sapropelic adus din Lacul Techirghiol. Acest nămol are o consistență păstoasă, este bogat în coloizi minerali și organici, calități ce îl situează pe primele locuri în Europa din
Sanconfind - cum să te tratezi în Occident, la 100 de km de București () [Corola-website/Journalistic/104946_a_106238]