2,764 matches
-
Un fals incest? Doamna Elena Rareș a vrut s-o mărite pe Ruxandra, frumoasa ei fată, cu Alexandru Joldea, chiar dacă acela se aflase - se pare - printre cei care „tăiaseră ațele” cortului sub care dormea Ștefan Rareș și-l pătrunseseră cu sulițele. A vrut, adică, să păstreze puterea, o putere pe care o exercitase, aproape pe deplin, în timpul domniei celui de-al doilea fiu al ei, și să-i ofere pretendentului Joldea (un îns bine făcut la trup și chip229, care, ca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și barbarie”. (Nu mai insist. Rostul acestor pagini nu atinge o asemenea discuție și, oricum, istoricii și-au spus cuvântul). Trupurile descăpățânate - expuse „devant la grande porte de la Cour, pour server de spectacle à tout le monde” (capetele, înfipte în sulițe, fuseseră plimbate pe străzile Istanbulului) - aruncate în apă („on les jetta dans la mer”), n-au zăcut multă vreme pe fundul mării. Din inițiativa Patriarhiei Ecumenice, se pare, cadavrele au fost pescuite și „duse pe ascuns, la Halki, una din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
măicuța bătrână” - văduvă adesea - reprezintă o probă pe drumul inițiatic parcurs de fecior ori de fată) și ele sunt depășite una câte una, căci de partea voinicului se află o forță pozitivă (călugărul - sfântul, care îi oferă diverse „auxiliare”: o suliță, o verigă de aur) și un adjuvant miraculos - o iapă, pusă la dispoziție de același donator înțelept. Călugărul va avea intervenții decisive, căci, capturat de mama malefică (legat cu funii de un stâlp, băiatul „se suce o dată și funiile se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
este să umple groapa cu pământ; dar dacă se Însănătoșește, bărbatul trebuie să-și Încalece cămila și să pornească din nou la luptă. Deoarece numai arareori se folosesc arme de foc În deșert, rănile lor sunt În general provocate de sulițe sau săbii. Nu am cuvinte să descriu grija cu care conducătorii de cămile ne-au purtat prin deșert. În cea de-a patra sau a cincea zi, spre exemplu, când am poposit În apropierea unor izvoare pentru a ne adăpa
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a diamantului nostru o reprezintă perioada străveche. Atunci a fi părinte reprezenta doar o urmare a unui act biologic și singurele elemente artistice în educație, pentru că în final despre aceasta este vorba, erau legate de cât de bine puteau azvârli sulița, săgeata sau piatra pentru asigurarea hranei și pentru apărare. Diferențele regionale constau doar în arma folosită (cange-eschimos, sarbacană-indigen american, bumerang-aborigen australian) și arta mânuirii lor se învăța de la părinți. Mai târziu, în Antichitate, situația a evoluat. Bineînțeles că familia va
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
Cronos, Hera, Afrodita sau Dionysos: „pe arșiță, sufletul meu, zeu al somnului, zboară,/ cu măciulii de mac în mâini, la tine, în prepeleac, la/ deal, la Șișcani, unde stai, sperietoare,/ cu capul numai viță, învelită în piele de cerb,/ cu suliță pe umăr și îți toarnă, din cornul lui,/ invizibil, o licoare, în pompa de stropit vie, să/ faci un duș și/ să strigi în vis: evan, băieți!... evoe!..., alaiului/ cu cununi de iederă/ mergând pe asini și/ cu ciorchini copți
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
de lumină se scoboară mândra primăvară; lumina e mai caldă și-n inimă pătrunde; cocostârcul tainic în lume călător, al primăverii dulci, iubit prevestitor; în aer ciocârlia, pe casă rândunele, pe crengile pădurii un soi de păsărele; pătrundeau ca niște sulițe de aur, prin frunzișul crud, raze palide de soare primăvăratic; plăpând la soare iese ghiocelul cu creștetul de zahăr și lumină; balerine-s florile de vișin; Vara expresii frumoase soare dulce cu lumină și căldură spre răsărit mijește o geană
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
17 ani - studii secundare; A. educație fizică și militară (în gymnasii și manejuri publice, cu instructori specializați, plătiți de stat): - jocuri gimnastice; - sporturi; - cursa de un străin și cea de două stadii; - scrima; - luptele de infanterie; - tirul cu arcul; - aruncarea suliței; - aruncarea cu praștia; - călăria; - vânătoarea; - practica de campare; B. medicină și educație igienică: - regim de viață; - regim alimentar; - vindecarea rănilor; - cunoașterea leacurilor; C. educație muzicală: - cântul vocal; - cântatul la liră; - școala kitharistului; D. educație literară: - școala gramatistului (cititul și scrisul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de emancipare a conștiinței despre lume, optând pentru preamărirea Omului în locul unui Dumnezeu caduc. În erupțiile de energetism rebel ale vârstei, tânăra nu clama expansiunea eului, ci contopirea cu masa: „Țip pe uliți cu oamenii,/ În oaste cu ei azvârl suliți./ Să-mpuște toți dumnezeii mărunți./ Mă iubesc copiii desculți. Ei sunt fiii mulți ai pământului.” Marcată de momentul postavangardist, cu ofensiva prozaicului, demonetizarea lirismului, vidarea miturilor, radicalizarea opțiunilor sociale, poeta exersează formulele moderniste aflate în circulație. Mai definită decât amprenta
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
intimității devastate de deziluzii, „învinsă” și „însângerată”. Emerge acum o exasperare crescândă a preamultului luminii, care a calcinat chiar memoria: „ne-ar trebui o întunecare // o întunecare”. Și Înstrăinatul solstițiu atestă o adevărată teroare a „lavei luminii”, tortura exasperantă a sulițelor și bicelor solare. Acum „tumoarea soarelui” cotropește creierul. O altă vârstă, de dincolo de iubire și plenitudine, s-a furișat în trup ca o înstrăinare și, sub cangrena luminii, poemul devine un „stacojiu lamento”. Ultimele volume stăruie în contratimp tot mai
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
să fie oare monstrul despre care s-a spus cîndva pe un ton atît de triumfător: „Ciurui-vei tu cu săgeți pielea lui și capul lui cu junghiul de vînat pește?... Dacă lovești în el, nici sabia nu ține, nici sulița, nici săgeata, nici țăpoiul! Fierul i se pare lui ca paiele și arama, ca lemnul putred! Fiicele arcului nu-l pun pe fugă; pietrele din praștie se prefac în pleavă cînd dau de solzii lui. Ghioaga, în socoteala lui, e
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
linia indicelui de evoluție fonetică a limbii. Deci vom transcrie chema. 3.2. Păstrarea particularităților morfologice Se vor conserva formele de plural cu caracter regional: cară (pluralul cuvântului car), credinți, făgăduinți, răchiți, roate (cf. a pune bețe În roate), ruini, suliți, școale, uliți, umilinți etc. Se va păstra genitiv-dativul În -ei: atențiunei, firei, inimei, magistraturei, mărirei, mătușei, nopței etc. În 1902, poetul Ștefan Petică a publicat volumul de versuri Când vioarele tăcură. O antologie de poezie apărută În 1993 la Editura
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
al antrenamentului spre zona specifică, constituind totodată suport pentru conținutul ulterior al antrenamentului. Pregătirea fizică generală se realizează cu mijloace și metode cu caracter general sau împrumutate din alte ramuri de sport. De pildă, aruncătorii de greutate, de disc, de sulița, și din alte ramuri și probe sportive, folosesc exerciții cu îngreuieri între 30% și 90% din capacitatea maximă efectuate cu viteză maximă a dezvolta forța explozivă; schiorii fondiști folosesc alergarea; scrimerii si halterofilii folosesc exerciții de suplețe și de îndemânare
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Copilul care L‑a lovit pe Isus și din care a ieșit dracul cu chip de câine nu era altul decât Iuda Iscariotul, vânzătorul lui Isus; iar În coasta În care Îl lovise Iuda, aveau să‑i Înfigă și iudeii sulița. FINAL CITAT RETRAS Actele lui Pilat (datând cam din aceeași perioadă, sec. IV-V) propun două scenarii dezvoltate, cu totul și cu totul speciale, fapt care dovedește interesul crescând față de personaj. Prima povestire sună așa. După ce află de condamnarea lui
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ordin filologic, fără a pune Însă total Între paranteze teologia. Mă voi opri asupra câtorva termeni cheie. Hamartanein Contexte precreștine ⎯ Sensul inițial este acela de „a greși ținta”; În Iliada există un compus, aphamartano (5,287). O săgeată ori o suliță este deviată, fără a se menționa cauza: intervenție divină, cel mai des, dar și eroare umană, provocată Însă tot de zei; 11,233 sau 8,331. ⎯ Tot la Homer apar sensurile următoare: „a nu se Întâlni”, așadar, „a rata ținta
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
iconografia ortodoxă, conform indicațiilor lui Dionisie din Furna, astfel: „Iadul, ca o peșteră Întunecoasă sub dealuri; Îngeri purtând veșminte luminoase Îi leagă cu lanțuri pe Belzebut, domnul Întunericului, și pe demoni, pe unii bătându-i, pe alții gonindu-i cu sulițe; câțiva oameni, În pielea goală și legați cu lanțuri, uitându-se În sus; multe lacăte și Încuietori sparte și porțile iadului dezrădăcinate; Cristos, având Împrejur nemărginită lumină și mulți Îngeri, calcă peste ele, cu dreapta ținându-l pe Adam, iar
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
îndemne pe celelalte: Haideți mai repede, că ne apucă ploaia! — Dar cerul e senin! Fulgere pe cer senin! se înfioară oarba. Nu sunt de bun augur. Își impune să rămână calmă. Mergem mai întâi să-ți arătăm unde sunt depuse sulițele lui Marte, grăiește către copilă. Mângâie căpșorul văduvit pe păr: — Apoi ne luăm liber toată ziua ca să te sărbătorim. Fetița tropăie fericită lângă ea. După câțiva pași întreabă: — Da’ de ce avem și sulițe? — Fiind locul unde se adună colegiile preoțești
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
întâi să-ți arătăm unde sunt depuse sulițele lui Marte, grăiește către copilă. Mângâie căpșorul văduvit pe păr: — Apoi ne luăm liber toată ziua ca să te sărbătorim. Fetița tropăie fericită lângă ea. După câțiva pași întreabă: — Da’ de ce avem și sulițe? — Fiind locul unde se adună colegiile preoțești, trebuie să existe și un sanctuar al zeului Marte, tatăl lui Romulus. O să-i spună altă dată că unde se înalță astăzi fostul palat regal, tribul Ramnes de pe Palatin își serba odinioară vechiul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
suficient să panseze rănile și să pună oasele la loc. — Au alcătuit un front pătrat, comentează Pusio trepădând de surescitare. Și-au ridicat scuturile și le țin așezate unul lângă altul, ca un acoperiș. — Așa sunt feriți de bolovanii și sulițele dușmanilor, șoptește Rufus. Germanul nu înțelege ce spune. Flexează un pic genunchii și se uită întrebător către el. În semiobscuritatea tunelului, îi întrezărește capul lăsat pe spate și gura ușor întredeschisă. I se pare că-și ține pleoapele închise. Nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
copac. Nimeni nu schițează nici măcar un zâmbet. Îl știu iute la mâ nie. Rufus începe să circule printre ei, împărțind cu dărnicie lovituri de baston în dreapta și-n stânga. — Nu ne-a spus nimeni să folosim doar armele boante și sulițele de lemn, se înalță o voce. — Ba v-am spus, îl contrazice enervat Vittelius. Dar ce vă intră pe-o ureche vă iese pe cealaltă. Își duce degetul la tâmplă, cu înțeles: — Pentru că nu-i nimic între ele. Rotunjește buzele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
aceea amândoi și trag cu urechea la Rufus, care dă ultimele instrucțiuni: — Tu, dimacherus, vino să te lupți cu veles! Ai priceput? Gladiatorul cu două săbii în mână se grăbește să facă pereche cu un altul, care mânuiește doar o suliță legată cu o curea. — O rotește ca pe o praștie, nu? se înveselește Pusio. Vittelius încuviințează, vădit amuzat de entuziasmul lui can did. În acest moment, instructorul răcnește din nou: — Unde ești, bă, ăla cu șiragul de pizde atârnat de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
prezentă - și parcă înadins vine întotdeauna după el cu copiii în mijlocul armatei - pretoriul se umple de mulțime și strigăte de slavă, încât uneori cete compacte de oșteni trebuie să-i risipească pe cei mai turbulenți cu lovituri de vergi și sulițe întinse. Este evident că afecțiunea oamenilor pentru Agrippina nu se datorează decât în mică măsură popularității lui de bun general. Simpatia lor merge către nepoata lui Augustus, nu către nepotul Liviei. Ea e os din osul lui domnesc. La fel
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fiii lui Zeus, născuți din unirea acestuia cu Leda Drusus, Nero Claudius (cel bătrân) - fratele lui Tiberius Nero; a condus operațiuni militare în Germania între 12 și 9 î.Hr.; mort în 9 î.Hr.; (cel tânăr) fiul lui Tiberius Nero framee - suliță cu vârful îngust și scurt mânuită de germani ingenuu - calitatea de a fi născut liber Gaius - fiul Iuliei și al lui Marcus Agrippa, adoptat de bunicul său Au gustus, a fost trimis în provinciile din Orient în anul 1 î.Hr.
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se desfășoară Pe-ale Nilului lungi valuri. - Astfel pe-unde de popoară Umbra gândurilor regii se aruncă-ntunecat. Ale piramidei visuri, ale Nilului reci unde, Ale trestiilor sunet ce sub luna ce pătrunde Par a fi snopuri gigantici de lungi sulițe de-argint, Toat-a apei, a pustiei și a nopții măreție Se unesc să-mbrace mândru veche-acea împărăție, Să învie în deșerturi șir de visuri ce te mint. Râul sfânt ne povestește cu-ale undelor lui gure De-a izvorului
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
-n spate, ca și crivățul și gerul, Pe pământ lor li se pare că se nărue tot cerul... Mircea însuși mînă-n luptă vijelia-ngrozitoare, Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare; Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliți, Printre cetele păgâne trec rupîndu-și large uliți; Risipite se-mprăștie a dușmanilor șiraguri, Și, gonind biruitoare, tot veneau a țării steaguri, Ca potop ce prăpădește, ca o mare turburată - Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată. Acea grindin-oțelită înspre
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]