1,321 matches
-
sunt suficiente pentru a face față multiplelor și complexelor solicitări. Disciplinele psihopedagogice, metodica specialității și practica pedagogică, aflate în mare suferință în facultățile cu profil didactic, nu oferă studenților, viitori profesori, cunoștințele și abilitățile necesare unui viitor dascăl. Tratate cu superficialitate și dezinteres de studenți, (apreciați, totuși, cu note maxime de către profesori), disciplinele destinate pregătirii psihopedagogice a viitoarelor cadre didactice rămân cenușăresele învățământului românesc. Așa se face că tinerii profesori pășesc în școli având o imagine incompletă, uneori deformată despre activitatea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
o energie mai mare decât vandanii. Această aparentă contradicție a fost amplu discutată la Congres. Doar că, dacă până atunci relațiile dintre locuitorii celor două republici surori nu au fost afectate decât de celebrele bancuri în legătură cu încăpățânarea vandană legendară și superficialitatea vǘndǘnă la fel de legendară, după studiul lui Alfred Nobelsohn, ele s-au dezvoltat în ură. Moise Smilovici, șeful Partidului Naționalist Vandan 37, a extras din comunicarea și din discuțiile de la Paris concluzii care ar defini cetățenii din nordul fostului Regat Vandan
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
aceste consumuri nu sunt totuna cu fericirea, nu înseamnă că ele n-ar fi, cel mai adesea, surse de reale satisfacții. Contrar poziției ipocrite a unei mari părți a criticii consumului, trebuie să recunoaștem elementele pozitive pe care le comportă superficialitatea consumeristă. Ce ne-ar autoriza să concepem consumul ca pe un domeniu incapabil de a aduce reale satisfacții? Acela care consideră gustul pentru facilitate, dorința de evadare sau jocul drept necesități „inferioare” se înșală: ele sunt consubstanțiale dorinței omenești. Pe
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mai gândi, pentru a ieși din sine și „a scăpa de apăsarea propriei istorii”24. Hiperconsumul nu funcționează în mod sistematic ca ultimă soluție, el este acel ceva care oferă individului posibilitatea de a se bucura de iresponsabilitate și de superficialitatea jocului. Parcuri de distracții, jocuri video, travestiri electronice ale eului, telerealitate, trash-TV: care-i ponderea reală a „preocupării pentru sens”, comparată cu spirala consumerismului sensului, cu supralicitarea spectacolului de divertisment, cu proliferarea pasiunilor distractive și de animare a sinelui? 4tc
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
distra, a da impresia că, a descoperi alte orizonturi, a „ușura” existența cotidiană. Să ne ferim a uita această „recreație psihologică”17 ce marchează modurile noastre de consum. O parte a bucuriilor noastre este constituită din plăceri „inutile”, din joc, superficialitate, aparențe și facilități mai mult sau mai puțin neînsemnate. Această parte ne-morală a lui homo felix care alimentează logica hiperconsumului n-a fost eradicată, și aceasta pentru că ea corespunde nevoii de bucurii facile sau ușoare a omului. Societatea de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
viața intelectuală este asimilată cu o figură de lupte clasice și când emisiunile télé-poubelle entuziasmează masele? Societatea de hiperconsum, ni se spune, a câștigat: ea nu va mai prididi să-și extindă imperiul devastator, răspândind conformismul generalizat, lenea spiritului, incultura, superficialitatea și incoerența oamenilor. Gata cu semnificațiile și cu idealurile înalte, singurele scopuri în care se recunosc oamenii sunt cheltuielile pe nimicuri, bunăstarea și sănătatea. Confruntați cu această mutație, unii vorbesc de o stare „de după cultură”35, alții, mai radicali, evocă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
coerența cu sine și respingerea a tot ce e superfluu. Dar este acesta un lucru realmente posibil, realmente de dorit? Nu cred. Dacă, așa cum sublinia Pascal, omul este o ființă făcută din „contrarietăți”, filosofia fericirii nu trebuie să excludă nici superficialitatea, nici „profunzimea”, nici distracția frivolă, nici edificarea anevoioasă a sinelui. În cursul vieții omul se schimbă, iar noi nu așteptăm mereu aceleași satisfacții de la viață. Așadar, n-ar putea exista altă filosofie a fericirii decât una neuniformă și pluralistă: o
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
etc. și care ar fi numărul de subiecți care au furnizat informații detaliate în fiecare dintre cele trei studii de caz. Toate aceste mici inexactități nu afectează discursul de fond și concluziile, însă, din păcate, creează adesea o imagine de superficialitate sau de slabă înțelegere a realităților descrise. Ceea ce rămâne însă sunt rezultatele finale ale studiului. Analiza Monicăi Heintz o conduce pe autoare către trei concluzii majore (p. 207): în primul rând, „munca este prestată superficial, există corupție la toate nivelurile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cea de-a treia, o determină pe cea de-a patra. Să notăm și faptul că a patra se referă în principal la munca în sectorul serviciilor, unde relația directă cu clientul reprezintă cheia activităților zilnice. Am discutat deja despre superficialitatea primei afirmații. Nici a doua și a treia nu îmi par întru totul conforme realității, așa cum o percep eu și cum reiese din diferite date pe care le voi invoca, dar și din descrierea etnografică a celor trei studii de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
susțin ierarhiile stricte de tip tradițional, determină o muncă de calitate redusă, cel puțin din perspectiva clientului intrat vrând-nevrând pe o poziție inferioară în relația (de putere și de schimb) cu furnizorul de servicii. Frustrările salariale determină și ele imediat superficialitatea muncii prestate. Cartea Monicăi Heintz reprezintă, din punctul meu de vedere, o lucrare ce îndeamnă la reflecție și incită la dialog. Dincolo de cele câteva imperfecțiuni semnalate, volumul este, fără nici o discuție, o lucrare valoroasă și volumul are într-adevăr premisele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
submediocre sau plagiate care au susținut „dezvoltarea carierelor” nouveniților în tagma formatorilor, formalism în organizarea conținuturilor didactice, exigență foarte redusă la examene, cote de promovabilitate de aproape 100%. Apariția rețelelor de masterate și doctorate se desfășoară în aceeași notă de superficialitate. Bursa proiectelor lansate pe piața universitară a fost însoțită de apariția unor veritabile „carteluri de evaluatori” care se supraapreciau reciproc. Analiza realistă a situației din domeniul învățământului universitar evidențiază faptul că, începând cu anul 1990, în România s-a manifestat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
România. Insuficiența manifestărilor și întrunirilor științifice. Organizarea deficitară a învățământului psihologic care manifestă simptome ale rămânerii în afara problemelor de interes profesional. Insuficiența în dotare, informare, cercetare și organizare își pune amprenta asupra adaptării învățământului la necesitățile momentului. Merită menționate și superficialitatea pregătirii postuniversitare prin masterate și doctorate. Bibliografie ***, Annuaire-Guide de la Psychologie (1996), 4e édition, Hommes et Perspectives/Martin Media, Paris. Schorr & Angela, Saari Salli (eds) (1995), Psychology in Europe. Facts, Figures, Realities, Hogrefe & Huber Publishers, Seattle, Toronto, Göttingen, Bern. Aubrée, Christine
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
implicite de negociere a informației între participanți, astfel încât sensul se construiește contextual, în funcție de relațiile dintre participanți; accentul cade nu asupra informației, ci asupra relației dintre participanții la actul de comunicare; se corelează cu preferința pentru generalități, informație globală prezentată sintetic, superficialitate în dezvoltarea temei, coduri puțin elaborate, devieri de la subiect și digresiuni, intervenții lungi, nu întotdeauna direct relevante pentru tema abordată. Sintetizând, textul focalizat este strict orientat spre temă, în timp ce textul nonfocalizat deviază de la temă, orientându-se spre relația autor-cititor/ascultător
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
confesiune (engl. self-disclosure), în timp ce membrii culturilor colectiviste împărtășesc mai greu detalii din viața personală; americanii percep o intimitate ridicată în relațiile romantice, în timp ce japonezii un grad scăzut de intimitate. În privința abordării subiectelor de discuție, americanii manifestă, de exemplu, tendință spre superficialitate, în timp ce germanii petrec mult timp discutând, analizând, încercând să înțeleagă cauzele și consecințele fenomenelor. De aceea, americanii tind să-i perceapă pe nemți ca „exagerat de serioși”, în timp ce nemții îi percep pe americani ca fiind „politicoși, politicoși, politicoși... și atât
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Și odată acest țel ajuns, situația generală nu-l mai interesează” (Ibidem, pp. 77-78). Mihai Ralea atrage însă atenția: Adaptabilitatea e o sabie cu două tăișuri. Ea poate însemna evoluție, inteligență, finețe, suplețe, progres, după cum poate însemna lașitate, duplicitate, șiretenie, superficialitate. În ea se găsesc conținute virtual și posibilitățile de progres, și cele de decadență. Totul va depinde de directiva culturală, socială și morală care va fi imprimată poporului nostru de conducătorii săi. Destinul care ne așteaptă e astfel dublu. La
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se audă vorbind”, „vorbește ca să nu tacă”, „vorbește ca să fie vorba pe drum”, „vorbește să se afle în treabă”. 2.4. Soluția de moment Românul găsește soluția de moment: rapidă, comodă și simplă pentru a-și satisface trebuințele, motivându-și superficialitatea prin dorința de a respecta „firea locului”. Românul nu va încerca prea mult să schimbe cursul întâmplărilor; el va modifica, dar nu va modifica configurația pământului. El își clădește casa și la spatele lui Dumnezeu, știind pe semne că Dumnezeu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
stricată, e alb ca varul, e rece ca gheața, e tare ca piatra etc. O interesantă expresie concretă a spiritului este păcăleala: umorul, gluma, ironia sunt întrupate în fapte. Păcală este la români un personaj proverbial. Consecința gândirii concrete este superficialitatea trăirilor afective, ancorate în evenimentul imediat: românul are emotivitate, nu pasiuni devoratoare, nu are viață interioară, îi lipsesc remușcarea ândelungată, intimitatea gândului și a sentimentului, viața sa e obiectivă, se revarsă în gesturi și acțiuni. Jocul popular est mai degrabă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Nirvana; nuntă; omenos; oportunități; opțiuni; opulență; orice; pacoste; palat; patrimoniu; pămînt; pierdut; pipă; pirați; politicieni; posesie; posibilitate; povață; povești; prestare; privat; probleme; răutate; responsabilitate; rubin; safeu; sat; satisfacere materială; scop; scump; sinceră; spirituală; stare; stimă; strămoși; strînsă; suflet cald; sufletească; superficialitate; superioritate; știre; testament; tot; tot ce se poate; trecător; trist; tristețe; trudă; turbată; unchi; vacanțe; valori; valută; vilă; aș vrea; zero; zgîrcenie; zgîrcit (1); 792/174/45/129/0 babă: bătrînă (174); bătrînețe (83); moș (55); bunică (37); bătrîn (31
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
om bogat; om mare; om necinstit; pană; persoană mare; politician; politicieni; pomană; povești; preamărire; primar; prostie; punguța cu doi bani; punguță cu doi bani; răutăcios; relaxare; roman; român; sclav; sclavi; secol XIX; soldat; stăpînire; straie; străbun; străvechi; subaltern; Sulaymon; sultan; superficialitate; superioritate; supraapreciere; șapcă; șmecher; Ștefan; Ștefan cel Mare; tata; timp; timpuri vechi; tînăr; toiag; tot; turban; vasal; văduvă; vechime; voievod; zidar (1); 787/217/76/141/0 bolnav: spital (65); sănătos (56); durere (44); răcit (35); suferință (34); trist (31
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pierdut; plajă; plăcere; plăcut; plinuț; prezență; privire; puternic; răsuflare; rău; reușit; rîs; sacrificiu; sare; scaun; sculptata; scund; seducție; senin; sentiment; senzualitate; sexy; sicriu; sobă; spațiu; special; spirit; sport; stabilizare; statornicie; structură; suav; subțire; sublim; suferință; suflet mort; fără suflet; sufletesc; superficialitate; suport fizic; taină; talie; tatuaje; timp; tînăr; țărînă; uhuu!; uman; umanitate; unealtă; unic; uscățiv; vas; venă; viermi; vlăguit; vulgar; zebră; zeiță (1); 797/218/66/152/0 tunet: fulger (177); ploaie (104); zgomot (74); frică (72); furtună (54); sunet (41
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
afecta autoritatea; - tendința de a le impune subordonaților același sistem de valori și exigențe pe care și-l aplică în calitate de șef. Cauze ale „evaluării de mijloc/de centru” sau ale „erorii de mediocrizare”: - neînțelegerea importanței obiectivității și a finalității evaluării; - superficialitatea abordării procesului de evaluare; - lipsa de interes față de subordonați ca indivizi cu personalități și potențialuri unice și perceperea globală a subordonaților ca o masă amorfă; - acceptarea unui rezultat general mediu, care provoacă unele nemulțumiri, dar nu suficient de mari pentru
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
implicit pe obiectul de practicare a acesteia, organismul. Utilizarea tehnologiilor digitale ale geneticii și ale medicinii continuă astăzi dorința umană de explorare viscerală și de disecare anatomică, de căutare și de vizualizare a adevărurilor situate dincolo de suprafața corpului sau de superficialitatea pielii. Astfel, imaginile medicale numerice care relevă interiorul trupului, inclusiv interiorul pântecului matern și al creierului, vin în serviciul științei, însă depășesc acest orizont, frizând conotații sociopolitice, culturale și artistice. În timp ce perpetuează tendința de obiectivare a trupului, de informare și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
un articol publicat în Curierul de Iași (17 decembrie 1876) în care denunță „neștiința de carte” a „organizatorilor repezi”. Aceștia au atâta știință de carte câtă au putut învăța prin „academiile din cinstitul oraș al Mizilului”; de aici „cumplita (lor) superficialitate în toate cestiunile”. Și diagnosticul: „lipsa de cultură e egală cu lipsa de moralitate”, căci „imoral este... fiecare ce se-nsărcinează c-o afacere pe care n-o pricepe îndestul de bine” (Eminescu, 1977b, p. 129). Deși cultura „e mărginită
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
organizarea, cu competență și conștiinciozitate, a conferințelor învățătorilor rurali, activitate mult timp neglijată. „La conferințele ținute anul acesta cu învățătorii din județul Iași, s-au prezentat, din 54 de învățători, numai 24...” Cauza acestui dezinteres, constată proaspătul revizor, se datorează superficialității, formalismului cu care a fost tratată această activitate, în anii trecuți, de către predecesorii săi. Pentru a șterge această imagine, Eminescu organizează conferințele cu o deosebită seriozitate: „prelegeri asupra metodei de-a propune diferite obiecte, ținute de pedagogi practici recunoscuți de la
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
decadență, ce învăluitoare semnele alexandrinismului!” (1 ianuarie 1940 Ă 561). Cu Parisul acesta agonic, din timpul războiului, acoperit de întuneric, atins de morbul decadenței, se identifică Cioran. Curând, însă, Parisul își va recăpăta vitalitatea și, pentru Cioran, va deveni emblema superficialității, a inconsistenței, un loc fără miez. În România, situația era, evident, alta. Dincolo de livrescul lor Ă în tinerețe, livrescul distruge Ă, câteva cuvinte dintr-o scrisoare către același Mircea Eliade, din 1935, e în măsură să clarifice lucrurile. Spune Cioran
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]