1,280 matches
-
la limbile romanice (Diez 1876, Meyer-Lübke 1900, Bourciez 1956), c. construcțiile afective în general, d. compartimentul din ce în ce mai studiat al insultelor (Ruwet 1982, Gheorghiaș 2002, Bibeau - Bourget 2003) sau e. procedeele de gradație lingvistică, structura fiind subordonată modalităților de expresie a superlativului (GA 1966, II, p. 132, Lüder 1996, GALR 2008, II, p. 164). Există chiar și o retorică a titlurilor de studii care s-au ocupat de acest tipar și o serie de exemple devenite celebre, preluate din texte literare sau
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
economia revistei noastre. Am avut astfel prilejul de a intra în dialog cu două persoane deosebite, două distinse doamne, care, fiecare în felul său, cu răbdarea, cu tactul și cu amabilitatea desăvârșite care dau noblețea acestei profesii, atunci când ea vizează superlativul, s-au arătat dornice să ne împărtășească din vasta experiență - de școală și de viață - acumulată, acceptând, în același timp, cu multă solicitudine (pentru care le mulțumim și pe această cale), invitația noastră de a adresa câteva cuvinte membrilor Cercului
OAMENI DE LA CATEDRĂ Cei ce ne-au dat nume.... In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1732]
-
pierderilor. El se raportează la semenii lui (alte state) în mod conflictual sau cooperant, prin contracte (tratate și înțelegeri internaționale). La fel, dihotomia anarhie-ierarhie, suprapusă celei internațional-național și construită pe caracteristicile și valorizările dihotomiei public-privat, construirea imaginii războinicului ca un superlativ al masculinității, construirea genizată a imaginii inamicului cu atribute feminizate-inferiorizante (în special în domeniul planificării strategiilor militare) devin toate subiecte de cercetare pentru feminismul constructivist. Feminismul constructivist inovează studierea relațiilor internaționale și prin accentul pus pe rolul limbajului, discursului, normelor
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
dedicată unor „Scriitori vrânceni contemporani”. Dată fiind criza prin care trecem, ce șansă mai are acest ambițios proiect? Între 1991-1993 am îngrijit câteva ediții critice pentru Editura „Porto Franco” din Galați. Între acestea, Lydda lui Duiliu Zamfirescu a primit aprecierile superlative ale unui zamfirolog de prestigiu - Ioan Adam. Alături de Alexandru Deșliu am inaugurat o serie de micromonografii în seria Scriitori vrânceni contemporani, din care au apărut, până în prezent: Virgil Huzum (2005) și Ion Larian Postolache (2006), scrise în colaborare, și Florin
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
dedicată unor „Scriitori vrânceni contemporani”. Dată fiind criza prin care trecem, ce șansă mai are acest ambițios proiect? Între 1991-1993 am îngrijit câteva ediții critice pentru Editura „Porto Franco” din Galați. Între acestea, Lydda lui Duiliu Zamfirescu a primit aprecierile superlative ale unui zamfirolog de prestigiu - Ioan Adam. Alături de Alexandru Deșliu am inaugurat o serie de micromonografii în seria Scriitori vrânceni contemporani, din care au apărut, până în prezent: Virgil Huzum (2005) și Ion Larian Postolache (2006), scrise în colaborare, și Florin
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
creșterea nervozității și a oboselii. Chiar de la 7 ani se manifestă o relativă detașare psihologică, trăiri euforice care înseamnă că adaptarea școlară a depășit o primă fază tensională, lucru care este evident și în vorbirea copilului prin folosirea frecventă a superlativului în descrierea de situații și întâmplări ca și prin manifestarea curiozității față de mediul extrașcolar. Se dezvoltă motricitatea și rapiditatea reacțiilor, astfel el dă impresia că este tot timpul grăbit, manifestă o relativă instabilitate motrică, fapt reflectat prin aranjarea neglijentă a
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
pe sine, trebuie să existe o primă cauză. 3. Existența necesarului și nenecesarului este dată de aparență, deci deosebirea este în noi, cauza existenței lucrurilor este în noi. 4. Gradația: gradația de la puțin la foarte mult este ajungerea la "nobilul superlativ", care este adevărul și Dumnezeu însuși. 5. Ordinea în natură: direcția de acțiune există în toate corpurile conform legilor naturii, corpurile neavând atenție sunt ghidate de cineva, și acesta este Dumnezeu. Calitățile divine ale lui Dumnezeu sunt: simplu, perfect, infinit
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
are proprietățile focului celest sau ale celui htonian, iar în ipostaza sa fantastică de șarpe înaripat (balaur, dragon) e legat de stihia văzduhului." Șerpii sunt de mai multe feluri: curați și necurați. Credințele populare vorbesc despre șarpele casei numai la superlativ ("Unde e șarpe, e noroc la casă, merge bine și nici un rău, nici un farmec nu se apropie."); moartea sau plecarea șarpelui este sinonimă cu risipirea familiei, cu pierderea norocului, cu moartea întregului neam. "Șarpele casei ar fi, ca și steaua
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îndrăzneață". Acest fenomen nu este regulat, ci ține de o anumită evoluție semantică pe care au suferit-o termenii din contextul dat. (b) În poziția predicativă este autorizat doar adverbul. Situația pare să se limiteze doar la adverbele cu sens superlativ, caracterizate prin vag subiectiv, exprimând aprecieri pur personale: (235) Ioana arată copleșitor/*copleșitoare. →"Aspectul fizic al Ioanei este copleșitor." ≠ "Ioana este copleșitoare." (236) Mâncarea arată minunat/jalnic/interesant/*minunată/jalnică/interesantă. (c) În poziția predicativă nu este autorizat decât adjectivul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cronici, recenzii, în intervențiile sale contând nu atât originalitatea ideilor, cât perseverența demersului, înflăcărarea. Volumul Panteonul român (1869), alcătuit din portrete și biografii ale unor personalități culturale și politice, poartă acest sigiliu. Autorul e un admirator cu verbul avântat, ingenuu, superlativ, ceea ce ține, într-un fel, de paradigma primei jumătăți a secolului. Atitudinea e de regăsit și în atmosfera favorabilă culegerii și studierii folclorului, pe care el o întreține în „Familia”. Când paginile revistei devin neîncăpătoare, îi adaugă altă publicație, „Șezătoarea
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
Efectul este susținut și de forma arhaică a prepoziției ‚’pre’’, păstrată și azi în unele rugăciuni, dovada faptului că încă această formă este simțită mai plină, cu sevă afectivă în raport cu literarul, dar neutrul și secul‚ ’pe’’. Inversiunea cu valoare de superlativ absolut, ’’atâta jale era’’, este din nou o mostră de exprimare concisă, dar afectiv-subiectivă, pentru că aici accentul cade pe cuvântul cheie, aceasta consumând cea mai mare energie emitentă, pentru că importantă aici e sublinierea noțiunii de jale, care este întărită de
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
absolut, ’’atâta jale era’’, este din nou o mostră de exprimare concisă, dar afectiv-subiectivă, pentru că aici accentul cade pe cuvântul cheie, aceasta consumând cea mai mare energie emitentă, pentru că importantă aici e sublinierea noțiunii de jale, care este întărită de superlativul absolut exprimat printr-un mijloc expresiv, și anume prin adjectivul’’ atâta’’. Dacă s-ar fi spus după legea standard: ’’era foarte multă jale’, comunicarea ar fi fost și mai lungă, dar și mult mai rece. Remarcăm în același text ca
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
deschisă a care urmează (Rave a noastră). Un alt evident efect al legii comodității vorbirii, ce acționează din zorii existenței limbii respectiv a celei dacoromâne, văzută în evoluția ei în timp, sunt și expresiile foarte vechi, care au valori de superlativ absolut, pe care le-am întâlnit în cele mai vechi scrieri, bine reprezentate la cronicari, lucru despre care am vorbit, dar care arată că orice limbă are legile ei în evoluție, timpul de sedimentare a formelor în comunicare, anularea sau
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
prepoziția pe care substituie alte prepoziții în construcțiile circumstanțiale (merge pe tren, viețașii de pe Rahova) sau care creează structuri de insistență (are bani pe el), uzul extins al locuțiunii la greu, locuțiunea verbală a se băga în seamă cu cineva, superlativul construit pe tiparul repetitiv băiat de băiat (construcție sintactică apărută în argou și trecută în limbajul colocvial). La nivel semantic, sensurile sînt determinate în mare măsură de context. Lexicul argotic are o sinonimie foarte bogată și în permanentă amplificare: noțiunile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Sunt prea emoționat acum, dar voi folosi vorbele unei țigănci din Roșia: «Părinte, când am văzut că faci un film despre copilăria dumneata, m-o pălit plânsul!Ă“. Armand Assante, venit la proiecția filmului California Dreamin’ (nesfârșit), a vorbit la superlativ de Cristian Nemescu: „Cristi era extrem de talentat și avea un simț al umorului extraordinar. Iar filmul este nemaipomenit nu numai pentru România, e un film internațional foarte valoros“. Vedeta a lăudat și actorii români: „Oricine are posibilitatea să lucreze cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
îl numea scriitorul, într-un complex de sentimente contrarii ce-l vor măcina mult timp. Reeditată recent la Humanitas, în traducerea proaspătă și actuală a lui Radu Paraschivescu, Oameni din Dublin* este nu doar o mostră de proză modernă rafinată superlativ (Joyce e considerat de o mare parte a criticii autorul unor romane "absolute" ale modernității - Ulise și Finnegans Wake), ci și o carte a unui oraș cu totul aparte, Dublinul. Istoria morală de care vorbea Joyce este inevitabil conectată istoriei
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
5. Centrul este un pronume 3.6. Centrul este un numeral 4. Acordul din perspectiva țintei. Particularități ale unor clase lexico-gramaticale 4.1. Numeralul 4.1.1. Numeralul cardinal 4.1.2. Numeralul ordinal 4.2. Formantul cel din componența superlativului 4.3. Al în diverse ipostaze sintactice ale sale 4.3.1. Acordul în caz 4.3.2. Al în sintagmele coordonate 4.4. Posesivul 4.4.1. *Alteța Lui, *Alteța Ei 4.4.2. Său cu valoare de plural
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
3.4.3.7. Substantivele care creează o unitate numărabilă pentru N2 masive 3.4.3.8. Substantivele care denumesc unitatea în care care se grupează natural o entitate / mai multe entități 4. Sintagmele generice 5. Sintagmele calificative 6. Sintagmele superlative cu genitiv (N1 N2Genitiv) Anexă. Date statistice privind acordul unor sintagme cantitative binominale Capitolul 5. ACORDUL ÎN STRUCTURILE COPULATIVE 1. Tipuri de structuri copulative 2. Realizările acordului în structurile copulative 2.1. Structurile specificaționale 2.2. Structurile identificaționale 3. Acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și cele referențiale, care se poate manifesta în acord sau nu); perspectiva categoriilor gramaticale implicate în acord (trăsăturile de gen și număr, cazul și, discutabil, persoana); perspectiva particularităților de acord ale unor clase de cuvinte (numeralul, formantul cel din componența superlativului, marca al, pronumele posesiv și pronumele de întărire). Cel de-al treilea capitol, intitulat Acordul predicatului cu subiectul, reunește probleme diverse, grupate în funcție de tipul de subiect (nominal, non-nominal) sau în funcție de tipul de predicat (am discutat unele tipuri de predicate care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
valoare referențială, denumind entitatea cuantificată sau calificată de primul nominal. Sintagmele nominale sunt de mai multe tipuri: partitive (o parte din copii, unii dintre noi), pseudopartitive (un pahar de lapte), generice (acest tip de cursuri), calificative (prostul de mine) și superlative (mândrețea hotelurilor). Cele două nominale pot avea trăsături diferite de gen și număr. Acordul verbului-predicat cu aceste sintagme binominale variază între acord cu N1 și acord cu N2. În general, acordul cu N2 este declanșat de faptul că acesta este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pot propune explicații teoretice. Din acest motiv, unele fenomene frecvente sau curente de procesare și de limbă vorbită au fost discutate în cuprinsul celor opt capitole, nu doar în cel final, dedicat acestui tip de fenomene. De exemplu, în sintagma superlativă cei mai mulți, cazul genitiv sau dativ trebuie să fie marcat o singură dată, la cei (primul element cu trăsături phi din GD), conform regulilor gramaticale. Însă în limba vorbită, cazul este frecvent marcat și la mulți (numele celor mai multor vinuri
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în limbajul colocvial 21, însă utilizarea sa nu indică o tendință a limbii. 2.2.1.3. Acordul lui cel Conform normelor gramaticale, cel se acordă în caz cu substantivul. Acest acord se produce atât când cel servește la exprimarea superlativului relativ, cât și când cel precedă un adjectiv și are rol emfatic: (5) a. prietenului celui mai bun b. lunii celei albastre c. Ioanei celei mici d. ?lui Ionuț celui drăgălaș La antroponimele de genul masculin, la singular acest acord
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acel) și de diferențiere (celălalt), pronumele relativ-interogative, determinantul negativ niciun, nehotărâtele tari (oricare, fiecare, vreun, cutare, oricât, câtva, atât, orice, ceva, niște), numeralul distributiv câte urmat de numeral cardinal. Determinanții slabi sunt: al din componența numeralului ordinal, cel din componența superlativului, demonstrativul de identitate același, demonstrativele de calificare asemenea, atare, așa, nehotărâtele slabe (mult, puțin, alt, anumit, diferit, destul, divers, felurit, numeros, oare(și)care), numeralele cardinale și multiplicative, posesivele (scurte): meu, tău etc. În absența unui determinant tare, funcția sa
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în diferite zone din Brașov (www.ejobs.ro) Marcarea cazului la cât este determinată de principiul marcării cazului cât mai sus posibil în sintagma nominală. Cum cât poate fi și adverb, și adjectiv, el primește marca de caz. În sintagma superlativă cei mai mulți, cazul trebuie să fie marcat o singură dată, la cei (primul element cu trăsături phi din GD), conform regulilor gramaticale. În limba vorbită, și adjectivul pronominal nehotărât mulți primește marca de caz: (20) a. numele celor mai multor vinuri
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dublă marcare a cazului se poate explica prin oscilația între valoarea adjectivală și cea pronominală a lui mulți (explicație care țien de sistemul limbii) sau prin analogie cu contextele în care mulți nu face parte dintr-o sintagmă intensivă sau superlativă (fenomen de procesare): (21) referatele mai multor studenți. 2.2.2. Acordul în caz al adjectivului În limba română standard, adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Toate aceste trei categorii sunt exprimate printr-un singur morfem
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]