1,014 matches
-
maltratat și ucis irakieni sau musulmani de orice naționalitate pe teritoriul SUA, asta nu era o știre de pagina întâi. Disprețul față de oamenii altor rase și religii decât WASP (alb, anglo-saxon, protestantă n-a dispărut. Dimpotrivă, de când America e singura superputere a lumii, el s-a extins, s-a rafinat și nu se manifestă doar la nivelul grupărilor ilegale. În întreaga administrație Bush, cu George W. în cap, se simte acest dispreț față de națiunile inferioare. Inferior pentru dl Rumsfeld, cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ramificațiile ei cuprind întreaga Rusie, de la cotul Donului pînă în Siberia, conturînd fizionomia unei epoci dramatice și propunând destine memorabile, în centrul cărora se află figura lui Victor Strum, un fizician a cărui activitate contribuie la impunerea Uniunii Sovietice ca superputere nucleară. Salvat ca prin minune, un exemplar microfilmat al cărții a ajuns în Elveția, unde a fost publicat în 1980. Vasili Grossman (19051964) este una dintre figurile marcante ale rezistenței antitotalitare. S-a născut într-o familie de evrei asimilați
Vasili Grossman - Viață și destin by Laurențiu Checicheș () [Corola-journal/Journalistic/6442_a_7767]
-
Roxana Covrig Președintele PNL a lansat un atac dur la premierul Victor Ponta. Fără a fi o superputere, justiția este coloana vertebrală a oricărui stat de drept. De aceea, independența justiției față de politic este una dintre valorile fundamentale ale unui stat de drept. Așadar, numirea unor lideri în sistemul judiciar trebuie să fie exclusiv motivată de capacitățile acestora
Klaus Iohannis, atac la Victor Ponta. "Cinism incompatibil cu statul de drept" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28471_a_29796]
-
ușile Moscovei în direcția reformării politicii sale. Dacă inițial se putea identifica un ingredient care prefigură o anumita schimbare a cadrului prin care putea fi privită sfera relațiilor internaționale schimbarea persoanelor care se aflau la conducerea uneia din cele două superputeri -, mai apoi s-a identificat și schimbarea de atitudine a acestor persoane în direcția coexistentei pașnice. Iar dacă această deschidere avea să fie făcută de Hrusciov cu scopul consolidării poziției sale politice în interiorul PCUS și în cadrul aparatului de stat sovietic
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Said) spre Sud (Suez), o piesă de mare importanță în ecuația geopolitică a întregii zone și, după cum se va vedea în cele de mai jos, Egiptul a jucat tocmai din acest motiv un rol special în confruntarea dintre cele două superputeri ale Războiului Rece. De aceea, în timpul Războiului Rece, atât cele două mari puteri, cât și aliații lor au încercat să atragă Egiptul de partea lor, promițându-i că recompensă ajutor economic și asistență militară.291 Ținând seama de dependență Egiptului
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de știință în domeniul atomic, sursa de referință pentru evaluarea riscului unei catastrofe totale (Doomsday), estima că în 1991 umanitatea avea cel mai mare grad de siguranță după aproape 45 de ani de confruntare în domeniul nuclear între cele două superputeri (17 minute până la un simbolic "miez al nopții"). Prognozele optimiste generate atunci de diminuarea arsenalelor armelor nucleare strategice prin implementarea acordului START și mai ales de diminuarea gradului de alertă nucleară, au fost în scurt timp contrazise de o resurgență
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
constituie, de asemenea, importante contribuții la cercetarea domeniului. Prima parte analizează competiția pentru putere din timpul Războiului Rece prin grila teoretică a dezbaterii clasice realism-idealism. Autoarea realizează o analiză istorică relevantă a strategiilor și politicilor de securitate ale celor două superputeri, identificând și elementele esențiale pentru aceste strategii din perioada precedentă confruntării globale. Prezentarea aprofundată a strategiilor descurajării și îngrădirii (containment) este corelată cu evoluția teoriilor relațiilor internaționale în timpul Războiului Rece, cu prezentarea conceptelor cheie ale realismului clasic și realismului structural
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
lui Kenneth Waltz și variantele de neorealism ofensiv, respectiv defensiv; a perspectivelor liberale și neoliberale, respectiv a conceptelor neomarxiste. Autoarea concluzionează că relația SUA-URSS și cursa înarmării nucleare, precum și elaborarea și ajustarea doctrinelor și conceptelor de securitate ale celor două superputeri se încadrează în neorealism. Este de apreciat analiza nuantață a "fuzionării" conceptelor diferitelor teorii în explicarea și, pe de altă parte, constituirea doctrinelor americane și sovietice. Analiza se bazează atât pe studiul exponenților principalelor curente cât și pe lucrări contemporane
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
din iraționalitatea unor actori (state paria sau teroriști). Iraționalitatea unor noi state nucleare ar explica proiectele defensive ABM, care, la rândul lor, complică logica descurajării clasice, căreia îi scad credibilitatea. Autorul explorează mai întâi doctrinele nucleare clasice ale celor două superputeri în perioada Războiului Rece, văzute prin intermediul celor două mari abordări în relațiile internaționale, realistă și liberală, trece apoi în revistă perioada redefinirii strategice post-Război Rece, pentru a ajunge la două studii de caz centrale dezbaterii contemporane, și anume controversele privind
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
conceptelor, principiilor, regulilor (doctrine), pe dimensiunea gândirii strategice, în scopul decelării semnificației acordate armelor nucleare în adoptarea deciziilor destinate obținerii de securitate pentru statele lumii. Potrivit opiniilor unor teoreticieni militari, sfârșitul Războiului Rece ar fi fost declanșat atunci când cele două superputeri, SUA și Rusia, ar fi recunoscut pericolul cursei înarmării nucleare, la cealaltă extremă, alții conferind o nuanță pozitivă menținerii posibilității unei lovituri nucleare, considerată că poate contribui la asigurarea stabilității la nivel internațional, și chiar la evitarea unui al Treilea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
tabere antagoniste, fiecare actor internațional aliniindu-se, cu sau fără voie, în spatele unui lider care, prin forța împrejurărilor, a devenit garantul securității și stabilității sferei sale de influență. Un rol important în această confruntare l-a deținut tehnologia, cele două superputeri, continuând să se bazeze pe capacitatea militară de a-și anihila adversarul și depunând eforturi pentru acumularea de capacități distructive, ceea ce a condus la instituirea unui echilibru de putere relativ stabil menținut cu costuri semnificative. A existat și o zonă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
adversarul și depunând eforturi pentru acumularea de capacități distructive, ceea ce a condus la instituirea unui echilibru de putere relativ stabil menținut cu costuri semnificative. A existat și o zonă în care a fost necesară cooperarea susținută între SUA și URSS, superputerile asumâdu-și răspunderea, neîncorporată în texte explicite, dar profundă, de a nu declanșa un război nuclear 11. Menținerea echilibrului nuclear a generat negocieri intense și elaborarea de reglementări și reguli ale unui joc de tip nou, cu sumă nenulă, căruia sistemul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
cursă a înarmării fără precedent. Fundamentele teoretice ale echilibrului de putere în relațiile internaționale Anul 1945 aducea sfârșitul conflagrației care a lăsat marile puteri europene falimentate de război, context în care, URSS, stat comunist, începe să se contureze ca unică superputere pe continent, concurentă în plan internațional Statelor Unite capitaliste. Teoria relațiilor internaționale primește un nou obiect de studiu, lumea bipolară, școlile de gândire încercând să ofere predicții cu privire la viitorul comportament al celor doi actori principali SUA și URSS. Perioada Războiului Rece
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
este privită din perspectiva schimbării echilibrului (balanței) de putere. În viziunea realistă asupra vieții sistemului internațional, războiul este inevitabil, deoarece nu există nici un alt mijloc de a rezolva interesele conflictuale ale statelor, actori raționali și egoiști. În cazul celor două superputeri postbelice, deși a lipsit confruntarea directă, conflictul a existat prin statele care aderau la una sau alta dintre ideologii și aveau interese similare cu una dintre cele două superputeri, precum și sub forma loviturilor de stat, prin care se încerca înlocuirea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
conflictuale ale statelor, actori raționali și egoiști. În cazul celor două superputeri postbelice, deși a lipsit confruntarea directă, conflictul a existat prin statele care aderau la una sau alta dintre ideologii și aveau interese similare cu una dintre cele două superputeri, precum și sub forma loviturilor de stat, prin care se încerca înlocuirea regimurilor necooperante din presupusa sferă de influență a unei superputeri (de regulă în America Latină). Exemple de comportament și doctrină realistă se regăsesc și de partea rusă. În 1956, în cadrul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
prin statele care aderau la una sau alta dintre ideologii și aveau interese similare cu una dintre cele două superputeri, precum și sub forma loviturilor de stat, prin care se încerca înlocuirea regimurilor necooperante din presupusa sferă de influență a unei superputeri (de regulă în America Latină). Exemple de comportament și doctrină realistă se regăsesc și de partea rusă. În 1956, în cadrul celui de al XX-lea Congres al PCUS, s-a apreciat că URSS și aliații săi trebuie să fie în măsură
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
și de distribuția capabilităților la nivelul statelor participante la relațiile internaționale, în acest caz, trimiterea evidentă fiind la numărul marilor puteri 22. Relația SUA-URSS și cursa înarmării nucleare, precum și elaborarea și ajustarea doctrinelor și conceptelor de securitate ale celor două superputeri se încadrează în neorealism. Teoria neorealistă renunță la utilizarea naturii umane pentru a explica politica internațională. Ca factor determinant în relațiile dintre state nu mai primează strategiile și motivațiile, ci constrângerile de natură structurală din sistem. Deși, în mod formal
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Război Mondial, URSS va adopta realismul defensiv, încercând să egaleze performanțele înregistrate de SUA în domeniul armamentului nuclear. Detonarea de către URSS a primei bombe nucleare în 1949 provoacă o reacție în lanț: cursa înarmării. În funcție de modul în care cele două superputeri percep pericolul sau își estimează șansele de succes, își dezvoltă doctrine succesive menite a reglementa raportarea fiecăreia la un eventual conflict. Cele mai importante astfel de doctrine sunt cea a asigurării distrugerii reciproce și cea a descurajării nucleare. La baza
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
la raționalitate în susținerea propriilor teorii. În dezbaterile problemei nucleare, raționalitatea a fost invocată, fie ca explicație pentru netransformarea Războiului Rece într-un conflict deschis, fie pentru deciziile luate la un moment dat, în situații critice, de liderii celor două superputeri (criza rachetelor, de exemplu). Pentru realiști, raționalitatea presupune ca actorii să fie capabili de o analiză cost-beneficiu. În urma unei astfel de analize, statele nu inițiază războaie pe care este posibil să le piardă. Actorul rațional se poate gândi coerent la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
securității conceptul introdus de John Hertz -, o situație în care acțiunile statelor menite să le asigure securitatea tind să amenințe securitatea altor state, cauză principală a cursei înarmărilor. În perioada Războiului Rece, dezvoltarea unei tehnologii militare avansate de către una dintre superputeri genera o stare de inferioritate militară celeilalte superputeri 36. Neorealiștii folosesc teoria jocurilor, utilizată în matematică pentru prezicerea rezultatelor negocierilor. În anii '50, '60, cercetătorii încercau să analizeze un posibil război nuclear americano-sovietic. Mutările erau reprezentate de deciziile de a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
în care acțiunile statelor menite să le asigure securitatea tind să amenințe securitatea altor state, cauză principală a cursei înarmărilor. În perioada Războiului Rece, dezvoltarea unei tehnologii militare avansate de către una dintre superputeri genera o stare de inferioritate militară celeilalte superputeri 36. Neorealiștii folosesc teoria jocurilor, utilizată în matematică pentru prezicerea rezultatelor negocierilor. În anii '50, '60, cercetătorii încercau să analizeze un posibil război nuclear americano-sovietic. Mutările erau reprezentate de deciziile de a utiliza armele nucleare în anumite moduri, iar recompensele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
trăsătura distinctivă a teoriei descurajării în timpul Războiului Rece62. De asemenea, logicianul american s-a opus convingerii conform căreia o descurajare nucleară minimă ar fi o metodă eficientă de apărare națională, concepție promovată în primii ani ai confruntării dintre cele două superputeri. Concluzionând: inițial, strategia nucleară ia în considerare avantajul strategic determinat de administrarea primei lovituri. Dat fiind că era important cine lovește primul (teoria loviturii decisive) și cât de rapid se produce această lovitură s-a ajuns rapid la escaladarea cursei
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
pară independentă față de Washington, nemaiavând nevoie de protecția acestuia 71. Concluzionând, în confruntarea ce a caracterizat perioada Războiului Rece, un rol important l-a deținut tehnologia, în particular, armele nucleare, semnificative din acest punct de vedere fiind eforturile celor două superputeri destinate acumulării de putere distructivă și de instituire a unui echilibru de putere cvasi-stabil menținut timp de jumătate de secol. Deși, în esență, cele două tabere s-au aflat în competiție, se poate vorbi și de o zonă de cooperare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
ca obiect de studiu o lume bipolară, în general, perioada Războiului Rece fiind dominată de ideile realismului și liberalismului. Dat fiind că, în cea mai mare parte a Războiului Rece, cea mai importantă amenințare la adresa securității fiecăreia dintre cele două superputeri era posibilitatea unui atac nuclear, descurajarea unei asemenea acțiuni a devenit un element central al politicii de securitate națională, iar forțele nucleare strategice, aflate în centrul strategiei nucleare, principal instrument al acesteia. CAPITOLUL II Linii teoretice dominante și elemente de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
posibilă o altă lume (...), contestând sistemul ideologic atotstăpânitor și căutând să creeze alternative constructive în domeniile gândirii, acțiunii și instituțiilor. Cele două au mai fost în istorie, dar, în prezent, miza e mult mai mare, iar cea de-a doua superputere opinia publică mondială ar trebui să țină cont de asta, să înțeleagă pericolul și să accepte că alegerea între hegemonie și supraviețuire nu a mai fost pusă niciodată în termeni atât de clari 104. În dezbaterile din Federația Rusă, argumentele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]