1,423 matches
-
central în toate aceste raționamente. Sugestia este că ori de căte ori rezultate ale cercetării științifice intră în contradicție cu învățătura cosmologică revelată se impune ca cele dintâi să fie examinate cu grijă și tratate cu rezervă critică. Pentru credincios, supoziția că ele sunt rezultatul unei exersări adecvate a rațiunii va deveni îndoielnică. Un asemenea „scepticism blând“ atinge și știința darwiniană. Pentru credincios, este mai plauzibil că Dumnezeu a ales calea creației separate a speciilor decât cea a evoluției. Înclinația de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sperăm că cineva o să găsească una mai bună.» Oricât de logic ar suna, aceste cuvinte nu mă mulțumesc. Deși ateismul este justificabil logic înaintea lui Darwin, el a fost cel care a dat ateilor șansa de a se împlini intelectual.“ Supoziția lui Dawkins pare să fie aceea că o persoană avizată și onestă din punct de vedere intelectual ar fi îndreptățită să accepte existența lui Dumnezeu și Creația doar dacă în acest fel ar putea oferi o expicație mai bună a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și în cercetarea științifică. Or, nici chiar teologii dogmatici din epoci mai îndepărtate nu ar fi acceptat o apropiere între ceea ce își propun ei să probeze și ceea ce poate fi probat în știință. Mai precis, ei nu ar fi acceptat supoziția că cel ce crede în existența lui Dumnezeu face o afirmație al cărei adevăr sau falsitate ar putea fi dovedită în același fel ca și adevărul sau falsitatea unei ipoteze științifice. Este important să nu pierdem din vedere că, în contrast cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Originea speciilor, dacă luăm în considerare câteva pasaje din cartea lui, cum este cel final, pe care l-am citat și discutat mai sus. Odată ce examenul critic conștiincios și nepărtinitor al principalelor rezultate ale cercetării naturii conduce la concluzia că supoziția unei creații separate a fiecăreia dintre speciile de plante și animale care au populat și populează pământul este inacceptabilă, omului de știință care crede în Dumnezeu, ca și amatorului avizat, îi va părea mai mult decât plauzibil că prezența Lui
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lor personale nu va trebui să afecteze în nici un fel comunicarea și colaborarea lor profesională. În probleme științifice, cercetătorii cu convingeri religioase și cei care nu împărtășesc asemenea convingeri pot foarte bine să conlucreze și să ajungă la concluzii convergente. Supoziții de acest gen susțin un punct de vedere asupra relației dintre știință și credința religioasă care se bucură de o largă recunoaștere în lumea cercetătorilor naturii, în particular a cercetătorilor evoluției din zilele noastre. Reflecțiile geneticianului britanic John Maynard Smith
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
continuă să fie suspectată și respinsă din diferite perspective. Pe de o parte, de către acei fundamentaliști religioși care văd în știința darwiniană o gravă amenințare la adresa bazelor credinței. Pe de altă parte, de către atei militanți care, acceptând în mod neproblematic supoziția că orice religie are implicații cosmologice majore, percep o poziție precum cea a lui Gould drept o încercare de a împăca ceea ce nu ar putea fi împăcat. Gould însuși nu credea că ar putea avea divergențe cu acei teologi care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acest punct de vedere este aceea că, dacă caracteristicile oricărui întreg sunt rezultatul interacțiunii părților, atunci singura explicație satisfăcătoare din punct de vedere științific a acestor caracteristici va fi una reducționistă. Cea mai ambițioasă și radicală viziune reducționistă pornește de la supoziția că legile formulate în toate domeniile cercetării naturii - fizică, chimie și biologie - vor fi explicate, în cele din urmă, prin legile unei teorii fundamentale ultime. În cercetarea biologică, o poziție reducționistă larg acceptată a fost aceea că toate caracteristicile ființelor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
explicație prin legi conține în mod potențial o predicție, deoarece legile care intervin în explicație pot fi utilizate și pentru a prezice evenimente viitoare. Hempel caracteriza simetria dintre explicație și predicție drept o trăsătură distinctivă a explicației științifice în genere. Supoziția că toate premisele unei explicații de tip evoluționist ar putea fi cunoscute mai înainte de producerea evenimentelor care constituie obiectul explicației este însă cu totul nerealistă. Și aceasta deoarece apariția și răspândirea unor noi forme de viață se datorează unui număr
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
suprapopulație, luptă pentru existență, selecție naturală, adaptare, succes reproductiv și altele. Mayr aprecia că, prin profilul epistemic al explicațiilor pe care le oferă, biologia evoluției este mai aproape de istoria socială decât de fizica teoretică. Ceea ce arată cât de iluzorie este supoziția persistentă că s-ar putea trasa o linie clară de despărțire între științele naturii și disciplinele umaniste. O temă ce constituie un punct de convergență al reflecțiilor cercetătorilor istoriei vieții este contingența accentuată a acestei istorii, care contrastează puternic cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
îndeamnă la renunțare și Nietzsche anunță înstăpînirea irevocabilă a nihilismului. Năruirea suicidară a Europei în secolul XX coincide cu criza Umanismului, criza Rațiunii, criza Progresului. Filozofia mai întîi, apoi știința însăși, în clipa triumfului său celui mai strălucit, descoperă fragilitatea supozițiilor lor. Nihilismul reprezintă pierderea aparent iremediabilă a sensului de către Univers și de către Om. Înseamnă dizolvarea oricărei substanțe, straniu confirmată in extremis de descoperirea microfizică ce arată că în interiorul tuturor lucrurilor nu se mai găsește substanță. Nu înseamnă dizolvarea oricărei conștiințe
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
așa cum Legionarii l-au omorât pe Noica".31 Pe de altă parte, dacă inițiativa creării Partidului Nationalist se va concretiza, este discutabil dacă nu cumva aripa generației mai vechi (asociațiile cultural-patriotice) nu va căuta cumva o apropiere de PRM; aceste supoziții însă vor fi testate după ce Partidul Naționalist va deveni o realitate. Concluzii Întrebarea de început asupra modalităților prin care extrema dreaptă se menține în atenția publicului elector și-a găsit răspunsul sub formula liderilor populari/populiști. Pe lângă înclinația spre autoritarism
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai scumpe, erau „La Leon”, „Guttman”, „Rosenfild” sau „I. Schwartz”. Acest fapt ne indică nu doar existența cererii pentru costumele de comandă, ci și un anumit nivel al preocupărilor legate de actualizarea vestimentației în acord cu tendințele modei. De altfel, supoziția noastră este susținută și de imaginile de epocă aflate în colecțiile amatorilor de artă fotografică. Tot în această perioadă, gusturile vestimentare ale populației urbane moldovenești au început să fie influențate și de jurnalele de modă preluate din occident. În orașele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aleasă prețiozitate, ci pe linia unui bun simț cum rar mai poate fi astăzi întâlnit. Discurs ferm, subtil, aplicat, gândire analitică, dar cu certă înclinație către metaforă, cultură vastă, copleșitoare și o posibilitate remarcabilă de a jongla cu idei, informații, supoziții. Înarmat cu toate aceste calități, Sorin Alexandrescu a vorbit timp de o oră despre Mircea Eliade, cu accent pe mai puțin cunoscuta perioadă portugheză a reputatului istoric al religiilor, una din "ușile" esențiale, însă, pentru accederea la traseul formării lui
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
mrejele ei. Un al treilea moment în care speranțele lui Drogo și ale celor din fortăreață legate de declanșarea războiului este atunci când „cei din nord” încep să construiască o șosea care taie deșertul și care stă la baza a numeroase supoziții care mai de care mai fabuloase, pe care le fac cei din fortăreață. Himera apare și de această dată sub forma unei pete negre care devine tot mai amenințătoare prin apropierea de fortăreață. Alarma se dovedește a fi falsă și
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
destul de șocantă prin nonșalanța ei, pentru cititorul obișnuit, fără o prea mare experiență pe tărâmul marii grădini a literaturii, dar nu de neînțeles pentru cel care are în spate experiența lecturii lui Eco sau a Magicianului aceluiași Fowles. Pornind de la supoziția, „unanim acceptată în epoca în care se petrece povestirea”, că „romancierul e egalul lui Dumnezeu”, Fowles construiește un întreg discurs, în aparență rupt de materia epică a romanului, pe marginea libertății scriitorului în crearea universului ficțional propriu. „N-o fi
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
persoană poate crede că scara pe care el [sic] se află este aceea care contează cu adevărat". Naționalism Cazul societății civile prezentat în Conditions of Liberty este ilustrativ pentru ceea ce trebuie evitat, deoarece ajunge în nefericita companie a dr. Pangloss prin supoziția, opusă teoriilor promovate de criticii neomarxiști și islamiști ai societății civile, că tot ce are loc în societățile civile existente este cel mai bun lucru din toate lumile posibile cunoscute pînă acum de umanitate. Societatea civilă este tratată ca un
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
pentru că sînt pasionale sau excesive), fără a aborda probleme de motivație (oamenii pot fi violenți din nenumărate motive) sau de legalitate (violența poate fi, și este adesea, nu numai folosirea nelegală a forței fizice) și fără a o minimaliza prin supoziții greșite obișnuite cum ar fi convingerea că violența împotriva lucrurilor este oarecum echivalentă cu violența împotriva oamenilor, de parcă oamenii ar fi ca o proprietate. Așa cum este folosit aici, conceptul de violență are conotații învechite, de pe vremea limbii engleze timpurii (din
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
motive estetice). Ca element paratextual, numele de autor ne interesează în măsura în care are efect asupra cititorului, efect produs de pseudonim asupra publicului. Dimensiunea pragmatică a numelui este indicată în relația dintre motive și maniere. Maniera se citește ușor: ea înseamnă practica supoziției autorului, în funcție de care un autor real atribuie o operă unui autor imaginar. Căutarea devine joc; Jean Starobinski remarcă: Cînd un om își pune o mască sau își adaugă un pseudonim, ne simțim sfidați. Acest om ni se refuză. În schimb
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
putea da seamă dacă stă treaz ori visează și vedea oarecum ceea ce gândește. Acestea se regăsesc însă în număr relativ redus în țesătura textului. Principalul mijloc de obținere a modalizării în "Hanul Ciorilor" îl reprezintă modurile verbale. Modul prezumtiv indică supoziția și un grad mai redus de asumare a conținutului enunțului: N-avea el să treacă pe la "Hanul Ciorilor", dar se înnoptase prea curând și mare lucru n-ar fi fost dacă s-ar fi abătut din drum ca să mâie acolo
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
stimulat pe Caragiale"158 care "putea avea motive să pornească intenționat de la nuvela lui Slavici pentru a-și demonstra superioritatea pe tărâm literar, paralel cu condamnarea orientării politice a lui Slavici"159. Nu există nici o informație care să îndreptățească aceste supoziții. E drept că I.L. Caragiale scrisese Smărăndița și Dă-dămult... mai dă-dămult pornind de la Sultănica și De departe, de departe ale lui Delavrancea. Parodierea este însă evidentă la nivelul textelor, în plus neînțelegerea dintre cei doi a fost bine cunoscută de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
într-o accepție rigid, de enunț care s epuizeze multitudinea implicațiilor pe care le presupune omenescul și acțiunea uman, ci într-un chip procesual. De altfel, în capitolul consacrat temei, analizând diferite definiții date omului, autorul adun argumente, lanseaz prezumții, supoziții, premise și elemente esențiale, necesare și verificabile, pentru o definiție coerent și viabil, greu de contrazis. În fapt, analizând definițiile clasice ale omului, începând cu cea a lui Aristotel și sfârșind cu cea formulat de Heidegger, Mihai Ralea pregtește eșafodajul
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
cercetarea afecțiunilor cardio-vasculare, Framingham Heart Study, inițiat în 1955 (NHLBI) a furnizat informații valoroase referitoare la acest domeniu care, mai mult decât oricare alt domeniu al medicinii “este suprasaturat de speculații, păreri personale, asocieri întâmplătoare prezentate drept relații cauzale, simple supoziții prezentate drept adevăruri confirmate, analogii bazate pe deducții, date experimentale transpuse necritic în patologia umană”. Studiul factorilor de risc cardio-vascular a fost inițiat din necesitatea de a avea o imagine clară asupra elementelor care influențează asimetric și asincron evoluția aterosclerozei
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de a accede la un status înalt. Ne propunem, de fapt, să stabilim care sînt modalitățile cele mai utile de implicare a părinților în activitatea de învățare de acasă a copiilor, dar abordînd problematica într-un sens ceva mai larg. Supoziția este aceea că influența familiei este complexă, nu se limitează la verificarea temelor sau la ajutorul oferit în rezolvarea acestora și, în consecință, studiul ei presupune luarea în considerarea a convingerilor, atitudinilor părinților, a modului în care aceștia încearcă să
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
inevitabilul intermediarul prin care e stabilită coexistența dintre grup și individ; adultul încarnează principiul realității, al obiectivității socialului pe care toți trebuie să-l accepte; părintele marchează limitele libertății, ale liberului arbitru; adultul indică și spațiile de cooperare și solidaritate. Supoziția formulată este aceea că deși e probabil că autoritatea parentală e exercitată prin combinarea celor trei stiluri, se poate, totuși, analitic, caracteriza procesul educativ prin preponderența uneia sau alteia dintre forme. 3. Diferențierea sarcinilor și atitudinilor soților este următorul aspect
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a verifica în mod competent modul în care copilul și-a îndeplinit sarcinile școlare este scăzută. În ceea ce privește prima rezidență a părinților, variabilă care nu a fost luată în calcul de sociologii elvețieni, am considerat că poate fi relevantă, pornind de la supoziția că o socializare primară în mediul rural, sensibil mai tradiționalist, și-ar putea lăsa amprenta asupra ideilor părinților privind educația. S-a vădit că apartenența ambilor membri ai cuplului prin naștere la mediul urban este asociată cu un nivel mai
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]