4,531 matches
-
de pe arzător ceainicul, așteptă să se răcească un pic, după care puse din nou apă la Încălzit. Chiar și această Întîmplare avea un tîlc, pe care inteligența lui mereu activă Îl aduse În prim planul conștiinței, căci printr-o asociere surprinzătoare de idei, Îi aminti de proverbul „nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala“. Într adevăr, pentru el, lucrurile erau cît se poate de clare. Dar pentru ei? Oare nu prezentase, cu altă ocazie, dovezi evidente că insula Roland
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
refuza să-l ajute, nefiind atît de sprintenă pe cît o cereau Împrejurările. Se scurse destul timp pînă cînd găsi Întrebarea următoare, suficient banală și pe care ar fi putut-o pune de la bun Început. De această dată, În mod surprinzător, David preluă inițiativa, deși pe un ton destul de acru. — CÎt o fi ora? Întrebă Pablo. — Exact cît trebuie. Dar unde te grăbești? Nu răspunse imediat, ca să nu-i dea cumva impresia că ar fi căutat să-l iscodească. Mă gîndeam
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
general, sau tovarășe Ceaușescu, Îl ajută Pablo, observîndu-i Încurcătura. Depinde cum Îți place. — Tovarășe secretar general, nu Înțeleg pentru ce mi-ai adus această fotografie. Habar nu am ce ar trebui să fac cu ea. Pablo răspunse cu o afirmație surprinzătoare, cu caracter general, care Însă nu ajuta cu nimic la clarificarea situației. — În principiu, omul este materializarea unei voințe. Deși unii filosofi idealiști afirmă despre Dumnezeu că este spirit și dincolo de spirit, de cele mai multe ori Însăși concepția lor este una
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Alexander și Rosemary și le telefonasem cu două zile în urmă ca să anunț că vin și să le spun în câteva cuvinte că eu și Antonia ne despărțim. Antonia și Palmer îmi ceruseră cu multă insistență și cu o căldură surprinzătoare să-mi petrec Crăciunul cu ei. Era uimitor cu câtă rapiditate, după dezvăluirile Antoniei, „ei” deveniseră un fel de instituție care avea o putere considerabilă, o atmosferă și chiar o tradiție. Antonia își împărțea acum timpul între Hereford Square și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Honor Klein. Un răspuns destul de surprinzător. — Când spuneți asta mă faceți să mă gândesc la o vulpe care susține că crede în gâște, am zis. Râse brusc, apoi puse și cealaltă mână pe mâner și ridică sabia cu o iuțeală surprinzătoare și o roti deasupra capului. Sabia scoase un șuierat ca de bici. În coborâre, vârful sabiei trecu la câțiva centimetri de brațul scaunului meu, apoi se lăsă spre podea. — Vă pricepeți s-o mânuiți? am întrebat. — Am studiat mânuirea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
germane. Acum stăteam În fața barului unde tocmai dădusem peste cap primul pahar de absint. Ca gest de adio, Anton vru să mă inițieze În câteva mistere ale vieții. Băuse mai mult decât mine, dând paharele peste cap cu o rutină surprinzătoare, dar acum Își drese vocea și-mi explică pe un ton În același timp inflexibil și ferm, că gravorul respectiv făcea și tatuaje. Dacă voiam, puteam să merg cu el data viitoare când ne mai vedeam. La vârsta mea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În numele amândurora. Froehlich se dovedi a fi un tip Îndesat, cu buze mari, lucioase, ascunse după o mustață stufoasă ca din secolul al nouăsprezecelea. Avea niște ochi miopi, dar atenți și constituție viguroasă, pe care o controla cu o delicatețe surprinzătoare. L-am găsit Într-un salon oriental, cu un etaj mai sus, scufundat Într-un scaun voluminos, capitonat cu catifea, picior peste picior, ca un turc, sorbind cafea dintr-o ceașcă aurită. În picioarele mari și goale purta niște pantofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să-l caute, luă un instrument alungit, ușor Îndoit, cu două inele În loc de mâner. Era probabil un clește chirurgical, pentru că Își vârî degetele În cele două inele, despărțind vârful. Închizând instrumentul, atinse scrotul cu vârful. Străpunse pielea cu o ușurință surprinzătoare. Apoi Împinse cu grijă vârful În sus și Într-o parte. Când trei sau patru centimetri dispărură sub piele, ținu instrumentul perfect nemișcat, palpând cu mâna liberă testiculul stâng. De Îndată ce se asigură că dăduse peste punctul suferind, inseră instrumentul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o verific? Ridicându-mă, am tras-o Între picioare. După ce am deformat o agățătoare pentru haine, Încuietoarea a fost ușor de dibuit. Mecanismul făcu clic de câteva ori, apoi se deschise pocnind. Din păcate În valiză n-am găsit nimic surprinzător: ceva lenjerie intimă curată, o cheie universală preferată de lăcătuși (am bănuit că așa a reușit să intre Anton la Dora), un plic maro cu două teancuri groase de franci și un sâmbure lipicios de cireașă, precum și, În mod ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cu cizme de vânătoare valorând câteva sute de dolari, n-avea grijă că mi-ar lua-o la cioc urgent, sunt convins! Mă-nșel. Timp de trei luni i-am tot apăsat în jos ceafa (apăsare întâmpinată de o împotrivire surprinzătoare, de o încăpățânare impresionantă, ba chiar mișcătoare din partea unei făpturi atât de blajine și pașnice), trei luni am tot asaltat-o cu argumente și am tot tras-o de urechi noapte de noapte. Pe urmă, într-o seară, m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
zilele săptămânii următoare. Ideea că e și asta tot o agendă cu lucruri ce așteaptă să fie făcute mi-a venit în minte doar atunci când, în loc s-o studiez cum făceam de fiecare dată când își făcea o nouă apariție surprinzătoare, în loc să caut un tipar profund care să-mi dezvăluie o semnificație a textului luat în întregul lui, mi-am dat seama de un lucru ce, cu siguranță, i-ar fi sărit în ochi din primul moment oricărei persoane cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ca și Însoțitorul: — Ar trebui să aveți o cușetă. Zădărnicia acestui sfat o irită și o făcu să uite pe moment de compasiunea pentru vârsta și agitația lui. — Cum să am o cușetă? Sunt În cor. El o privi cu surprinzătoare amărăciune. — Nu, n-aveți atâția bani. Ce trebuie să fac? Îl Întrebă ea. Sunt bolnavă? — Ce v-aș putea sfătui eu? protestă el. Dacă ați fi bogată, v-aș spune: Luați-vă o vacanță de șase luni. Duceți-vă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
pe fată În Subotica. — Vin, spuse omul. Pe drumul dinspre gară alerga cineva. La Început trecu pe lângă ei, În ninsoarea purtată de vânt. Apoi deslușiră un bărbat care o cârmea ba Încoace, ba Încolo. Ajunse la ei cu o repeziciune surprinzătoare. Scund și grăsuliu, el se Încleștă de ușă ca să urce. — Ce se Întâmplă? Îl Întrebă Myatt. Omul Împroșcă puțin cu scuipat În timp ce vorbi: — Dă-i drumul repede! Ușa se trânti, iar el se buluci Înăuntru și se prăbuși cu răsuflarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Puteam să o Întreb de Alixe atunci. —Unde? — Hai să stabilim dimineață. Pot să te sun la 11? În dimineața următoare, Lauren m-a sunat la atelier exact la ora 11. Ca să fiu sinceră, punctualitatea ei mi s-a părut surprinzătoare și oarecum Încurajatoare. Poate că, până la urmă, Lauren nu era chiar atât de teribilă cum pretindea. —Dumnezeule, nu am Întârziat, nu? zise ea când am ridicat receptorul. —Nu. Este chiar cu un minut Înainte de ora 11, i-am răspuns. —O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Lauren și o fixă cu privirea. —Vorbesc serios, Lauren. Vreau să intru În posesia butonilor Fabergé ai țarului Nicolae al II-lea. Nu am nici cea mai vagă idee cine este proprietarul lor acum. Așa cum aflat, Sanford avea, În mod surprinzător, un bun-gust desăvârșit. Proprietarii butonilor Fabergé de-abia dacă Îi mai pot păstra În zilele noastre, atât sunt de doriți, chiar și la prețul de 80000 $ și chiar mai mult. Iar dacă Îl priviseră În față pe țarul Nicolae al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
din flori al său și al lui Alan. Era un băiat și, într-un acces de atavism, Bull îl botezase în rit episcopal. Onorariul exorbitant al clinicii și sumele și mai exorbitante necesare pentru a păstra discreția fuseseră, în mod surprinzător, suportate de polița de asigurare pentru leziuni de rugby a lui Bull. Ceea ce nu face decât să arate adaptabilitatea asigurărilor contemporane. Dacă treceți vreodată pe lângă Cardiff Arms Park - nu că ar fi prea mulți care să facă așa ceva - intrați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
mare scriitor, omul politic providențial pentru această țară. Doar cei mai proști dintre urîtori îți doresc moartea. Ceilalți știu sau simt că ar fi funestă ziua în care tu ai dispărea - ar fi nevoiți să constate atunci că, în mod surprinzător, n-au devenit cel mai mare gazetar, cel mai mare scriitor sau politicianul providenței, dar au rămas niște schilozi lipsiți de har. Ca să le faci un bine acestui soi de oameni, naște în ei ura! Fă-ți aproapele să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ceva mai liniștită. Măcar acum credea. Din respect pentru istorie și în conformitate cu adevărul, se cuvine precizarea că acel an a consemnat și debutul lui Mircea în alpinism. Traseul, o premieră absolută de altfel, prezenta în porțiunea lui de mijloc o surprinzătoare înclinare de grad zero, care, dacă e să ne luăm după limbajul profanilor, s-ar traduce prin termenul de orizontală. Ceea ce nu trebuie scăpat din vedere e aspectul, decisiv altminteri, privitor la etatea la care fratele meu binevoia să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
dea o mînă de ajutor, la nevoie. — N-aveți nici o dovadă Împotriva mea! exclamă Rowe, furios. Nu aveți nici un drept să mă scoateți din tren. Controlorul Îi șopti lui Johns la ureche: — Domnul n-are bilet. Și deodată, În mod surprinzător, Johns spuse: — Bine-bine, e-n regulă! Și aplecîndu-se spre Rowe Îi șopti: Noroc, bătrîne! În aceeași clipă, trenul se urni, lăsînd În urmă un nor de fum, care Învălui automobilul, gara și silueta nemișcată a lui Johns, care nu Îndrăznea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
la prețul de unu. Își privi gânditor mâinile unse. Mi-ar plăcea să le-o fac tuturor în mașinile alea pe care le conducem. Tu ce părere ai de asta, Vaughan? - O s-o facem, într-o zi. Se citea o surprinzătoare urmă de deferență în vocea lui Vaughan, care-și coborâse acum ochii să-l privească. - Da, o s-o facem. - Și cu afurisitele alea de harnașamente de două parale pe care suntem nevoiți să le purtăm. Seagrave trase din țigara prost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cu vaietul: Băsescu președinte ne va face de baftă prin saloanele mari, știindu-se că nu are pregătire de diplomat!” (Traian Ungureanu, în articolul „Viclenia sfidează România”, în „Evenimentul zilei”, Nr. 3947, 16 decembrie 2004, p. 1). De asemenea „victoria surprinzătoare a lui Traian Băsescu, primarul Bucureștiului, în fața premierului Adrian Năstase în turul final al alegerilor prezidențiale din România a survenit, în mod fericit, exact în momentul în care țara avea nevoie de o schimbare a gărzii politice pentru a-și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
unei afaceri de familie. Dacă Vadim reușește să ajungă la putere, nu este deloc ilogic să presupunem că regimul său va căpăta în scurt timp caracterul nepotist care l-a făcut notoriu pe cel condus de Ceaușescu. Unul dintre factorii surprinzători îl reprezintă strânsele legături ale lui Vadim cu protestanții evangheliști americani care, se zice, ar fi ajutat PRM să transfere fonduri în interiorul și în afara României. [...] Este de presupus că trăsăturile negative ale personalității liderului său împiedică principala formațiune naționalistă a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Acolo, la un bal de la curte, Îl cunoscu pe Germán de Arriaga, un aventurier matur cu o morală Îndoielnică și trecut cam tulbure, de care se Îndrăgosti și căruia i se dărui În mai puțin de o săptămînă. În mod surprinzător, În pofida recunoscutei sale experiențe În materie de fuste și a faimei de pramatie pe care o avea, cavalerul de Arriaga Își pierdu și el capul după tînăra creolă, și În scurtă vreme cei doi deveniră perechea cea mai surprinzătoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mod surprinzător, În pofida recunoscutei sale experiențe În materie de fuste și a faimei de pramatie pe care o avea, cavalerul de Arriaga Își pierdu și el capul după tînăra creolă, și În scurtă vreme cei doi deveniră perechea cea mai surprinzătoare și În același timp cea mai fericită din capitala regatului. Norocos În afaceri, dinamic și cu relații bune, Germán de Arriaga se așeză la casa lui, Începu să dea uitării escapadele din trecut, care-l Împiedicau să profite mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ancora În ansă. Consecințele acestei frustrări și mînii le suporta, după cum e lesne de Înțeles, Niña Carmen, care, În pofida stoicismului cu care Îndurase pînă atunci maltratările lui, Într-o noapte Îl Împinse jos din pat cu un brînci violent și surprinzător, nepotrivit pentru o femeie de constituția ei fizică. Îl Înfruntă cu o privire din care scăpărau flăcări: - Ajunge! strigă ea ca scoasă din minți și cu părul vîlvoi. Ce crezi că sînt? Un cîine? Oberlus se ridică de la pămînt oarecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]