1,195 matches
-
română, care îi va promova pe noii tovarăși "atlantizați", ale căror cariere precum cea a lui Sergiu Medar de exemplu începuseră încă din ianuarie 1990, cu sprijinul președintelui Ion Iliescu. Într-un climat nou, puternic întreținut într-o atmosferă de suspans de către media, se desfășoară, în vara-toamna 2006, o nouă etapă de lustrație. Media urmărește cu mare interes dosarele Securității, devenite disponibile și care circulă. În toamna lui 2006, s-ar părea că se spulberă un alt tabu: cel al tăcerii
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Iliescu, condus de Mircea Geoană, a votat suspendarea președintelui, cu o largă majoritate. Motivul? Nerespectarea constituției de către Traian Băsescu. Un referendum este așteptat pentru 19 mai. Populația consultată va confirma sau nu această suspendare dorită de Parlament? Un pic de suspans și multă indiferență. Căci, de la integrarea în UE, în ianuarie 2007, România s-a înfundat într-o criză ce are aparența unei nesfârșite reglări de conturi. Se pare că, la mai mult de cincisprezece ani de la căderea lui Ceaușescu, trebuiau
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
marinei comerciale înainte de 1989, în post în străinătate, la Anvers, a fost pe deplin unul dintre ai lor! Un bun colaborator al sistemului. În numele respectului DEMOCRAȚIEI, în numele Constituției care a instaurat un regim semiprezidențial, Parlamentul a votat deci suspendarea președintelui. Suspans? Desigur! Și mirare, căci populația descoperă că, la urma urmelor, prin alegerile din decembrie 2004, cu sufragiu universal, președintele este cel țintit. Dar fără o neliniște nemăsurată... În week-end-ul de 1 mai, bucureștenii au luat cu asalt trenurile spre litoral
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a melodramei este elementul "situație" concept destul de greu de definit dar care, în mare, se bazează pe incidentul șocant care oprește pentru moment fluxul narativ, "acțiunea", în timp ce personajele se lovesc de circumstanțe noi și puternice, ceea ce creează un impas dramatic, suspansul, întârzierea reacțiilor protagoniștilor (apud Ben Singer, op. cit., p. 35). În aceeași ordine de idei, Peter Brooks sublinia faptul că, atunci când efectul produs nu mai este în relație cu cauza sa, se poate vorbi de dezorganizare, ceea ce este chiar semnul viziunii
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
De la loc la spațiu / 140 Loc și spațiu / 140 Aspectele spațiale și percepția / 140 Conținut și funcție / 143 Relații cu alte elemente / 145 Informații / 147 7 Focalizarea / 148 Informații preliminare /148 Focalizatorul / 150 Obiectul focalizat / 155 Niveluri de focalizare / 162 Suspansul / 165 8 Povestiri vizuale / 166 Sensul unei naratologii vizuale / 167 Naratologia vizuală pe scurt / 167 Roman și film / 169 Viziunea în limbă / 172 9 Remarci și surse / 175 3 Fabula: Elementele / 179 1 Comentarii preliminare / 179 2 Evenimentele / 186 Selecția
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
anii de început ai cinematografului, recenta invenție a mediului era încă o asemenea minune, încît înregistrarea universului vizibil era mai importantă decît fabula de multe ori întortocheată. De exemplu, primele ecranizări western nu erau cu prioritate istorii despre aventuri cu suspans, ci semănau mai degrabă cu un memorial de călătorie, cu camera de filmat montată la capătul unui tren pentru a înregistra peisajul, ca un fel de turism vizual. Fabula era mai degrabă un pretext cusut cu ață albă, de a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în comun, subtextul este un semn al textului primar. Locul textului înrămat textul-oglindă în textul primar determină funcția sa pentru cititor. Cînd textul-oglindă se află aproape de început, cititorul poate, pe baza textului-oglindă, să prezică sfîrșitul fabulei primare. Pentru a menține suspansul, asemănarea este adesea ascunsă. Textul înrămat va fi interpretat numai ca text-oglindă și va "dezvălui" rezultatul cînd cititorul va fi capabil să-și dea seama, prin abstracție, de asemănarea parțială. Acea asemănare abstractă, totuși, este de obicei observată după sfîrșit
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
va fi interpretat numai ca text-oglindă și va "dezvălui" rezultatul cînd cititorul va fi capabil să-și dea seama, prin abstracție, de asemănarea parțială. Acea asemănare abstractă, totuși, este de obicei observată după sfîrșit, cînd știm rezultatul. Astfel este menținut suspansul, dar efectul de anticipare al textului-oglindă se pierde. O altă posibilitate inversează lucrurile: fabula textului în ramă nu ascunde asemănarea cu fabula primară. Efectul de anticipare este păstrat pe seama suspansului, ceea ce nu implică întotdeauna pierderea în totalitate a suspansului. Poate
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
obicei observată după sfîrșit, cînd știm rezultatul. Astfel este menținut suspansul, dar efectul de anticipare al textului-oglindă se pierde. O altă posibilitate inversează lucrurile: fabula textului în ramă nu ascunde asemănarea cu fabula primară. Efectul de anticipare este păstrat pe seama suspansului, ceea ce nu implică întotdeauna pierderea în totalitate a suspansului. Poate apărea un alt fel de suspans. Din felul în care atît cititorul cît și personajul sînt în umbră, am trecut la o a doua modalitate: cititorul știe, dar personajul nu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
menținut suspansul, dar efectul de anticipare al textului-oglindă se pierde. O altă posibilitate inversează lucrurile: fabula textului în ramă nu ascunde asemănarea cu fabula primară. Efectul de anticipare este păstrat pe seama suspansului, ceea ce nu implică întotdeauna pierderea în totalitate a suspansului. Poate apărea un alt fel de suspans. Din felul în care atît cititorul cît și personajul sînt în umbră, am trecut la o a doua modalitate: cititorul știe, dar personajul nu știe cum se va termina povestirea. Întrebarea pe care
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
textului-oglindă se pierde. O altă posibilitate inversează lucrurile: fabula textului în ramă nu ascunde asemănarea cu fabula primară. Efectul de anticipare este păstrat pe seama suspansului, ceea ce nu implică întotdeauna pierderea în totalitate a suspansului. Poate apărea un alt fel de suspans. Din felul în care atît cititorul cît și personajul sînt în umbră, am trecut la o a doua modalitate: cititorul știe, dar personajul nu știe cum se va termina povestirea. Întrebarea pe care și-o pune cititorul nu este "Cum
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de asta, pentru că asemănarea nu este niciodată perfectă. Pînă la sfîrșit există mereu posibilitatea ca fabula în ramă să se asemene cu cea primară, lăsînd la o parte sfîrșitul. Cînd textul-oglindă primește ceva în plus spre sfîrșitul textului primar, problema suspansului nu este atît de accentuată. Firul fabulei este atunci în mare măsură cunoscut, funcția textului-oglindă nu mai este predicția, ci retrospecția. O simplă repetiție a fabulei primare într-un text-oglindă nu ar fi atît de interesant. Funcția sa este mai
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
înțelesul de bază rămîne totuși sinonim cu "operare". Fabula este "tratată", iar cititorul este manipulat de această "tratare". Aș dori să las deoparte conotațiile negative ale manipulării și în cazul acestui sens secund. În principiu, la acest nivel se produc suspansul și plăcerea, iar ideologia e înserată. Astfel de manipulări au loc nu numai prin aceea că actorii sînt "transformați" în personaje anume, plasați în locuri anume, legate între ele prin relații simbolice și circumstanțiale. Principalul mijloc de manipulare care a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
început. Acest tip de anticipare poate sugera un sens de fatalism sau predestinare: nu se poate face nimic, putem doar urmări progresia către rezultatul final, în speranța că data viitoare putem recunoaște scrisul de pe perete. Acest tip privează narațiunea de suspans, cel puțin de un enumit tip de suspans. Suspansul generat de întrebarea: "Cum se va sfîrși?" dispare; oricum, noi știm deja cum se va sfîrși. Un alt tip de suspans, sau mai degrabă o tensiune care ține cititorul atent, îi
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sens de fatalism sau predestinare: nu se poate face nimic, putem doar urmări progresia către rezultatul final, în speranța că data viitoare putem recunoaște scrisul de pe perete. Acest tip privează narațiunea de suspans, cel puțin de un enumit tip de suspans. Suspansul generat de întrebarea: "Cum se va sfîrși?" dispare; oricum, noi știm deja cum se va sfîrși. Un alt tip de suspans, sau mai degrabă o tensiune care ține cititorul atent, îi poate totuși lua locul, adăugînd întrebări precum: "Cum
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de fatalism sau predestinare: nu se poate face nimic, putem doar urmări progresia către rezultatul final, în speranța că data viitoare putem recunoaște scrisul de pe perete. Acest tip privează narațiunea de suspans, cel puțin de un enumit tip de suspans. Suspansul generat de întrebarea: "Cum se va sfîrși?" dispare; oricum, noi știm deja cum se va sfîrși. Un alt tip de suspans, sau mai degrabă o tensiune care ține cititorul atent, îi poate totuși lua locul, adăugînd întrebări precum: "Cum de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
putem recunoaște scrisul de pe perete. Acest tip privează narațiunea de suspans, cel puțin de un enumit tip de suspans. Suspansul generat de întrebarea: "Cum se va sfîrși?" dispare; oricum, noi știm deja cum se va sfîrși. Un alt tip de suspans, sau mai degrabă o tensiune care ține cititorul atent, îi poate totuși lua locul, adăugînd întrebări precum: "Cum de s-a întîmplat așa ceva?" cu variante precum: "Cum a putut eroul (eroina) să fie atît de prost (proastă)?" sau "Cum a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
chiar după sfîrșitul fabulei. Atît anticiparea revenirii promise a fiicei lui Andesmas, cît și nesiguranța în ceea ce privește distanța acelei anticipări, determină importanța evenimentelor din povestire, care, în cele din urmă, constau din diverse faze ale așteptării. Acest joc temporal produce un suspans emoțional pe care eu îl consider ca fiind "esența" acestui roman. În unele anticipări îndeplinirea este sigură, în altele nu este sigură. Această distincție suportă adaptări cînd sînt întrebuințați termenii "anunț" și "aluzie". Anunțurile sînt explicite. Atenția se îndreaptă spre
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fi anticipări: dacă nu, jocul va fi rezolvat în mod prematur. Pe de altă parte, trebuie ca cititorul atent să fie pus în postura de a înțelege natura lor anticipativă. Această posibilitate inițiază jocul între povestire și cititor. Anunțurile subminează suspansul; aluziile îl amplifică deoarece cititorii obișnuiți cu proza polițistă se vor întreba constant dacă un anumit detaliu este sau nu este anticipator. Această curiozitate poate fi manipulată prin aluzii false: detalii care creează sugestia că ar fi indicii, dar la
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
că o încetinim și mai mult! Totuși, posibilitatea teoretică a acestui tempo nu poate fi ignorată. Deși este în general rezervat numai pentru secțiuni mici de narațiune, el poate avea totodată și un efect extrem de evocator. În momentele de mare suspans, încetinirea poate funcționa ca o lupă. Acesta este cazul, de exemplu, cu L'après-midi de Monsieur Andesmas, unde la sfîrșit cîteva secunde ale fabulei traversează pagini întregi. Prilejul îl constituie mult-așteptata sosire a fiicei domnului Andesmas. Vocea fetei, pașii ei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
comportament stereotip și trăsături tipice; dacă povestirea s-ar detașa prea mult de aceste trăsături tipice, ele nu ar mai fi recognoscibile. Dacă sînt prezentate în opoziție cu personajele referențiale totuși, asemenea personaje "atipice", deviate de la normă, pot declanșa surprize, suspans sau umor. Lui Moș Crăciun îi plac copiii: întregul său statut ca personaj legendar se bazează pe această virtute. Un Moș Crăciun care s-ar porni să ucidă oameni este o ficțiune sau, cum se întîmplă alteori, un fals. Această
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
din abundența de informații. Dar ea nu este singurul mod în care se formează imaginea. Putem distinge diverse relații între informațiile disparate, pe baza cărora se formează și o imagine a personajului. Predictibilitatea nu se află numaidecît în tensiune cu suspansul. Ea poate fi folosită pentru a produce suspans. La începutul filmului Turbulența, ucigașul în serie Ryan Weaver (Ray Liota) este numit Teddy Bear Killer el este ucigașul cu ursuleți, pentru că dăruiește femeilor un ursuleț de pluș chiar înainte de a le
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
singurul mod în care se formează imaginea. Putem distinge diverse relații între informațiile disparate, pe baza cărora se formează și o imagine a personajului. Predictibilitatea nu se află numaidecît în tensiune cu suspansul. Ea poate fi folosită pentru a produce suspans. La începutul filmului Turbulența, ucigașul în serie Ryan Weaver (Ray Liota) este numit Teddy Bear Killer el este ucigașul cu ursuleți, pentru că dăruiește femeilor un ursuleț de pluș chiar înainte de a le omorî. Cînd intră la prietena sa și îi
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
am apropiat de momentul culminant și că se pregătește confruntarea finală. Pe Terry o poate salva doar statutul ei de eroină, competența de a-l contracara pe ucigașul monstruos. Într-adevăr, această repetiție este un instrument retoric eficace pentru producerea suspansului, mai degrabă decît pentru diminuarea sa. Construcția conținutului Cînd un personaj apare pentru prima dată, nu știm încă multe despre el. Calitățile implicate în acea primă prezentare nu sînt "percepute" în totalitate de cititor. În cursul narațiunii, trăsăturile relevante sînt
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
vede nimic din această lume; șoriceii văd deopotrivă pisica și pe Arjuna. De aceea ei știu că sînt în siguranță. (O altă interpretare este aceea că pisica simulează; acest aspect nu-mi destabilizează considerațiile, ci doar adaugă un element de suspans fabulei). Șoriceii rîd tocmai din această cauză, găsind imitația o întreprindere ridicolă. Spectatorul vede mai mult. El vede șoriceii, pisica și înțeleptul, rîde de pisică și rîde împreună cu șoriceii a căror bucurie este comparabilă cu cea simțită de un scamator
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]