7,135 matches
-
apartenenţa la grupări de criminalitate organizată sau teroriste, dacă a fost dată în urmărire, dacă s-a opus reţinerii sau arestării, dacă declară că a fost consumatoare de droguri sau dacă, în cauza în care a fost condamnată, s-a sustras arestului la domiciliu sau controlului judiciar. În situaţia în care persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate a fost arestată la domiciliu, dosarul individual cuprinde: copia sau originalul hotărârii definitive de internare într-un centru
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]
-
2.6.) Critica referitoare la încălcarea art. 148 alin. (1) din Constituție 76. Se susține că, prin prisma jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a avizelor Comisiei de la Veneția, realizarea urmăririi penale a judecătorilor/procurorilor nu poate fi sustrasă competenței parchetelor specializate și dată în competența parchetelor generaliste. ... 77. În jurisprudența Curții, s-a reținut că avizele Comisiei de la Veneția nu au un caracter obligatoriu (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
realizează conform principiilor legalității, individualității, proporționalității și personalității sancțiunii aplicate, principii specifice dreptului penal, care, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și instanțelor naționale, sunt asimilate și în materie contravențională. Oportunitatea aplicării unor astfel de măsuri nu poate fi sustrasă controlului judecătoresc, de vreme ce și sancțiunile complementare pot avea natura juridică de acuzație în „materie penală“, dacă măsurile dispuse au caracter atât preventiv, punitiv, cât și disuasiv, specific pedepselor accesorii. Prin urmare, aplicarea sancțiunilor contravenționale trebuie să fie în
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
din Legea nr. 207/2015). Interpretarea coroborată a normelor evocate și a dispozițiilor art. 2 lit. e) din Legea nr. 241/2005 conduce la concluzia că, prin comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 8 sau 9 din Legea nr. 241/2005, inculpatul participant se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale principale prevăzute de legislația fiscală, respectiv de la obligația de plată integrală a impozitelor, taxelor și contribuțiilor datorate bugetului public național. Diferența dintre sumele eventual plătite și cele real datorate de contribuabil - diferență decurgând din
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
coroborate cu cele ale art. 33 alin. (2) din același act normativ, aceasta poate fi formulată numai în condițiile în care persoana solicitată este localizată și statul de executare a cererii este cunoscut. În ipoteza în care persoana solicitată se sustrage de la urmărirea penală sau de la executare, iar aceasta nu poate fi localizată, instituția aplicabilă este cea a urmăririi internaționale în vederea extrădării. În acest scop, este emis un mandat de urmărire internațională, ale cărui emitere și difuzare nu
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
Codul penal raportat la art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) raportat la art. 43 alin. (5) din Codul penal, constând în aceea că inculpatul, profitând de neatenția persoanei vătămate, i-a sustras acesteia din buzunar telefonul mobil. Incidența agravantei prevăzute de art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal, respectiv furtul săvârșit „de o persoană mascată, deghizată sau travestită“, a fost reținută în considerarea faptului că inculpatul a comis fapta purtând
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
fi stabilită de la caz la caz. Ca atare, dincolo de deficiența argumentului reducerii la absurd privind imposibilitatea comiterii unui furt simplu în condițiile ființării măsurii portului obligatoriu al măștii, argumentul implicând sugestia că autorul ar avea dreptul de a sustrage în varianta-tip, acesta nici nu se verifică obiectiv, elementul circumstanțial referindu-se la o persoană mascată, iar nu la o persoană ce poartă o mască de protecție, situațiile nefiind identice. Cea de-a doua concluzie ce se desprinde din interpretarea
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte. “ , art. 189 alin. (1) lit. b), c) și d) din Codul penal: „Omorul săvârșit în vreuna dintre următoarele împrejurări: ... b) din interes material; c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei pedepse; d) pentru a înlesni sau a ascunde săvârșirea altei infracțiuni. . .“ etc.]. Este adevărat că la momentul edictării normei societatea nu se confrunta
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte. “ , art. 189 alin. (1) lit. b), c) și d) din Codul penal: „Omorul săvârșit în vreuna dintre următoarele împrejurări: ... b) din interes material; c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei pedepse; d) pentru a înlesni sau a ascunde săvârșirea altei infracțiuni. . .“ etc.]. Este adevărat că la momentul edictării normei societatea nu se confrunta cu o pandemie și
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 126 din Constituție. Invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la instanțele arbitrale. Se mai apreciază că hotărârea arbitrală nu este sustrasă controlului instanței de judecată, în primul rând prin posibilitatea verificării acesteia pe calea acțiunii în anulare, recunoscută de art. 608 din Codul de procedură civilă, iar în al doilea rând, prin intermediul încuviințării executării silite, ca etapă distinctă în faza
DECIZIA nr. 735 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251101]
-
pot fi considerate evaluabile în bani, totuși gruparea lor de către legiuitor a fost diferită, existând cauze sustrase căii de atac a recursului, pe criteriul materiei (cum este și situația cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare), și cauze sustrase căii de atac a recursului, pe criteriul valoric. Corespunzător celor două categorii, rațiunile legiuitorului au fost diferite, în cazul criteriului materiei avânduse în vedere seturi de relații sociale supuse unei reglementări speciale și precise, care se judecă cu celeritate, în
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
a avut în vedere un grad scăzut de complexitate a cauzelor dedus din miza redusă a valorii economice aflate în joc. Se mai apreciază că, deși litigiile enumerate în cuprinsul art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 ca fiind sustrase căii de atac a recursului pot fi calificate ca evaluabile în bani, nu aceleași rațiuni s-au avut în vedere la supunerea lor unui regim juridic derogator. Cât privește asigurarea dreptului de acces la instanță, se invocă jurisprudența Curții Constituționale
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
și a deschide un mecanism aflat în poziția "închis", deoarece, în ambele situații, mecanismul de închidere devine ineficient ca urmare a unei activități intenționate a făptuitorului, iar scopul acestuia de a avea acces la bunurile pe care dorește să le sustragă este atins. ... 55. De asemenea, și poziția subiectivă a persoanei vătămate este aceeași, deoarece, în ambele cazuri, aceasta face demersurile necesare pentru a activa sistemul de închidere centralizată și are convingerea că bunurile sale sunt în siguranță. ... 56. Atât în
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
a autoturismului are aceeași finalitate ca folosirea oricărui alt dispozitiv improvizat pentru deschiderea unui sistem de securitate aflat în poziția închis. În ambele situații, inculpatul își atinge scopul, acela de a facilita accesul la bunurile pe care dorește să le sustragă. Practica este majoritară în a aprecia că se va reține elementul circumstanțial de agravare prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal, în care se folosește un dispozitiv improvizat de tip șurubelniță pentru deschiderea unei uși în
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
în vedere și poziția subiectivă a persoanelor vătămate. La părăsirea autovehiculului, conducătorul auto activează sistemul de blocare a ușilor fără a avea reprezentarea faptului că operațiunea nu s-a concretizat și că bunurile sale sunt în pericol de a fi sustrase. Din acest punct de vedere nu există nicio diferență între acest conducător auto și o altă persoană care reușește să activeze sistemul de închidere a ușii, care apoi va fi deschisă în mod fraudulos, fiecare având certitudinea că bunurile sale
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
și a deschide un mecanism aflat în poziția închis, deoarece, în ambele situații, mecanismul de închidere devine ineficient ca urmare a unei activități intenționate a făptuitorului, iar scopul acestuia de a avea acces la bunurile pe care dorește să le sustragă este atins. ... 139. De altfel, chiar și din opinia tehnică exprimată de un specialist în domeniul electronic în condițiile expuse a rezultat că, atunci când este dată comanda de blocare a ușilor autovehiculului posesorului de către infractor, efectul acesteia constă
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, rezultă că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte dispozițiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră. Or, adoptând legea în forma supusă controlului, Camera Deputaților a sustras dezbaterii primei Camere sesizate soluția legislativă cuprinsă în art. II din legea criticată, cu evident impact financiar și consecințe asupra bugetului de stat. ... 48. Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că legea a fost adoptată de Camera Deputaților cu încălcarea
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
de la încheiere, utilizând o notificare prealabilă scrisă cu cel puțin 30 de zile înainte. Articolul 37 Contractorul poate rezilia contractul cu o notificare prealabilă scrisă cu cel puțin 30 de zile înainte, în cazul în care autoritatea contractantă se sustrage în mod repetat de la obligațiile sale contractuale. Articolul 38 Din momentul rezilierii contractului sau atunci când s-a făcut o notificare privind denunțarea unilaterală a acestuia, contractorul întreprinde de îndată măsurile necesare pentru încheierea executării activităților, la termen și
ORDIN nr. 20.797 din 30 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272184]
-
cum se arată atât în expunerea de motive, cât și în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, legiuitorul a urmărit evitarea afectării mediului concurențial prin folosirea abuzivă a procedurilor insolvenței de către debitori, cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului general consolidat, măsura legislativă putând fi justificată prin necesitatea asigurării unui tratament egal față de ceilalți participanți la activitatea economică, ce aleg să își îndeplinească obligațiile de plată a datoriilor bugetare, limitând avantajele pe
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
a Guvernului nr. 88/2018, ținând seama de necesitatea adoptării unor măsuri menite să evite afectarea mediului concurențial prin folosirea procedurilor insolvenței în mod abuziv de către unii debitori care utilizează mecanismele reglementate de legea insolvenței cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului general consolidat. Prin același preambul s-a arătat că necesitatea adoptării ordonanței de urgență menționate a avut în vedere faptul că eficientizarea procedurilor de insolvență și îmbunătățirea protecției drepturilor creditorilor contribuie în mod substanțial
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
Stabilește că: Fapta de a încredința un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane despre care știe că se află sub influența alcoolului, dar care a refuzat sau s-a sustras de la prelevarea de mostre biologice și care este trimisă în judecată pentru infracțiunea prevăzută de art. 337 din Codul penal, nu întrunește condițiile de tipicitate pentru reținerea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (3) din Codul penal. Obligatorie de
COMUNICAT din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272452]
-
cu care prima era suplimentată; și ... (ii) că această indemnizație de încadrare suplimentară stabilită prin Legea nr. 304/2004, ca efect al voinței legiuitorului de a o încorpora în Legea nr. 304/2004, iar nu de a modifica Legea-cadru nr. 153/2017, este sustrasă de la aplicabilitatea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, întrucât nu este acordată prin legea-cadru, ci printr-un alt act normativ. ... ... 130. Aceste constatări sunt valabile mutatis mutandis și în privința procurorilor cu funcții de conducere, având
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
beneficiază de dreptul de pensie pentru limită de vârstă, indemnizație tranzitorie, pensie de invaliditate, precum și de alte prestații sociale cu finalitate similară. ... 22. Întrucât debitorul obligației de plată a indemnizației pentru limită de vârstă are aptitudinea de a se sustrage obligației de plată, lăsându-l pe creditor cu un drept imposibil de exercitat, se ajunge la încălcarea securității juridice, a statului de drept, a certitudinii raporturilor juridice legiferate, a predictibilității legislative, a principiului guvernării legii și a întregii ordini de
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
organe de conducere pun la dispoziția administratorului judiciar/ lichidatorului înscrisurile societății, încă de la deschiderea procedurii, respectiv de la numirea acestuia, și participanții la procedura insolvenței societăților debitoare, ale căror organe de conducere nu colaborează cu administratorul judiciar și se sustrag de la îndeplinirea obligațiilor prevăzute în acest sens de legea insolvenței. Susține, totodată, că prin limitarea accesului la posibilitatea denunțării contractelor în cadrul procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2014 se încalcă accesul liber la justiție, dreptul de a le fi
DECIZIA nr. 142 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256580]
-
insolvenței societăților debitoare ale căror organe de conducere pun la dispoziția administratorului judiciar/ lichidatorului înscrisurile societății, încă de la deschiderea procedurii, și participanții la procedura insolvenței societăților debitoare ale căror organe de conducere nu colaborează cu administratorul judiciar și se sustrag de la îndeplinirea obligațiilor prevăzute în acest sens de legea insolvenței, Curtea Constituțională apreciază că aceste aspecte nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci reprezintă situații de fapt care pot interveni în cadrul procedurii insolvenței, de natură a impieta asupra
DECIZIA nr. 142 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256580]