1,250 matches
-
brusc fantezia, devine mai spiritual, mai degajat în purtări. Între „namile”, Ochilă, cel care „vede toate și pe toți, altfel de cum vede lumea ceealaltă”, pare a fi un supraviețuitor din specia ciclopilor, căruia i se arată toate răsturnate, cu un tâlc anume rânduit. Aceste forțe ale naturii, gata să se dezlănțuie distructiv, ies ca din pământ și îl ajută pe erou să depășească proba cea mai dificilă la care e supus, după care dispar la fel de enigmatic. Pusă la treabă, firea lor
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
valorificând cu noblețe răsunătoare amintirea durerilor ei, e manualul unei supraviețuiri orientate. Care nu înseamnă nici îndârjire, nici abandon, ci amestecul de accesibilitate și exclusivitate al muzicii, de ființă care se dăruiește și se păstrează. O generozitate încercată e, deci, tâlcul acestei poezii în afara edițiilor. Venind, învelită în foița fină a unei alegorii muzicale, din partea unui poet care, la sfârșitul anilor '40, nu avea pentru ce mulțumi, e însăși pilda iertării cu repetiție. Aceea pe care o luminează, pe o scenă
Patimile viorii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6405_a_7730]
-
mai mare parte a textelor de aici au fost scrise pentru reviste de femei, iar Mircea Cărtărescu a scris despre femei, dar nu neapărat și numai pentru femei. Cred că este o carte mai degrabă pentru bărbați. Fiecare povestire are tâlcul ei, naratorul e, fără îndoială, un înțelept în felul lui, e echilibrat chiar dacă fantezist, e profund și când își formulează simplu părerile, dar mai ales a stat mereu aproape de femei și dacă n-ar ști multe despre ele n-ar
Povestiri pentru bărbați by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12176_a_13501]
-
Grișa Gherghei se înscrie în tendința de reorientare spre anecdotic și narațiune a membrilor generațiilor '60-'70 în poeziile publicate mai ales în anii din urmă. Ochiul alert la grotescul lumii și dezaprobarea ironică aduc în pagină mici povestiri cu tîlc în poezii centrate pe răsucirea unui paradox. Amintirile conturează o lume în care importante sînt personajele pitorești, ca bunicul (cel care avea o grădină cu morcovi), bătrîna Despa, nebunul Virgil, Aza ș.a. Și în care se urmărește o idee generală
Culise și ironii by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16610_a_17935]
-
uneori, vîntul și ploaia de afară. Lucrau de zeci de ori la rînd fiecare expresie, fiecare intonație, accent, fiecare intenție. Vlad îi oprea și nu pricepeam imediat de ce. Le vorbea cîteva minute, dădea indicații concrete sau născocea mici povestioare cu tîlc. Abia după ce reluau, observam diferențele. Repetiția mi se părea istovitoare, regizorul nu-i cruța. Se forma un fel de angoasă în plus, aceea a perfecțiunii pe un text fără greșeală, scris pentru performanță actoricească. Spectacolul era impecabil, m-a marcat
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
cum îi dispar lucrurile din cameră după vizitele vecinilor și că ultimul obiect la care ținea, un ceas de buzunar, frumos lucrat, l-a așezat pe un taburet, lîngă căpătîi. Cu toții ne-am întrebat dacă succesiunea acestor povestiri nu avea tîlcul ei". Care sunt mijloacele de apărare ale intelectualului încă tînăr, pîndit de "o devitalizare a funcțiilor cerebrale", de "o ruginire în timp", deoarece zece ani "n-a făcut nimic", de "o epuizare din pricina comoțiilor morale" pe care le-a îndurat
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
ana, Elena Badea Echipa Teatrului de Animație Țăndărică a pregătit pentru copii, bunici, părinți o serie de spectacole cu tâlc și distractive. Mica Sirenă, Capra cu trei iezi sau Motanul încălțat sunt doar câteva dintre piesele care vo fi prezentate până pe 10 noiembrie la Sla Lahovari. De asemenea, publicul care va fi prezent la Grand Cinema Digiplex în următoarele week-end-uri
Spectacolele Teatrului Țăndărică în prima decadă a lunii noiembrie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64632_a_65957]
-
Sophie Germain (1776-1831) și sintetizînd, într-un fascicul, multe dintre aceste observații într-un eseu intitulat Despre curbură (partea întîi) cu o „replică” omonimă cîteva capitole mai încolo. Era să omit, pe aceeași linie... curbă, strălucitorul eseu „hilbertian” intitulat, cu tîlc, Nu e vorba doar de forma universului, ci și de logica lui. „Aventurile” ideii matematice se îmbină, în asemenea secvențe, cu aventura biografică a protagoniștilor: toate figurile evocate sunt stranii, spectaculoase, cumva eretice, neobișnuite pentru timpul lor. Există însă și
Pe curbura matematicii subiective by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3203_a_4528]
-
foarte mult”, a spus realizatorul emisiunii În Gura Presei. Într-o zi atât de specială, Mircea Badea a ales să poarte cravată sa preferată, cea cu imprimeu cu mai multe oi albe și una neagră. “Am mai multe cravate cu tâlc. Puteam să aleg o cravată cu Diavolul Tazmanian. Mai aveam una cu o frânghie, ca și cum te-ai spânzura, de asemenea cu tâlc. Totuși, oaia neagră mi se pare cea mai potrivită”, a spus Mircea Badea.
Viața lui Mircea Badea în imagini. Cum arăta la grădiniță by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72637_a_73962]
-
sa preferată, cea cu imprimeu cu mai multe oi albe și una neagră. “Am mai multe cravate cu tâlc. Puteam să aleg o cravată cu Diavolul Tazmanian. Mai aveam una cu o frânghie, ca și cum te-ai spânzura, de asemenea cu tâlc. Totuși, oaia neagră mi se pare cea mai potrivită”, a spus Mircea Badea.
Viața lui Mircea Badea în imagini. Cum arăta la grădiniță by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72637_a_73962]
-
neutralitatea, ambiguitățile, evaziunea. Din junețe, Malraux se simțise atras de insurgența socială, voind să ia parte la răsturnarea lucrurilor, să impună un alt fel de trai, bazat pe demnitate, pe solidaritate, pe fraternitate virilă. Rezerva însă actului de eliberare un tâlc mai curând metafizic: era o descătușare din servitute, din sufocarea gregară. Drieu s-a apropiat de cercurile fasciste, după ce a parcurs o suită de experiențe extreme, cutreierând straturile de jos, permeabil la alcool și droguri. Totuși separarea în idei, în
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
a spiritului, poetul se deprinde a traduce, fără dicționar, „texte grele din limbile neîncercate ale întunericului” (ca o familie care se mută). Operație care, să recunoaștem, alcătuiește însăși obligația intimă a poeziei, al cărei țel e să aducă la suprafață tîlcurile unui lexic ce se clarifică fără a-și pierde demonica obscuritate. Gabriel Chifu, bastonul de orb, Ed. Cartea Românească, 2003, 80 pag., preț neprecizat.
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
perspectivă a relativității. Nimic nu e bătut în cuie în acel mediu de-o infinită, misterioasă diversitate care e Lumea, aplecată precum o Muză absolută asupra textului. Darurile ei sînt derutante în opoziția lor părelnică și nu o dată reversibile în tîlcul ce-l conțin. Alternativ, asistăm la dezontologizarea poemului, restrîns la un glacial joc de forme fascinante în sine și la o ontologizare a lui, la "reînvierea" poemului precum a unui organism asfixiat: "Din metafore banale/ se-ncheagă poemul, el e
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
unui om suferitor. „Ce monument corect ar fi o furtună împietrită", declarație într-o doară, e un fel de-a face, la urma urmei, revoluția să dureze literar. Ambiția monumentului nu-i părăsește, evident, pe acești spărgători de statui. Însă tâlcul lui nu e să consoleze precaritatea, ci să o conserve. În toată splendoarea convulsiilor ei. Promoteu, un alt simbol pe care vârste diferite și l-au adjudecat diferit, nu lipsește din această coacere a unui viitor fără zei. Nu are
Îndepărtări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6152_a_7477]
-
zice ultimul portret al poetului Abăluță. Întregul În focul fierbinte-al detaliilor cum se călește Întregul cum se face ne’ndurător oțel apoi cum devine rece stingînd fără milă detaliile. Uimită e Viața Uimită e Viața de sine aidoma unui tîlc ce-ascunde-ntr-însul o Formă te umilești să descoperi tîlcul dar cu cîtă vanitate scoți la iveală Forma. Iată imensitatea Iată imensitatea aceasta tot mai restrînsă cum o locuință a celor nevoiași cum un pantalon ce-a intrat la apă cum o
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4799_a_6124]
-
focul fierbinte-al detaliilor cum se călește Întregul cum se face ne’ndurător oțel apoi cum devine rece stingînd fără milă detaliile. Uimită e Viața Uimită e Viața de sine aidoma unui tîlc ce-ascunde-ntr-însul o Formă te umilești să descoperi tîlcul dar cu cîtă vanitate scoți la iveală Forma. Iată imensitatea Iată imensitatea aceasta tot mai restrînsă cum o locuință a celor nevoiași cum un pantalon ce-a intrat la apă cum o-ncredere un salariu un vis o vacanță infinitul
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4799_a_6124]
-
în ciuda antisentimentalismului afișat (și) prin repulsia față de lacrimi, "balele melancoliei" - cum preia ad literam de la ilustrul său prieten și mentor Caragiale, marele "singuratic" Zarifopol împărtășește neurastenii și anxietăți cu Ibrăileanu. Din acest dublu "canonit" răsare, cumva buimacă, o nedumerire cu tîlc autobiografic: "Dacă artistul se simte bine ca izolat superior, ce-i trebuie să joace cu atîta silință pe băiatul impertinent?"
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
intrarea ieșirea / zadarnic vei zori să rupi lințoliul spațiului / în care ai alunecat. dincolo n-o să dai decât / de urma piciorului tău de dincoace. / fără margini este ieudul și fără ieșire / nici o geografie n-a reușit încă să-l aproximeze." Tâlcul e de căutat, așadar, altundeva. Geo Dumitrescu - Poezii, ediția a II-a, prefață de Daniel Cristea-Enache, Editura Curtea Veche, București, 2002, 284 pag. Ioan Es. Pop - rugăciunea de antracit / the anthracite prayer, translated from the romanian by Nathaniel Smith, K.
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
ale lumii, le am>>. <<Atunci, ce să-ți dau, Doamne?>> Iisus Hristos îi răspunde: <<Ieronime dăMi păcatele tale! Eu pentru aceasta am venit: să ridic păcatele lumii și să-i dăruie sc viața, nevinovăția, sfințenia Mea ....>><footnote Preot Constantin Galeriu, Tâlcuri la mari praznice de peste an, 22 de modele emiletice, Editura Anastasia, București, 2001, pp. 25-26. footnote>. Umanitatea Cuvântului, ipostaziată în El, penetrată de energia Lui, este fundamentul învățăturii despre îndumnezeirea noastră, așa de scumpă Sfinților Părinți<footnote J. Meyendorff, Le
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
mie și una de gînduri în cap. Am mers deseori pe ruta aceasta ca să ajung la Galați, acolo unde mă aștepta un prieten de care mi se face din ce în ce mai dor, regizorul Adrian Lupu. Îmi spunea, cu glasul lui plin de tîlc și ironii, că nu-i chiar așa o mare scofală să te trezești la patru dimineața ca să prinzi trenul de șase și să o pornești spre Dunăre. Nu cea vestică, însă. Toată lumea se scoală cu noaptea în cap să meargă
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
înceta pârga-n miedul daurit la capăt de mugur vlah. La lumina candelei gâtul ei prin asfințitul nesleit în revărsare deznoda al lebedei gât de-argint la nord tăind a recifelor tumoare sloiuri pale de opale spumă pâlcuri fresci și tâlcuri salbe-n lanț și chei de-azur un château atavique pur. Eu? port pata de coloare gal benul din lumânare galbenul la întomnare galbenul după orbire ținând orbul în plutire val conjuncție-ntre mal și-acel gange scăldătoare. Dus e
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
îi scriam lui Vinea câteva rânduri. El n-a prea plecat din București în perioada de după război. Scrisoarea aceasta, cred că îmi aduc bine aminte, i-am trimis-o de la mare, de la Eforie. Catrenele din ea par a avea un tâlc anume... într-adevăr. Aruncarea discului, din textul cu pricina, trebuie să se refere la un interviu dat pe atunci de Ion Vinea revistei Steaua de la Cluj. Era prin 1963 și însemna prima lui apariție în presă după o lungă absență
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
Galaction cu volumul de povestiri Bisericuța din Răzoare, apărut în 1914 sub patronajul revistei "Viața românească" și deci al lui G. Ibrăileanu, adversar activ al lui E. Lovinescu. În revistă, articolul apare cu dedicația "D-lui Barbu Delavrancea", al cărei tâlc îl deslușim mai târziu, când înțelegem că el se face vinovat de o opinie favorabilă pentru premierea volumului de proză de către Academie. Gala Galaction, aflat (repet!) la debut, constituie obiectul unei negații furibunde, iar toată argumentația se rezumă la excesul
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
celeilalte năprasnice ape, a Timpului. Și, mai ales, nu se trecuse pe podul de pe care ne privim și ne petrecem viețile și care se poate arcui peste viituri de Timp, unind, când nici nu mai gândești, țărmuri de trăiri și tâlcuri sfâșietoare. Unora dintre acestea, spre liniștirea noastră, ne-am resemnat și le spunem ironii ale istoriei. Fie și integrate... Dar nu acel pod care, fie și din amintire, unește sau desparte adeseori nu numai două maluri de apă, ci închide
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
celeilalte năprasnice ape, a Timpului. Și, mai ales, nu se trecuse pe podul de pe care ne privim și ne petrecem viețile și care se poate arcui peste viituri de Timp, unind, când nici nu mai gândești, țărmuri de trăiri și tâlcuri sfâșietoare. Unora dintre acestea, spre liniștirea noastră, ne-am resemnat și le spunem ironii ale istoriei. Fie și integrate...
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]