1,239 matches
-
narativ ale cărui conotații de factură magică fac adevărata și marea ,,muzică’’ a povestirii. În acest fel putem descoperi că, în fond, este vorba de un scenariu al practicilor vrăjitorești având o surprinzătoare coerență. Analizate la modul retrospectiv, prin prisma tâlcului dezvăluit de șirul întâmplărilor circumscrise episodului următor, rătăcirea eroului în timpul nopții incidentele își divulgă esența malignă. Scopul ,,relecturării’’ este acum de a identifica chipul în care se manifestă fenomenul de sublimare a gestului înscris în arsenalul strategiei erotice, cu inimitabil
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
nimic pentru a-l pricinui, rămânem și altminteri neputincioși în privința lui. Cu un singur lucru îi putem ieși în întîmpinare: în fiece clipă, bucuria reculeasă pentru ceva de necuprins în timp. CELĂLALT Zeii nu dăruiesc orbește. Darul lor are un tâlc și cel care îl primește nu poate fi ales întîmplător. El s-a pregătit îndelung să aștepte darul acesta. Și când îl primește, nici el nu îl primește orbește. Dăruitorul și cel dăruit sânt legați laolaltă prin dar. Când darul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ale ființei, principii crescătoare și descrescătoare, verticale care unifică planurile, raporturi între manifest și nemanifest, cosmogonii subtile, proiecte ale divinității, cicluri amețitoare, vârste, evi și aioni. În acest spectacol grozav, în această panoramare extremă a ființei, omul își capătă un tâlc, viața lui prinde sens, nu mai există scenă și culise, cortina rămâne definitiv ridicată peste Spectacolul Lumii... Fragmentul care sîntem își găsește locul în întreg, scara pe care avem de urcat se desfășoară în fața ochilor noștri, raporturile dintre centru și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un corp, dacă tipi cu inteligența lui Andrei sau Horia preferă gargara guenoniană unei lucidități virile? Cum poți, onest intelectual fiind, să pui în locul unei ignorante riguros întemeiate și metodologic asumate un surogat de cunoaștere? Unei probleme reale ― care e tâlcul nostru de ființe muritoare? ― nu-i corespunde o cunoaștere reală. Asta e tot. La întrebarea de mai sus nu se poate răspunde în chip pertinent. Ce decurge de aici? Obligația de a mima că un răspuns e cu putință și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rolul acestora este atât de important, încât nu am avea acțiunea în absența lor. Din cele douăzeci și șase de povestiri rămase în această taxonomie, mai mult de jumătate nu sunt propriu-zis povestiri, ci mai curând anecdote sau întâmplări cu tâlc. Din aproximativ optzeci și cinci de nuvele care au cu adevărat un fir epic bine conturat, personajele feminine domină sau sunt indispensabile în șaptezeci și nouă. Decameronul poate fi considerat o lume a femeilor. Dacă se realizează un recensământ al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
generos din povestirea rostită în ultima zi a reuniunii de către Emilia: „într-o tovărășie ca a noastră se cuvine să se vorbească într-un fel mai îngăduitor, aș zice, astfel ca lucrurile spuse să nu fie prilej de ceartă prin tâlcul lor prea îngrădit, căci certurile de acest fel își află loc mai potrivit printre studenți și în școli decât aicea între noi, care abia de ne pricepem să mânuim furca și fusul”188. De unde și rolul pe care ar trebui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
atât de conservatoare cum era cea medievală. Elena, „o tânără frumoasă la trup, dar trufașă la suflet”924 , văduvă, în căutarea plăcerilor trupești, căci „n-avea obiceiul să-și țină ochii în pământ, ci, înfumurată cum era, îi învârtea cu tâlc la dreapta și la stânga”925, ține totuși să aibă o imagine impecabilă în societate: „femeie fiind, sunt nevoită să-mi păzesc cu strășnicie cinstea, ca să pot păși cu fruntea sus printre celelalte femei”926. Donna demonicata poate fi chiar miloasă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a fost auzit primul vers eroic 5: „Păsări, dați-ne penele voastre; iar voi, albine, ceara”. Atunci când Zeul... ea rămase fără... și Își pierdu caracterul divin. șText lacunarț 18. Sarapion 1 interveni: - „Da, Boethos, ( E) acestea sunt cuvinte mai cu tâlc și mai apropiate de Învățăturile autentice 2. Nu se cuvine să intrăm Într-o dispută cu privire la Zeu, nici să ne legăm de Oracol, de previziunea acestuia șpronoiaț și de caracterul său divin. Mai nimerit este să cercetăm cam ce fel
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
rolul acestora este atât de important, încât nu am avea acțiunea în absența lor. Din cele douăzeci și șase de povestiri rămase în această taxonomie, mai mult de jumătate nu sunt propriu-zis povestiri, ci mai curând anecdote sau întâmplări cu tâlc. Din aproximativ optzeci și cinci de nuvele care au cu adevărat un fir epic bine conturat, personajele feminine domină sau sunt indispensabile în șaptezeci și nouă. Decameronul poate fi considerat o lume a femeilor. Dacă se realizează un recensământ al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
generos din povestirea rostită în ultima zi a reuniunii de către Emilia: „într-o tovărășie ca a noastră se cuvine să se vorbească într-un fel mai îngăduitor, aș zice, astfel ca lucrurile spuse să nu fie prilej de ceartă prin tâlcul lor prea îngrădit, căci certurile de acest fel își află loc mai potrivit printre studenți și în școli decât aicea între noi, care abia de ne pricepem să mânuim furca și fusul”188. De unde și rolul pe care ar trebui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
atât de conservatoare cum era cea medievală. Elena, „o tânără frumoasă la trup, dar trufașă la suflet”924 , văduvă, în căutarea plăcerilor trupești, căci „n-avea obiceiul să-și țină ochii în pământ, ci, înfumurată cum era, îi învârtea cu tâlc la dreapta și la stânga”925, ține totuși să aibă o imagine impecabilă în societate: „femeie fiind, sunt nevoită să-mi păzesc cu strășnicie cinstea, ca să pot păși cu fruntea sus printre celelalte femei”926. Donna demonicata poate fi chiar miloasă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Văleni, Viltotești și Tămășeni, din alte localități ale județelor Fălciu, Tutova, Vaslui, de la Iași și Piatra Neamț, „Glasul nostru" a devenit o foaie de larg interes, cu rubrici diverse: „Colțul vesel", „Curiozități", „Sfaturi practice", „Știri și informații", „Cugetări și vorbe cu tâlc", „Cuvinte înțelepte", „Tablete" (despre G. Enescu și Edison), „Poșta redacției" (foarte generoasă și aglomerată), „Jocurile foii", „Ancheta foii", „Proverbe și zicători" („Din proverbele românilor" de Iuliu A. Zanne), „Ghicitori, „Folclor", „Reviste și ziare primite", „Activitatea cercurilor culturale'', „Cărți primite", „Poșta
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe 1918, dorind să fac astfel o plăcere poetului A. Vlahuță care se afla atunci între noi, în „Academia Bârlădeană”, M. Lupescu a venit de multe ori la reuniunile noastre, uimind pe t oți cu povestirile‐ 431 i pline de tâlc și de veselie. Îmi aduc aminte, cât de mult a râs „Maestrul Vlahuță” ascultând snoava „Un gospoda r care se ... ouă” (pentru o mai completă edificare a se vedea și Îndrumări pedagogice și Făclia - revistă a Liceului pedagogic Bârlad). * Tribuna
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
plăcut nici ei pe el. Afacerea dumneavoastră nu rezolvă problemele în mod impecabil, ci satisface profund clienții. Π Treaba dumneavoastră nu este să faceți treabă; este să satisfaceți. O lecție din Hong Kongtc "O lecție din Hong Kong" O poveste cu tâlc dintr-un loc perfect. Scena unu: faimoasa cafenea a Hotelului Peninsula din Hong Kong, considerat a fi unul dintre cele mai bune din lume. Actul unu: prânzul de marți; comand o salată și un espresso, care sosesc imediat. Mănânc, apoi îi
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
pentru a fi propulsate pe plan mondial, prin intermediul mass-media, spre a promova noile valori și comportamente sociale. Beatlesmania. “Beatles” și “beatlesmania” - apoi alte formații poprock - au fost impuse pe plan mondial, promovând un limbaj ale cărui cuvinte și fraze ascundeau tâlcuri noi, cunoscute doar comunităților de tineri “hippie”, consumatoare de droguri. Ruperea de restul societății și constituirea unor comunități specifice - “hippie” - cu valori, limbaj și mentalitate radical opuse celor tradiționale a debutat În SUA, mai exact in California, pentru a se
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
o idee adeseori năstrușnică, frumusețea simplă a vaselor care suferă metamorfoze, se apropie de chipul creatorilor, vorbesc în numele lor. Cu alte cuvinte, lutul este umanizat. Cu totul remarcabile ne par tocmai aceste vase ornamentale, înrudite cu sculptura, expresive, pline de tâlcuri. În ele abstracția ideală devine sensibilă, mesajul se transmite în expresii simple. Radu Negru, 1966 Alți tineri sculptori ieșeni, printre eiă Ion Antonică, își menține căutările într-o zonă mai apropiată de căile înaintașilor. Amelia Pavel, 1975 Domol cu sufletul
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
duci poruncile verbal? Probabil, Ceva ce, nu stiu te-oi iubi nespus, Lasă să-i rup pecetea. OSWALD: Doamna, măi degrabă-aș... REGAN: Știu că stăpîna-ți nu-și iubește soțul, Sînt sigură; ultima dată-aici Zvîrlea ocheade și priviri cu tîlc Lui Edmund. Știu că tu-i ești confident. OSWALD: Eu, doamna? REGAN: Vorbesc cu chibzuința: -i ești, o știu, Așa că dau-ți sfat, ia notă de-asta. Soțul mi-e mort; eu și-Edmund ne-am vorbit, Și-i pentru mîna
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
intelectual), Firu'n patru se remarcă dintru început printr-o simplificare evidentă a mijloacelor și a recuzitei puse în joc. E mai puțin "hibrid" sau "autobiografic" și mai literar decât Bizu, semnalând un alt moment de tranziție, altă "metamorfoză" cu tâlc în evoluția prozei lovinesciene. Din păcate, recenzenții n-au fost dispuși să observe, în marea lor majoritate, decât redundanțele, stereotipiile, receptate în genere negativ, ca simptom al epuizării și autopastișării involuntare ("reeditare a primului roman", cu același tip de personaj
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și toți cei invitați aplaudau cu frenezie: Bravo!, Bravo! în timp ce învățătorul cu mâna dreapta îl felicita, ca pe un adevărat erou; cu mâna stângă flutura mâneca, ca pe un drapel după o mare victorie. Mult timp după eveniment a înțeles tâlcul celor întâmplate. Acum, după atâția ani, aflându-se în fața acestui om, a avut o mare dezamăgire. Persoana din fața lui era cu totul alta. Nu mai era el marele învățător, cel mai deștept și mai pregătit de pe planetă. În fața lui se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pe care noi, în tinerețea noastră "imaculată", nu le aveam. În același timp, precum fiica vizirului Șeherezada, în pat cu califului Harun-al-Rașid, într-o mie și una de nopți la rând nu și-a terminat de povestit născocirile pline de tâlc ale minții sale, la fel și noi înșirăm în fața lor, în cel puțin tot atâta timp, sfaturile și născocirile noastre. Le demonstrăm cu lux de amănunte că numai și numai iminenta noastră existență a adus beneficii omenirii, iar "Planeta Albastră
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
trebuit după vechiul obicei creștinesc... însă mama nu a murit, ea trăiește în sufletul meu și a multor celor care au cunoscut-o așa cum a fost, un model de bunătate, abnegație și noblețe. Mărioara BURAGA de teatru pentru păpuși avînd tîlcul sănătos al înțelepciunii populare. Cea mai însemnată lucrare însă este ,,Dăinuiri dăneștene“ scrisă împreună cu soția sa Eugenia, învățătoare, carte pe care Editura Junimea o prezintă în termeni elogioși spunând: Soții Eugenia și Costache Buraga, învățători din Dăneștii Vasluiului, propun cititorilor
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
sa în acest sector este cunoscută în sat și raion prin numeroasele texte create de dînsul pentru brigăzile artistice de amatori. A scris piese de teatru pentru păpuși, unele i s-au jucat. Fără pretenții stilistice deosebite, versurile sale au tîlcul înțelepciunii populare. Nu-i clipa o slovă Săpată-n granit, Pe muntele care încet l-am zidit. Cu tîlcul desprins Din multe istorii Purtăm înainte Șiraguri de glorii Cînd lespedea aspră înscrie o faptă Piciorul vînjos Mai urcă o treaptă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de amatori. A scris piese de teatru pentru păpuși, unele i s-au jucat. Fără pretenții stilistice deosebite, versurile sale au tîlcul înțelepciunii populare. Nu-i clipa o slovă Săpată-n granit, Pe muntele care încet l-am zidit. Cu tîlcul desprins Din multe istorii Purtăm înainte Șiraguri de glorii Cînd lespedea aspră înscrie o faptă Piciorul vînjos Mai urcă o treaptă Ideile-s aripi Spre larguri deschise Iar noi încarnarea Străbunelor vise. Dar n-am început ȘI NU VOM SFÎRȘI
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
viață povestită. Dacă lăsăm la o parte ceea ce spun autorii în legătură cu un fel de mîncare din Dănești, bunăoară, cu un obicei de-al locului, cum e în bucata ,,Jinduitul curmei “, foarte multe capitole pot fi luate ca povestiri pline de tîlc. Apoi farmecul cărții sporește cu mult, cînd ironia e chibzuit folosită. Autorii au un mare respect pentru cuvînt, văzut precum e ființa, cuvînt care e întors pe toate fețele, pus în propoziție sau frază cu o grijă de mare meșter
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
vita și capătul de frînghiuță din cornele sale, ori cea dimprejurul grumazului porcului, sau și căpăstrul din capul frumosului cal. După cum se topiră eresuri atîtea ținute în cinste cînd vremea curgea peste dînsele, tot cam așa piere azi obiceiul cu tîlc tăinuit al frînghiei cutăreia vite vîndute la tîrg, ori pe cale, ori și din ogradă. Ci, pînă mai scapă un licăr ici colo, murind, este bine să prindem puțin înțelesul de ce ar putea să ne înfățișeze și ist prea ciudat obicei
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]