858 matches
-
peste urechi, Richard John se aplecă din geamul de la coridor și văzu că gheretele Începură să alunece În urmă, spre fluxul lent al mării. E sfârșitul, se gândi el, și Începutul. Fețele se scurgeau, pierzându-se. Un bărbat cu un târnăcop pe umăr legănă un felinar roșu; fumul locomotivei Îl Învălui și ascunse lumina. Frînele scrâșniră, norii se deschiseră și soarele amurgind străluci pe linii, pe geam și-n ochii lui. Dacă aș putea dormi, se gândi el cu jind, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
oameni care, dezmeticindu-se rapid după uluiala inițială, au pus mâna pe arme. În cazul lui, a fost vorba de o șurubelniță cu capul În cruce, dar alții, după dorință, noroc și competență, s-au dotat cu foarfeci de grădinărit, târnăcoape, pile, clești, ciocane, role adezive, acid pentru arderea revoltaților, pulverizatoare de plante pentru inducerea pârdalnicei rugini În articulațiile inamice, adică orice unealtă cât mai puțin susceptibilă de-a găzdui În interior o „conștiință mecanică“, acel ceva a cărui apariție dusese
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și atunci nu avem de unde ști că el există în carne și oase. Dar prostul fudul, nu poate de fel să tacă. Aproape organic, pe el îl chinuiește permanent o imensă și insurmontabilă nevoie de a se exprima. își ia târnăcopul și se plimbă pe Internet, ca pe moșia lui ta-su și, din când în când, se oprește să silabisească și el câte ceva: pe un blog, un articol de ziar etc. Fiind fudul, el are în general impresia că e
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
articol de ziar etc. Fiind fudul, el are în general impresia că e foarte deștept, dar, în particular, atunci când citește ceva, impresia aceasta începe să îl preseze groaznic, îi bate în tâmple, obligându-l să-și dea cu părerea folosind târnăcopul din dotare. Cred că vă amintiți de senzația care o ai când ești balonat și simți că explodezi dacă nu mergi în secunda aia la toaletă? Ei bine, cam așa ceva simte și prostul de internet: că, dacă nu-și dă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe timpuri un fel de elită a clasei muncitoare, care s-a bucurat de o atenție specială din partea liderului „de partid și de stat" Gheorghe Gheorghiu Dej, el însuși fost ceferist. Cu brigăzi voluntare, cântând voioși cântece patriotice, cu roaba, târnăcopul și cu dinamita răzbind prin munți, România și-a construit o infrastructură de cale ferată, demnă de invidiat, de peste 11.000 de kilometri de cale ferată bine întreținută, cu un personal calificat și disciplinat. După '90, calea ferată a fost
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pentru a le săvârși. Dar legionarii au rămas stâncă de piatră, de neclintit, cu ochii la cer, scrutând zări viitoare. Ei nu au abandonat lupta în țară și oriunde, oferindu-și voluntar piepturile morții, scut neamului săpat de mii de târnăcoape pentru a-l doborî. Mișcarea Legionară a dat cele mai mari jertfe în închisori, în minele de plumb, în luptele din munți și pe toate câmpurile de luptă, bilanț greu pe care mișelnicii vor să-l îngroape, dar legionarii au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
să-l luăm, vorba poveștii, dacă n-are ființă pe lumea aceasta? ─ Hmm... ─ Îndrăznesc așadar să te caut, să-ți cer o părere, un sfat chiar... Unde s-ar putea găsi asemenea odor? Știu că pe vremea când umblai cu târnăcopul prin țară, cunoșteai fiecare pafta, fiecare pecete și acoperământ de mormânt și mai știu eu ce, păstrate de la strămoși. Spune-mi, unde să caut? Patriarhia clatină din cap și se uită la mine ca la un căzut din lună, zicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
și Galbiana noastră va fi transformată în limitanea? - Errius arătă încruntat spre limitanei. Deocamdată mă îngrijorează doar faptul că soldaților care poartă ferrea azi le va veni greu să muncească... E greu când porți așa ceva și trebuie să dai cu târnăcopul, să sapi și să cari greutăți. — Dar ferrea este impermeabilă... Și, mai ales, te apără de săgeți, nu-i așa? replică Errius cu un zâmbet malițios. — Bine, bine, Errius... Azi ne vom bate. Am hotărât să fac aprovizionarea de la ieslea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
în schimb îmi rup spatele. Pe toate mentulae din lume! — Mereu te plângi, Rufus, râse cineva. Cel puțin tu, care nu voiai să lupți, ai fost numit să faci aprovizionarea. Noi, care vrem să luăm parte la luptă, dăm cu târnăcopul în căutare de napi. — Obișnuiește-te s-o faci pe țăranul, strigă de departe Rufus. După serviciul militar veți primi pământ și un împrumut de la stat ca să vă construiți o vilă, să vă cultivați pământul și să vă întemeiați o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
epocă în care nu exista un alt mod de a dovedi moartea cuiva - o mărturie necesară și indispensabilă că persoana respectivă era într-adevăr moartă. Divide et impera: divide și stăpânește. Tipică tactică politică a romanilor. Dolabra: un fel de târnăcop, a cărui parte anterioară seamănă cu o secure, iar partea posterioară - cu o sapă lungă. Dolabra îi permite soldatului să taie sau să rotunjească pari, să sape pământul și chiar să scoată bolovani din pământ. Domus: vila romană prin excelență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
tresărit amândoi. - Dacă ai dat de pietriș, e semn bun, părinte, spuse. Așa a fost și în noaptea de Sfântă Mărie. Am dat întîi de pietriș. Mai trase o dată din țigare și mi-o întinse să i-o țin. Ceru târnăcopul. Mă dădui în lături, cu țigarea între degete. Mi-era rușine s-o las pe ea să cerceteze pietrișul cu târnăcopul. Ascultam cum mi se bate inima, mai tare, tot mai tare. S-au adunat și ceilalți. - Pe-aici să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Am dat întîi de pietriș. Mai trase o dată din țigare și mi-o întinse să i-o țin. Ceru târnăcopul. Mă dădui în lături, cu țigarea între degete. Mi-era rușine s-o las pe ea să cerceteze pietrișul cu târnăcopul. Ascultam cum mi se bate inima, mai tare, tot mai tare. S-au adunat și ceilalți. - Pe-aici să fie, spuse Ilaria. Așa a fost și de Sfântă Mărie. Săltă o piatră mare cu târnăcopul. - Ia vezi dumneata, Lixandre, spuse
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ea să cerceteze pietrișul cu târnăcopul. Ascultam cum mi se bate inima, mai tare, tot mai tare. S-au adunat și ceilalți. - Pe-aici să fie, spuse Ilaria. Așa a fost și de Sfântă Mărie. Săltă o piatră mare cu târnăcopul. - Ia vezi dumneata, Lixandre, spuse. Apoi întoarse capul înspre mine și-i dădui țigarea. Lixandru scormonea sub piatră. - Poate ne-o ajuta Dumnezeu și Maica Domnului, șopti una din femei, făcîndu-și cruce. - Binecuvîntează-ne, părinte, spuse Lixandru fără să ridice capul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
afunde în pământ. - Să nu ne mai scape printre degete, cum ne-a scăpat de Sfântă Mărie, vorbi una din femei. Iar de-o fi fermecată... - Nu e fermecată, o întrerupse dascălul. Lixandru se înălță din șanț, cu mâna pe târnăcop. - Lăsați-l pe părinte să spună rugăciunea. Popa își făcu cruce și plecă fruntea. - Ajută-ne, Doamne, s-o găsim, că sîntem prăpădiți și urgisiți. Și-au să vină vremuri grele, pârjol și foamete... Ajută-ne Doamne... Ne închinam toți
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
N-are flacără albastră... Lixandru scoase piatra și o așeză pe marginea șanțului. Era o piatră mare, bolovănoasă, care parcă se clătina întruna. O apucă dascălul cu amândouă mâinile și o dădu deoparte. Lixandru începu să răscolească din nou cu târnăcopul. Îl priveam toți ținîndu-ne răsuflarea. După câtva timp, îl auzii cum oftează. Nu-i vedeam obrazul dar îl ghiceam încruntat, amărât. - Poate n-o fi aici, vorbi Popa. Dacă ne-am întoarce fiecare la șanțurile noastre? Mai avem cinci ceasuri
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ea, și ne-a hotărât pe toți s-o căutăm, și chiar în noaptea aceea, de Sfântă Mărie, a dat de comoară, a simțit-o sub lopată, dar n-a apucat s-o dezgroape, pentru că până să vină Lixandru cu târnăcopul, comoara s-a afundat ca o săgeată, adânc, în pământ. - Am început s-o căutăm după 23 august, după ce-am aflat de armistițiu. Până atunci, oamenii se tot codeau. Dar ne-a spus Moșu c-au să vină vremuri
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nou. Bine că n-am apucat să spunem oamenilor. Nu știe decât părintele. Dacă ar fi aflat femeile, tocmai acum, când or să dea rușii peste noi... - N-or să vină singuri, îl încurajai eu. Vin cu ai noștri. Apucase târnăcopul, pregătindu-se să-k înalțe, dar se răzgândi și își furișă privirile în jur, să vadă dacă e cineva pe aproape. Nepoții și cu dascălul săpau la vreo cinci, șase metri, în arătură. Femeile și cu Popa erau de cealaltă parte
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de dimineață, când a auzit camioanele. - Mai bine că nu i-a văzut, începu Lixandru după o pauză. Pentru că asta nu e comoara pe care o visează el de atâta amar de ani. Nu-l înțelegem și Lixandru își învîrtea târnăcopul între mâini. - Moșu ar recunoaște-o cum ar da cu ochii de ea. Întâi și întîi, el ne-a vorbit de o căldare cu galbeni, și asta a noastră e o ulcea de lut. Apoi, Moșu a visat comoara de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
au scăpat, nu i-au interogat, sau, interogîndu-i, nu i-au crezut... Se îndreptă hotărât spre sat. În dreptul bisericii îl aștepta Lixandru, cu nepoții și un grup de femei. - Ne-ați muncit ca niște robi! strigă Lixandru sprijinindu-se pe târnăcop. Ne-ați silit să ne punem și femeile la jug, ca pe vite. Scuipă mâniat în lături, apoi arătă clopotnița: Nici de biserică nu v-ați îndurat. Ați intrat cu mitralierele în sfântul lăcaș. Ați pus dinamită în clopotniță. Von
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
întîia oară de când dăduse cu ochii de Lixandru von Balthasar zâmbi. - Moartea este oriunde frumoasă și fără înțeles, spuse, iar dacă ai norocul să mori în fața bisericii... Lixandru îl mai privi o dată, cu asprime, apoi plecă spr casă. Își pusese târnăcopul pe umăr și cântărea centironul în mâna dreaptă. Von Balthasar îl urmări mult timp cu privirile. Își scoase casca, o învîrti între degete, apoi căută cu ochii un loc potrivit și o zvârli. Se apropie de mine. - Nu știu dacă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să-l convingă. - Aș pleca singur, într-un taxi, să le caut, reluă târziu. Dar dacă s-a întîmplat așa cum bănuiesc, nu vom putea, numai noi doi, șoferul și cu mine, să le scoatem de sub pietre. Am avea nevoie de târnăcoape și lopeți. Totuși, până la urmă, s-a resemnat să accepte această soluție, în caz de nevoie, va telefona de la primul post de ajutor și poliția va trimite ambulanțe și tot ce va trebui. Când se apropie de Vallino, cerul se
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mai 1927, de către prințesa-sculptor Olga Sturza, cu următoarea dedicație înscrisă pe monument: „Neamului românesc întregit și Iașului leagănul Unirilor închin această lucrare a inimii și mâinilor mele”. Dar aceiași reprezentanți ai „ciumei roșii” au pus dălcăușii s-o sfarme cu târnăcoapele. În loc l-au adus pe Eminescu. Dar au ras acele versuri din „Doină”. Păi cum să lase ei măcar o literă din această poezie care începe așa: „De la Nistru pân-la Tisa Tot românul plâsu-mi-sa Că nu mai poate străbate De-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
înființată o școală românească care va ajunge una din cele mai însemnate din Moldova! Toate s-au dus cu multă ușurință pe povârnișul timpului... În dreapta intrării în biserică, cu margini sfărâmate, semn că a fost scoasă din zidul vechi cu târnăcopul, se află vechea pisanie a bisericii, încadrată de un pervaz din piatră pe care cu greu se poate citi o scriere filiformă: “Vechea pisanie găsită în curtea bisericii s-a așezat aici de Comisiunea Monumentelor Istorice, 1929” Auzi dumneata “vechea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și smulgea părul că-i vor prăpădi și lucrușoarele ei; în aceeași vreme Ileana dădu fuga în casă, să vadă și ea ce s-a întîmplat cu conița Nadina. Pavel Tunsu ochise dintru început automobilul. Descoperise într-o magazie un târnăcop, se apucă să izbească în mașină cu atât mai mânios, cu cât nu izbutea să sfărâme destul de iute și de vizibil. Când însă băgă de seamă că a spart rezervorul de benzină, lăsă jos târnăcopul, smulse o mână de fân
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Descoperise într-o magazie un târnăcop, se apucă să izbească în mașină cu atât mai mânios, cu cât nu izbutea să sfărâme destul de iute și de vizibil. Când însă băgă de seamă că a spart rezervorul de benzină, lăsă jos târnăcopul, smulse o mână de fân din podețul de lângă șopron, făcu un șomoiog, se scotoci prin buzunare până găsi un chibrit, aprinse binișor fânul, așteptă nițel să ardă cu flacără și pe urmă îl aruncă sub automobil, pe băltoaca ce se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]