848 matches
-
l face profesorului său Oblu, care i a fost conducătorul pregătirii sale pentru obținerea titlului de doctor în științ e me dicale. „Învins de durere după pierderea fiicei sale și a soției sale, părea că se stinge încet, ca un tăciune . Îl întâlneam rar, pe străzile Copoului, abia târându-și pașii, cu o inimă bolnavă și îmbătrânită de vremi. Se oprea din când în când, trăgându-și sufletul (cel care, cândva, fusese de o elega nță sobră, cu o ținută de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
-l doare? Si îl durea, nu șagă!... Ca să lungească nedumerirea și curiozitatea celor din jurul mesei, Vasile Hliboceanu a pus mâna pe ulcica cu vin și, cu încetineală de melc, a dus-o la gură. In acest timp, cu ochii lui tăciunii încărcați de o lumină hâtră, îi urmărea pe cărăuși... Si până la urmă o spus Toader ce îl durea sau nu? a întrebat Pâcu. Ei. Până să le spună el ce îl durea, o trecut ceva vreme - a lungit vorba Hliboceanu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
des o simt, fără să știu ce vrea și a cui este. Îmi pune aripi, căci dacă cred în ceva, mi-a spus, pot zbura. Curioasă, m-am aplecat atunci să-i văd ochii. Deodată, doi corbi cu pene de tăciune lustruite, desprinși parcă din privirea strălucitoare a unor ochi bine cunoscuți, mi-au tăiat calea. Dar mama? Ea unde este? Fără de clipire de geană, simt cum mă cutremur toată. Gesturi fără alibi. Vinovăția timpului și-a ridicat obloanele și mi-
ANTOLOGIE:poezie by Adela Cândea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_662]
-
astea, e și o mare pierdere pentru economia țării!... În sfârșit, ne silim să ștergem urmele uraganului pe cât se poate. De altfel, natura însăși ne ajută. Pretutindeni e o năvală de viață nouă. Pomii și copacii au înflorit. Ruinele focurilor, tăciunii, scrumul, peste toate a pus stăpânire primăvara... ― Dar sufletele oamenilor? întrebă Titu. ― Dumnezeu știe, numai Dumnezeu! zise Grigore. Mie mi s-a părut, de câte ori am vorbit cu vreun țăran ― care a fost bătut, și doar toți au fost, că nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
e de datoria lui să reînnoade conversația. Lângă el, Mierlă ciripea, din vârful buzelor, privind cu melancolie în gol. — Ce-are ăsta, de-i așa pleoștit ? întrebă Pârnaie. Ce- i, mă, guguștiucule ? Guguștiucul continua să se legene, privind absent spre tăciunii care mocneau. Bunelu răscoli jarul și trase un bulgăre de jăratec mai aproape, să-și aprindă țigara. Așa îl apucă mereu primăvara și toamna, îi lămuri. Nu știe dacă e pasăre călătoare sau nu. Acuma încă-i bine, toamna e
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai vânjoși, luară în spate pendulul, după ce Isaia se convinsese că alegerea fusese cât se poate de nimerită, dat fiind că limbile înțepenite ale cadranului arătau ceasurile nouă. Apoi venea Iadeș, ținând o farfurie de tablă pe care fumegau doi tăciuni stropiți cu țuică, ai căror aburi răspândeau o mireasmă îmbietoare. Urmau Isaia și, în spate, restul credincioșilor. Marchiza își trase fusta cât putu peste genunchi și găsi un petic de dantelă îngălbenită pe care și-o puse pe cap, în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
miră Maca. — Să ne spui tu, observă Tili. Măcar la el știm unde se termină nasul și unde începe gura. — Mesia... repetă Maca. Ne trebuie un Mesia. Să scoată oamenii de prin unghere, să facă șoaptele să se audă și tăciunii să se reaprindă. Să bem pentru Mesia. Și să mai bem pentru... Nu-și mai găsi cuvintele. Tili înclină halba, lăsând să cadă câteva picături. — Dumnezeu să-l odihnească, spuse. Ceilalți făcură la fel. Din nebăgare de seamă, Jenică vărsă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
viticola) La mango: Antracnoza pomului mango (Colletotrichum gloesparioides) Rîia pomului mango (Elsinoe mangiferae) Rugina roșie a pomului mango (Cephaleuras virescens) La fructele sîmburoase: Putregaiul cafeniu al sîmburoaselor provocat de o ciupercă (Sclerotinia fructigena, Sclerotinia Lapa și Sclerotinia fructicola) La smochine: Tăciunele smochinelor provocat de o ciupercă (Aspergillus niger) Arsura tîrzie a smochinelor provocată de o ciupercă (Phytophtora infestans) Pierderea culorii smochinelor provocată de o ciupercă (Nectria cinnabarina) Cancerul smochinelor provocat de o ciupercă (Phomopsis cinerensens) La cartofi: Virusul piticirii galbene Virusul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127161_a_128490]
-
Kucheru) Pătarea Helmenthosporium (Helmenthosporium sachari) (Helmenthosporium stenospiliem) La porumb: Putregaiul tulpinei și al știuletelui (Diploidia zeae) Putregaiul giberelinic (Giberella zeae) Boala lui Stewart sau arsura bacteriană a porumbului (Xanthomonas Stewartu) Pătarea frunzei (Helminthosporium maydis, Helminthosporium carbonum) (Colchlioblus heterostrophus) La sorg: Tăciunele zburător al bobului (Sphacelotheca cruenta) Putregaiul rădăcinii (Pythium arrhenomanes) La grîu: Ergot (Claviceps purpurea) Rîia (Giberella și Fusarium spp.) Ophiobolus graminis Putregaiul plantei și putregaiul rădăcinii (Helminthosporium sativum) Pătarea frunzei și pătarea glumei (Septoria tritici și Septoria nodorum) Arsura (Typhula
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127161_a_128490]
-
rădăcinii (Pythium arrhenomanes) La grîu: Ergot (Claviceps purpurea) Rîia (Giberella și Fusarium spp.) Ophiobolus graminis Putregaiul plantei și putregaiul rădăcinii (Helminthosporium sativum) Pătarea frunzei și pătarea glumei (Septoria tritici și Septoria nodorum) Arsura (Typhula itoana și Typhula idahoensis) La ovăz: Tăciunele urît mirositor (Tilletia caries) Pătarea frunzei (Septoria passerinu) Pleava neagră (Xanthomonas translucens) Putregaiul negru al rădăcinii (Thielaviopsis basicola) La tutun: Antracnoza tutunului (Colletotrichum destructivum) La orez: Pătarea cafenie îngustă a frunzei (Cercopora oryzae) Necromacitoza din Arkansas (Ophiobolus oryzinus) Boală Bakanea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127161_a_128490]
-
Tilletia caries) Pătarea frunzei (Septoria passerinu) Pleava neagră (Xanthomonas translucens) Putregaiul negru al rădăcinii (Thielaviopsis basicola) La tutun: Antracnoza tutunului (Colletotrichum destructivum) La orez: Pătarea cafenie îngustă a frunzei (Cercopora oryzae) Necromacitoza din Arkansas (Ophiobolus oryzinus) Boală Bakanea (Giberella fuyikuroi) Tăciunele negru (Nesvossia horsida) Falsul tăciune (Ustilaginoidea virus) La ceapă: Înnegrirea cepei (Colletotrichum circinas) La bulbi: Putrezirea Botrytis a gladiolei (Botrytis gladiolorum) Putrezirea Botrytis a lalelei (Botrytis tulipae) Putrezirea Botrytis a irisului (Botrytis canvoluta) Antracnoza lalelei (Gleossporium thumenu) Arsura florii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127161_a_128490]
-
passerinu) Pleava neagră (Xanthomonas translucens) Putregaiul negru al rădăcinii (Thielaviopsis basicola) La tutun: Antracnoza tutunului (Colletotrichum destructivum) La orez: Pătarea cafenie îngustă a frunzei (Cercopora oryzae) Necromacitoza din Arkansas (Ophiobolus oryzinus) Boală Bakanea (Giberella fuyikuroi) Tăciunele negru (Nesvossia horsida) Falsul tăciune (Ustilaginoidea virus) La ceapă: Înnegrirea cepei (Colletotrichum circinas) La bulbi: Putrezirea Botrytis a gladiolei (Botrytis gladiolorum) Putrezirea Botrytis a lalelei (Botrytis tulipae) Putrezirea Botrytis a irisului (Botrytis canvoluta) Antracnoza lalelei (Gleossporium thumenu) Arsura florii de lalea (Phytophtora cactorum) Putregaiul cenușiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127161_a_128490]
-
o facă, cu excepția ajunului Paștelui sau Crăciunului, la lumina flăcărilor din vatră; emoțiile îl răvășeau și odată ajunse la încheieturi, mâna executa o comandă nepotrivită. Renunță, își găsi un colț în fața vetrei, mai puse o buturugă pe foc, suflă în tăciuni. Caterina nu-l scăpa din ochi. Îi adusese bucate să mănânce, dar acestea rămăseseră neatinse și se răciseră, în fine, îl pofti să termine cu aerul ăla de înmormântare. Și-n plus, trebuia să fie gata să taie porcul, era
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
această etapă nu știu să mintă: „Scrisoarea inimii e citită În ochi”; „Ochii au un singur limbaj pretutindeni”.) „Dacă n-ai văzut Însă o femeie care iubește, atunci n-ai văzut niciodată o femeie frumoasă.” (Camil Petrescu) Iubirile vechi și tăciunii stinși se aprind ușor. (O iubire veche este ca o cărare bătătorită pe care, dacă vom merge din nou, amintirile reînnoite ne vor ajuta să Înțelegem mai bine taina primei iubiri.) „O dragoste apusă e ca un vulcan: niciodată nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Îmi pregătește griji. Nimeni n-a exprimat mai frumos acest lucru decât creația populară: „Pân-eram de nu iubeam,/ Unde mă culcam dormeam;/ Dar acum, de când iubesc,/ Nu pot să mă odihnesc”.) „Iubirea care nu distruge nu e iubire. Un tăciune răspândește oare căldura unui jăratic? Zi și noapte, adevăratul Îndrăgostit se consumă de durere și de bucurie.” (Omar Khayyam) Dragostea trăiește din inaniție și moare din hrană. În alte proverbe se spune: „În iubire, numai Începutul e fermecător”; „Singura fericire
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tribunal, pe moșia Cucorăni, pentru evaluarea stricăciunilor cauzate la iaz, mori și acarete. Am avut și încă aveam ploaie, care n-ar trebui de feliu continuă Nicolae grîul, în mare parte, e cam culcat. Orzul puțin îndreptat și cam cu tăciuni. Pe Cucorăni, orzul e și mai prost decît la noi. Rapița lipovenilor e bună și cam într-o săptîmînă de secere. Pentru păpușoii de peste Sitna caut oameni, spre a-i prăși, în parte. Ungurii la Movitu (?) n-au venit... Hristache
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
degetul în loc de plaivaz; scaune schiloade, mici crîmpeie din acele rogojini de papură ferfenițită, care se deșiră necontenit, dar niciodată nu se destramă cu totul, și niște sobițe prăpădite, coșcovite pe dinăuntru, cu ușile stricate și cu mînerele de lemn arse tăciune. H. de Balzac, Moș Goriot, p. 14 Doamna Vauquer: (65) [...] toate se potrivesc de minune cu această sală, unde mizeria se prelinge ca igrasia pe pereți, unde s-a cuibărit specula și al cărei aer dospit și înmiresmat e respirat
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
la miezul nopții un fâlfâit de aripi la fereastră. Ursitoarele îi prezic noului-născut: "să trăiască cât tăciunili acesta din sobă"; "o să aibă mare noroc, dar n-o să se bucure de el". Moșul reușește să schimbe cursul destinului multă vreme. Ia tăciunele din sobă, îl înfășoară într-o basma și-l dă părinților copilului. "Cât o trăi tăciunele, copilului vostru n-o să i se clintească nici măcar un fir dă păr pă cap, da dacă tăciunili o să să facă cenușă și o să să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
tăciunili acesta din sobă"; "o să aibă mare noroc, dar n-o să se bucure de el". Moșul reușește să schimbe cursul destinului multă vreme. Ia tăciunele din sobă, îl înfășoară într-o basma și-l dă părinților copilului. "Cât o trăi tăciunele, copilului vostru n-o să i se clintească nici măcar un fir dă păr pă cap, da dacă tăciunili o să să facă cenușă și o să să stârpească, atât i-a fost." Copilul crește, se căsătorește, are "și doi fluturi de copii", moare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
atât i-a fost." Copilul crește, se căsătorește, are "și doi fluturi de copii", moare femeia lui. În cele din urmă, se ajunge la prezicerea inițială. Omul pleacă la pădure împreună cu fiul său, nora face curat prin gospodărie și aruncă tăciunele păstrat cu atâta grijă până atunci. Bărbatul se întoarce mort în căruță, "i se-mplini bietului om ursita". Pavel Ruxăndoiu întreprinde o foarte abilă analiză a proverbelor "necazurile nu cad pă pietre" și "soarili că e soare și tot nu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acest tip au fost ticsite cu cetățeni. Soldații români au folosit furtune și pompe pentru a împroșca benzină în magazii și peste oamenii din interiorul acestora și apoi le-au dat foc.O lună mai tarziu, când s-au stins tăciunii,autoritățile române au adus prizonierii de război 1 Jean Ancel, Transnistria, vol.II , București, Ed.Atlas, 1998, p. 240; - 46 ca să sape sanțuri în jurul depozitelor,să scoată cadavrele, prin diferite mijloace, cum ar fi utilizarea greblelor și să le îngroape
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
acest tip au fost ticsite cu cetățeni. Soldații români au folosit furtune și pompe pentru a împroșca benzină în magazii și peste oamenii din interiorul acestora și apoi le-au dat foc.O lună mai tarziu, când s-au stins tăciunii,autoritățile române au adus prizonierii de război ca să sape sanțuri în jurul depozitelor,să scoată cadavrele, prin diferite mijloace, cum ar fi utilizarea greblelor și să le îngroape. Exhumarea cadavrelor, înfăptuită sub supravegherea Comisiei de anchetă județeană, a scos la lumina
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
balon cu hidrogen. Charles nu este însă recunoscut pentru cascadoriile sale aeronautice, ci pentru o lege a naturii ce îi poartă numele. Ca mulți alți fizicieni ai timpului său, el era fascinat de extrem de variatele proprietăți ale gazelor. Oxigenul determină tăciunii să se aprindă, în timp ce bioxidul de carbon îi stinge. Clorul este verde și mortal; protoxidul de azot este incolor și îi face pe oameni să râdă. Însă toate aceste gaze au proprietăți de bază comune: încălziți-le și se dilată
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
cu zi: prima naștere avea loc pe vatră, pentru a invoca norocul copilului; se "bolea" pe vatră, tot pe vatră se făceau vrăji de dragoste sau se blestemau oamenii răi. Unii colindători, numiți "pițărăi" (în Oltenia de sud) colindau scormonind tăciunii în vatră cu bâte înflorate. "Hornul" era "borta mirifică" prin care veneau vrăjitoarele, zburătorii și demonii sau pe unde ieșeau sufletele morților. Astfel, în scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane" un cap de cocoș, o piele de șarpe, un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vatra de foc", iar casa se afuma în chip magic, pentru a fi apărată de duhurile rele.283 La huțulii bucovineni, moașa atârna la mâna dreaptă a copilului nou-născut o punguliță în care punea usturoi, lut luat din vatră (humă), tăciuni, cărbuni și urmă de câine. Când punea usturoiul în săculeț, moașa rostea: "Să nu se lege nimic de tine, așa cum nu se prinde huma aceasta; să nu te deoache nimeni, cum nu poate deochea cuptorul!" În momentul în care așeza
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]