103,224 matches
-
culturală a celor șase tipuri de sate este pe deplin argumentată și cu ajutorul datelor de sondaj; la acest nivel de analiză rezultă cu claritate o susținere a ipotezei inițiale de clasificare a satelor în funcție de configurația formelor de capital (tabelul 12). Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate" Indicatorii au valori estimate pe baza datelor de sondaj BOP-FSD, 2003 - date cumulate (numai mediul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
datelor de sondaj; la acest nivel de analiză rezultă cu claritate o susținere a ipotezei inițiale de clasificare a satelor în funcție de configurația formelor de capital (tabelul 12). Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate" Indicatorii au valori estimate pe baza datelor de sondaj BOP-FSD, 2003 - date cumulate (numai mediul rural - 1.857 persoane). * Indice de numărare a instituțiilor/situațiilor la nivelul cărora
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
aspectul interacțiunii cu orașul. Ponderea celor care merg cel puțin o dată pe săptămână la oraș pentru cumpărături este de aproape trei ori mai mare în satele de imigrare și în cele moderne, comparativ cu situația din satele tradiționale sau izolate (tabelul 12). Între tipul cultural de sat și tipul de experiență de plecare temporară în străinătate există o puternică asociere (tabelul 13): lipsa de experiență de migrație este specifică, așa cum era de așteptat, satelor de tip tradițional și izolat; comunitățile cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
trei ori mai mare în satele de imigrare și în cele moderne, comparativ cu situația din satele tradiționale sau izolate (tabelul 12). Între tipul cultural de sat și tipul de experiență de plecare temporară în străinătate există o puternică asociere (tabelul 13): lipsa de experiență de migrație este specifică, așa cum era de așteptat, satelor de tip tradițional și izolat; comunitățile cu maximă experiență de migrație temporară în străinătate sunt caracteristice satelor cu o pondere mare de maghiari; comunitățile cu un nivel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
religioasă și prin experiență de migrație în interiorul țării. Cel de-al treilea val pare să fie cel al plecărilor din satele omogene din punct de vedere religios și etnic, fără experiență de migrație internă, dar cu stoc mare de educație. Tabelul 13. Tipuri de sate în funcție de profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internaționalătc "Tabelul 13. Tipuri de sate în funcție de profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internațională" * Măsurată prin rata de prevalență a migrației temporare externe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cel al plecărilor din satele omogene din punct de vedere religios și etnic, fără experiență de migrație internă, dar cu stoc mare de educație. Tabelul 13. Tipuri de sate în funcție de profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internaționalătc "Tabelul 13. Tipuri de sate în funcție de profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internațională" * Măsurată prin rata de prevalență a migrației temporare externe. Sunt considerate numai satele cu peste 19 locuitori. ** Tipologia culturală a satelor a fost generată prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Satele de imigrare, cu minorități etnice și cu stoc sporit de educație, tind să aibă un nivel de dezvoltare superior celor tradiționale sau izolate. Poziția medie sub aspectul nivelului de dezvoltare revine celor care au în componență și minorități religioase (tabelul 12). În condițiile în care diferențierilor culturale le sunt asociate profiluri specifice de relații sociale și de nivel de dezvoltare, poate fi formulată ipoteza unei mai mari stabilități în timp a tipologiei culturale propuse, comparativ cu cele care operează numai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
centrale înregistrau, în 2002, un nivel mediu de dezvoltare socială de 1,3 ori mai mare decât cele de tip periferic. Oportunitățile de comunicare asociate cu plasarea satului în apropierea unui drum modernizat sporesc considerabil șansele de dezvoltare socială (vezi tabelul 14), independent de statutul central sau periferic al satului de referință. Tot în seria condiționărilor de dezvoltare de factură ecologică este de menționat și mărimea orașului vecin: satele apropiate de orașele mari tind să fie mai dezvoltate decât cele aflate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de tip agricol/neagricol. Contează și natura ocupării agricole. Satele de deal-munte au în mai mare măsură condiții favorabile pentru creșterea animalelor, activitate căreia îi sunt asociate venituri mai mari decât cele din cultura plantelor cerealiere, specifică zonelor de câmpie. Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor* în funcție de localizare, 2002tc "Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor* în funcție de localizare, 2002" * Pentru calcule a fost utilizată varianta DEVSAT 2002 redusă, fără variabila „grad de izolare”, folosind scorul factorial rezultat din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
deal-munte au în mai mare măsură condiții favorabile pentru creșterea animalelor, activitate căreia îi sunt asociate venituri mai mari decât cele din cultura plantelor cerealiere, specifică zonelor de câmpie. Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor* în funcție de localizare, 2002tc "Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor* în funcție de localizare, 2002" * Pentru calcule a fost utilizată varianta DEVSAT 2002 redusă, fără variabila „grad de izolare”, folosind scorul factorial rezultat din indicii UMANVIL, DEMPOT și QBUILD, normalizat cu scorul Hull. N = 12
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
respectivă este vizibilă nu numai la modul agregat, prin cumularea mai multor indicatori de dezvoltare socială, ci și pe indicatori specifici. Suprafața locuibilă pe locuință, spre exemplu, este minimă în cazul satelor periferice, depărtate de drumurile modernizate, situate la câmpie (tabelul 15). Suprafața locuibilă maximă este specifică satelor de câmpie, din apropierea drumurilor modernizate și a marilor orașe. Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002tc "Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002" Mediile pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și pe indicatori specifici. Suprafața locuibilă pe locuință, spre exemplu, este minimă în cazul satelor periferice, depărtate de drumurile modernizate, situate la câmpie (tabelul 15). Suprafața locuibilă maximă este specifică satelor de câmpie, din apropierea drumurilor modernizate și a marilor orașe. Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002tc "Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002" Mediile pe tip de sat au fost calculate prin ponderarea mărimii medii a locuinței pe sat cu populația care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
minimă în cazul satelor periferice, depărtate de drumurile modernizate, situate la câmpie (tabelul 15). Suprafața locuibilă maximă este specifică satelor de câmpie, din apropierea drumurilor modernizate și a marilor orașe. Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002tc "Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002" Mediile pe tip de sat au fost calculate prin ponderarea mărimii medii a locuinței pe sat cu populația care locuiește pe teritoriul acestuia. Regularitățile menționate anterior cunosc o puternică variație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de principalele surse de venit pe care le au. Altfel spus, voi pleca de la premisa că periferialitatea localizării, accesul redus la servicii publice și sursele modeste de venituri sunt principalele variabile care permit identificarea CR în funcție de gradul lor de sărăcie (tabelul 16). Accesibilitatea redusă a fost estimată prin trei indicatori referitori la: - amplasarea comunității la marginea localității; - absența unor drumuri de acces sau interioare care să fie asfaltate sau pietruite; - amplasarea comunității în apropierea unei gropi de gunoi. O CR este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de tip LOWPROP, în proporție de 31%, îndeplinesc un singur criteriu, în vreme ce comunitățile nonproblematice (NONPROB, 10%) nu îndeplinesc nici unul dintre criterii. Comunitățile sărace, cele din categoriile HIGHPROB și MIDPROB, reprezintă 59% din total și au o populație de 53% romi1. Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Populația de romi din mediul rural este mai săracă decât cea din urban dat fiind faptul că 62% dintre romii din rural
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
criteriu, în vreme ce comunitățile nonproblematice (NONPROB, 10%) nu îndeplinesc nici unul dintre criterii. Comunitățile sărace, cele din categoriile HIGHPROB și MIDPROB, reprezintă 59% din total și au o populație de 53% romi1. Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Populația de romi din mediul rural este mai săracă decât cea din urban dat fiind faptul că 62% dintre romii din rural trăiesc în comunități sărace față de numai 40% cât este procentul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din mediul rural este mai săracă decât cea din urban dat fiind faptul că 62% dintre romii din rural trăiesc în comunități sărace față de numai 40% cât este procentul corespunzător pentru mediul urban. Toți indicatorii din coloana a treia a tabelului sunt codificați cu 1 și 0 pentru prezența și, respectiv, absența atributului. Cine trăiește în comunitățile sărace?tc " Cine trăiește în comunitățile sărace?" Romii care trăiesc în comunitățile sărace au un stoc educațional scăzut, o rată/experiență scăzută a migrației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sărace?" Romii care trăiesc în comunitățile sărace au un stoc educațional scăzut, o rată/experiență scăzută a migrației în străinătate, o valoare medie mai ridicată a dimensiunii gospodăriei și o orientare/înclinație mai pronunțată spre a vorbi curent limba romanes (tabelul 17). Desigur, relațiile dintre caracteristicile menționate și sărăcia comunitară sunt multiple, de sensuri diferite. În esență regăsim în acest caz regularitatea generală a educației scăzute ca rădăcină a sărăciei. În al doilea rând se constată că migrația temporară în străinătate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
celor care vorbesc limba romani frecvent este mai mare în CR foarte sărace, comparativ cu cele care nu sunt sărace 1. Tradiționalismul și sărăcia contribuie, de asemenea, la manifestarea unei fertilități mai mari în comunitățile sărace decât în cele nesărace. Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%)tc "Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%)" Exemplu de lectură a datelor din tabel: 45,1% din populația care locuiește în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu cele care nu sunt sărace 1. Tradiționalismul și sărăcia contribuie, de asemenea, la manifestarea unei fertilități mai mari în comunitățile sărace decât în cele nesărace. Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%)tc "Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%)" Exemplu de lectură a datelor din tabel: 45,1% din populația care locuiește în comunitățile de tip HIGHPROB a absolvit forma de învățământ primar. * Medii simple folosind comunitățile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în comunitățile sărace decât în cele nesărace. Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%)tc "Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%)" Exemplu de lectură a datelor din tabel: 45,1% din populația care locuiește în comunitățile de tip HIGHPROB a absolvit forma de învățământ primar. * Medii simple folosind comunitățile ca unități de analiză, fără ponderarea cu populația comunității. Cele patru tipuri sociale sunt în același timp valori ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în principal, în cazul României -, nivelul de sărăcie comunitară este mai redus: 66% dintre CR omogene și compacte sunt sărace față de numai 50% cât este procentul de comunități sărace în cazul grupărilor de romi localizate în interiorul unei alte comunități etnice (tabelul 18). Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romitc "Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% dintre comunitățile formate numai din romi sunt foarte sărace (HIGHPROB). Există și variații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în cazul României -, nivelul de sărăcie comunitară este mai redus: 66% dintre CR omogene și compacte sunt sărace față de numai 50% cât este procentul de comunități sărace în cazul grupărilor de romi localizate în interiorul unei alte comunități etnice (tabelul 18). Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romitc "Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% dintre comunitățile formate numai din romi sunt foarte sărace (HIGHPROB). Există și variații ale nivelului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
redus: 66% dintre CR omogene și compacte sunt sărace față de numai 50% cât este procentul de comunități sărace în cazul grupărilor de romi localizate în interiorul unei alte comunități etnice (tabelul 18). Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romitc "Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% dintre comunitățile formate numai din romi sunt foarte sărace (HIGHPROB). Există și variații ale nivelului de sărăcie nu numai în legătură cu limba vorbită, ci și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunității. Cele mai sărace grupuri cultuale par a fi1 cele ale cărămidarilor cu 80% dintre comunitățile locuite de aceștia, considerate, conform criteriilor studiului nostru, ca fiind sărace, urmate în ordine descrescătoare de cele ale rudarilor și de cele ale vătrașilor (tabelul 19). Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %tc "Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %" Cifrele fac referire doar la procentele (%) din numărul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]