1,612 matches
-
lexicale) de a reda distincții semantico-sintactice din interiorul paradigmei verbelor de percepție, vezi Viberg (1983) și Viberg (2001). 2 Prin percepții primare ne referim la cele cinci "tipuri" de percepție recunoscute unanim în studiile asupra domeniului percepției: percepția vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă și gustativă. 3 Vezi Coșeriu (1975: 39). În concepția autorului, câmpul lexical se definește ca o paradigmă alcătuită din unități lexicale ale conținutului (lexeme) care împart o zonă de semnificație continuă comună și se găsesc în imediată opoziție unele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
reprezentativ periferic), în legătură cu locul unui concept/termen în cadrul unei categorii. Criteriile reprezentativității unui termen pentru o anumită categorie apar formulate și la Dima (2002). 16 Verbul a pipăi nu este ales ca membru central, prototipic, al clasei verbelor de percepție tactilă, fiindcă, pe de o parte, sfera de utilizare a acestuia este destul de restrânsă și, pe de altă parte, se limitează la examinarea tactilă mai restrânsă ("cu degetele sau cu palma"). Verbul a atinge presupune, în schimb, un contact tactil mai
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
2002). 16 Verbul a pipăi nu este ales ca membru central, prototipic, al clasei verbelor de percepție tactilă, fiindcă, pe de o parte, sfera de utilizare a acestuia este destul de restrânsă și, pe de altă parte, se limitează la examinarea tactilă mai restrânsă ("cu degetele sau cu palma"). Verbul a atinge presupune, în schimb, un contact tactil mai general. 17 Buck (1949: 1018) face delimitarea între utilizarea subiectivă (cu referire la procesul percepției) și utilizarea obiectivă (caracteristică stimulului care produce percepția
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție tactilă, fiindcă, pe de o parte, sfera de utilizare a acestuia este destul de restrânsă și, pe de altă parte, se limitează la examinarea tactilă mai restrânsă ("cu degetele sau cu palma"). Verbul a atinge presupune, în schimb, un contact tactil mai general. 17 Buck (1949: 1018) face delimitarea între utilizarea subiectivă (cu referire la procesul percepției) și utilizarea obiectivă (caracteristică stimulului care produce percepția). Această clasificare este preferabilă, remarcă autorul, cuplului tranzitiv - intranzitiv, care poate fi folosit doar în relație
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
exemplu de gol lexical. 23 Am ales să facem această comparație cu engleza pentru că paradigma verbelor de percepție este completă în engleză. Franceza nu dispune, așa cum arată Miller, Lawrey (2003), de termeni distincți pentru exprimarea percepției vizuale și a celei tactile din zona evidențială. Pentru exprimarea percepției auditive evidențiale se folosește în franceză verbul sonner, pe care autorii nu îl consideră un verb "clasic" de percepție: "Cet emploi apparaît en français mais de façon extrêmement contrainte : il est limité aux emplois
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mai este acțiunea care precedă auzirea, ci, adesea, cea care o urmează" (s. n., IN). 138 O nuanță semantică valabilă, în egală măsură, și în cazul celorlalte percepții de contact este următoarea: deși se presupune prototipic că în urma proceselor perceptuale olfactive/tactile/gustative se produce o "asimilare" de către perceptor a stimulilor specifici (mirosuri/forme/gusturi), această relație semantică nu este implicită: Ion gustă din mâncare și spune că nu are gust; Am mirosit floarea, dar nu are niciun miros. Această trăsătură semantică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
domenii concrete ca: știința, tehnica, arta, literatura. Rolul aptitudinilor speciale este de a analiza, specializa și nuanța potențialul creativ general. Aptitudinile speciale se pot grupa în patru categorii: 1. senzoriale ( acuitate vizuală, auditivă etc.) 2. psihomotrice (dexteritate manuală, coordonare, vizuală, tactilă etc.) 3. intelectuale ( inteligența) 4. fizice (forța fizică etc.) Aptitudinea pedagogică reprezintă un un ansamblu un ansamblu de calități psihosociale generale și specifice, necesare pentru proiectarea activităților care au ca finalitate formarea - dezvoltarea permanentă a personalității umane, activități realizabile în
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
tip de acțiune. Ce se află în acțiune sunt forma și compoziția artei vizuale, nu și materia sa. Arta vizuală văzută ca obiect cu dublă existență supusă acțiunii necesită anumite clarificări. Suntem conștienți de existența unui obiect real prin simțul tactil, miros sau văz și putem să-i determinăm tipul de natura solidă sau lichidă. Un astfel de obiect poate avea anumite calități artistice, înțelese ca determinări ontologice ducând la înțelegerea existenței sale artistice. În cazul fotografiei, putem vorbi de hârtie
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
având în vedere faptul că libertatea de acțiune, de la cea mai fragedă vârstă, însemnă cunoaștere, explorare, achiziții noi pe toate planurile- cognitiv, social, afectiv, motric, lingvistic, înțelegem importanța ei. Iar dacă cel mic va cunoaște cu toate simțurile lumea înconjurătoare- tactil, auditiv, olfactiv, vizual, gustativ, putem fi siguri că a ajuns la un nivel ridicat de cunoaștere. Totul se va întâmpla însă sub atenta noastră supraveghere, pentru a fi evitate accidentele. Este minunat dacă putem noi, părinții, să-l lăsăm pe
ARTA DE A FI PĂRINTE by Diana Cârcu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93083]
-
acțiune fizică directă asupra plăcii. Există totuși procedee subtile, nuanțate de a suplini această pierdere, ca, de pildă, dialogul stabilit între textura hârtiei - lucioasă, satinată, rugoasă - și calitatea cernelii - mată sau lucioasă, transparentă sau opacă. În tehnicile gravurii tradiționale, elementul tactil are o importanță covârșitoare, făcând diferența între gravura în înălțime și gravura în adâncime. În gravura plană, unde aceste calități texturale dispar, seducția materială a stampei poate fi compensată printr-o preocupare sporită față de materialitatea formelor figurate. Eliberarea artistului de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
sau ale celui adânc. Hârtia de gravură umectată, așternută pe placă și trecută prin presă va prelua amprentele înălțimilor și cavităților, realizând o stampă asemănătoare cu o medalie sau cu un basorelief (Fig. 1). Pregnanța formei figurate poate fi percepută tactil, dar și vizual (Fig. 2), mai cu seamă în lumină razantă. Mulți artiști gravori folosesc cu predilecție această tehnică pentru a-și personaliza colile de gravură, cu un timbru sec figurând o emblemă sau o semnătură stilizată, înainte de a executa
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
programe estetice bazate pe conceptualism, dar și pe rafinate modalități grafice digitale de a mima cât mai convingător materialitatea gravurii (Fig. 1). Contactul direct cu stampa, evaluarea calității inciziei, aprecierea reliefurilor concrete ale corodării, constatări legate de fluiditatea cernelii, controlul tactil al grainului hârtiei de gravură, toate acestea au dispărut din realitatea concretă și au trebuit să fie reconsiderate și reconstruite prin abile și mereu perfectibile tehnici virtuale. Pentru mulți practicieni ai domeniului ancorați mai ferm în tradițional însuși conceptul de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
cupru numai după sunetul emis de metal. Chiar fără să privească, același era în măsură să evalueze calitatea unei hârtii destinate imprimării, gradul de încleiere, precum și grosimea, grainul mai mult sau mai puțin potrivit unei tehnici anume, numai prin control tactil. În egală măsură, el putea, privind în lumina razantă, să dimensioneze adâncimea unui șanț corodat cu acid. În mod remarcabil, un gravor avizat poate evalua concentrația sau gradul de uzură al acidului numai prin miros; tot astfel, prin evaluarea amestecului
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
că prin cunoștințele sale profesionale, prin experiențele anterioare de contact nemijlocit cu reperele fizice specifice ale domeniului, un gravor poate să transfere elementele de materialitate aferente universului plastic real în lumea iluziei vizuale. Chiar dacă imaginea creată nu mai are farmecul tactil concret al unei stampe pe hârtie, prin trucuri compensatoare, realizate prin tehnici specifice imaginii digitale, ea poate căpăta, deloc uimitor, căldura unei lucrări originale artistice (Fig. 7). Dacă la începuturile sale computerul era doar un instrument de calcul, odată cu anii
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
adânc, lucrurile stau cu totul altfel decât în tiparul înalt, astfel: hârtia este moale, groasă, având o structură netedă pentru a putea prelua cerneala cu ușurință din șanțurile săpate sau corodate. În stampa imprimată putem simți cu ușurință, prin explorări tactile, grosimea șanțului, aceasta fiind accentuată și de densitatea cernelii depuse. Dacă pentru imprimarea unei xilogravuri hârtia trebuie să fie uscată, în cazul tiparului adânc hârtia, înaintea imprimării, trebuie să stea un timp în apă pentru ca surplusul de clei din componența
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
a execuției sale. Această informare se poate face prin: feed-back intrinsec și feed-back mărit, sau extrinsec (Thompson P. J. L., 1993, pag. 142-161). Feed-back-ul intrinsec se realizează pe baza informațiilor pe care și le culege elevul de la analizatorii vizual, olfactiv, tactil (feed-back vizual); de la mușchi, tendoane, articulații etc. (fee-back kinestezic). Feedbackul extrinsec se obține pe baza informațiilor pe care le procură elevul de la o sursă din afară: de la profesor, de la alți elevi, oglindă, imagine filmată, cameră video. Acest tip de aferentație
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
practica educației fizice și a sportului aceste informații sunt cu mult mai multe decât în mod obișnuit. Cele mai multe dintre ele au caracter de surpriză, sportivul trebuind să le răspundă cu promptitudine (Epuran, M., 1992, pag.227). Analizatorii vestibular, kinestezic și tactil sunt mai solicitați în gimnastică, lupte, patinaj artistic, dar și în atletism. În sporturi unde efortul se bazează pe dezechilibrări dese, reglarea echilibrului și redresarea solicită mult aparatul vestibular. Analizatorul vizual și kinestezic au importanță deosebită în sporturi ca hocheiul
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
și psihofiziologice. Individul este subiectul învățării de-a lungul existenței sale, subiect care recepționează, stochează și utilizează cunoștințe în scopuri formative și informative. Pe parcursul învățării elevul este bombardat cu o multitudine de informații recepționate pe căile aferente cunoscute: informații vizuale, tactile, vestibulare, acustice, kinestezice. Învățarea este o activitate fundamentală, care constă în “asimilarea activă de informații însoțită de achiziționarea de noi operații și deprinderi” (Popescu-Neveanu, P., 1978, pag. 393). Învățarea umană este un fenomen complex ce vizează dezvoltarea personalității în ansamblu
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
și psihofiziologice. Individul este subiectul învățării de-a lungul existenței sale, subiect care recepționează, stochează și utilizează cunoștințe în scopuri formative și informative. Pe parcursul învățării elevul este bombardat cu o multitudine de informații recepționate pe căile aferente cunoscute: informații vizuale, tactile, vestibulare, acustice, kinestezice. Învățarea ca fenomen și proces complex poate fi privită din mai multe perspective: a) învățarea privită ca rezultat, în care se contabilizează cunoștințe, deprinderi, obișnuințe, și se realizează familiarizarea și aclimatizarea. Acțiune complexă desfășurată pe mai multe
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
plan terapeutic corect și complet. Conștienți că nu putem cunoaște pe cel de lângă noi prin toate simțurile (cunoașterea absolută făcându-se doar prin dragoste, când participă toate cele 5 simțuri), medicul folosește frecvent 3 simțuri: văz, auz și pe cel tactil (inspecție, palpare, percuție și auscultație). Ca rezultat al acestei atitudini primește doar informații incomplete asupra pacientului (client). Dacă le completează cu investigațiile paraclinice și de laborator, atunci, pe lângă informațiile senzoriale, aduce în discuție diagnostică și informații extrasenzoriale, informații ce fac
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
văd și constat, nu-mi vine să cred; funcția auz și echilibru: aud și sunt contrariat, pentru că așa ceva mă descumpănește; funcția miros: miros, dar mă dezgustă sau din contră; funcția gust: mănânc, dar nu-mi face plăcere ori da; funcția tactilă: mângâi, ca să simt ceea ce nu pot obține altfel. Cunoașterea extrasenzorială/senzorială (structură: 3D/5D) Dacă T este mulțimea stărilor unui sistem (organismul în totalitate) în cazul nostru simțurile umane care au fost menționate mai sus, atunci proprietatea de funcționare a
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
printr-o metodă relativ simplă de calcul. Înainte de toate trebuie să știm că cele cinci simțuri, deși participă aparent egal (teoretic) la cunoașterea mediului, adică: 20% văz (o), 20% auz și echilibru (a), 20% miros (m), 20% gust (l), 20% - tactil (p), totuși din datele puse la dispoziție de cercetare cunoaștem (statistic): 89% prin văz, 4% prin auz, 3%prin tact, 2% prin miros, 1% prin gust. În acest mod cel puțin medicii efectuează examenul general pe aparate și sisteme (organismul
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
ascendent, iar SPDT ar da specificitatea motivației. Însă, între efectul electrofiziologic și aspectul energizant al motivației există un hiatus încă neexplicat (psihologic probabil). Acționează întâi complexe de stimuli vizuali, auditivi (cuvântul cu importanță caracteristic umană), iar după stabilirea contactului, stimulii tactili și olfactivi capătă rol primordial. Contrar părerii generale, nici chiar la femelele care ovulează reflex în timpul copulației, nici una din căile aferente de la organele genitale sau organele de simț nu este absolut necesară pentru acest proces. Anestezia locală, dezaferentarea, extirparea uterului
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
6 -10 ani, este considerat ca o prelungire a celui precedent. Include probe de reprezentare spațială, apelând la raționament geometric sau aritmetic; probe de seriere a culorilor (incluzând nuanța și saturația); de reprezentare simbolică vizuală (prin desene) a unor senzații tactile sau a unor senzații auditive (incluzând timbrul și frecvența). Teste pentru vocabularul activ și pasiv (TVAP) de J.J. Deltour și D. Hupkens pentru copii de 3-5 ani șl 5-8 ani. Evaluarea aptitudinilor sintactice (NSST) de F. Wrill-Halpen, C. Chevrie-Muller, A.M.
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
în acel moment printr- un obiect sau o imagine de referință, un semn sau cuvânt. Atunci când copilul nu este pregătit să utilizeze semne, dar deja comunică prin obiecte de referință, se pot introduce imagini, pictograme, fotografii, desene. Comunicarea prin simboluri tactile se va putea realiza prin obiete miniaturale, părți ale obiectelor sau prin contururi în relief. Pentru etapa comunicării prin limbaje specializate se pot introduce simbolurile Makaton, Simbolurile Compic, limbajul semnelor, limbajul dactil, alfabetul manual al surdocecității. Utilizând flexibil diferite sisteme
Importan?a dezvolt?rii comunic?rii la copilul cu surdocecitate by Gabriela Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/84055_a_85380]