1,306 matches
-
în ordinea descrescătoare a maselor adăugate. La sfârșitul cântăririlor se verifică din nou punctul zero. Reguli : nu se încarcă niciodată balanța peste sarcina maximă; nu se așează pe taler obiecte calde sau foarte reci; substanțele solide ce pot ataca metalul talerului se cântăresc pe sticle de ceas sau în alte vase, niciodată direct pe taler; în timpul cântării, ușile balanței se închid; masele etalonate se manevrează numai cu penseta. Prepararea soluțiilor de diferite concentrații Exprimarea concentrațiilor soluțiilor Concentrația unei soluții reprezintă cantitatea
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
zero. Reguli : nu se încarcă niciodată balanța peste sarcina maximă; nu se așează pe taler obiecte calde sau foarte reci; substanțele solide ce pot ataca metalul talerului se cântăresc pe sticle de ceas sau în alte vase, niciodată direct pe taler; în timpul cântării, ușile balanței se închid; masele etalonate se manevrează numai cu penseta. Prepararea soluțiilor de diferite concentrații Exprimarea concentrațiilor soluțiilor Concentrația unei soluții reprezintă cantitatea de substanță dizolvată într-un anumit volum de soluție sau de solvent. Ea reprezintă
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
amestecurilor de lichide care au puncte de fierbere foarte apropiate. Se lucrează cu coloane de rectificare în care se realizează un număr foarte mare de distilări simple. Coloana de rectificare (fig. 2.) este formată dintr-o serie de despărțituri numite talere pe care are loc stabilirea echilibrului lichidvapori. Vaporii care urcă din balon trec prin primul clopot și condensează pe taler. Pe măsură ce distilarea continuă, vaporii sunt obligați să barboteze prin lichidul aflat pe primul taler, astfel încât nivelul lichidului crește și se
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
un număr foarte mare de distilări simple. Coloana de rectificare (fig. 2.) este formată dintr-o serie de despărțituri numite talere pe care are loc stabilirea echilibrului lichidvapori. Vaporii care urcă din balon trec prin primul clopot și condensează pe taler. Pe măsură ce distilarea continuă, vaporii sunt obligați să barboteze prin lichidul aflat pe primul taler, astfel încât nivelul lichidului crește și se revarsă prin tubul de preaplin înapoi spre balon. În contact cu lichidul, componenta mai puțin volatilă a vaporilor (cu punct
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
dintr-o serie de despărțituri numite talere pe care are loc stabilirea echilibrului lichidvapori. Vaporii care urcă din balon trec prin primul clopot și condensează pe taler. Pe măsură ce distilarea continuă, vaporii sunt obligați să barboteze prin lichidul aflat pe primul taler, astfel încât nivelul lichidului crește și se revarsă prin tubul de preaplin înapoi spre balon. În contact cu lichidul, componenta mai puțin volatilă a vaporilor (cu punct de fierbere mai înalt și presiune de vapori mai joasă) se condensează. Căldura de
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
mai puțin volatilă a vaporilor (cu punct de fierbere mai înalt și presiune de vapori mai joasă) se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Lichidul de pe un taler are compoziția vaporilor care urcă de pe talerul anterior. Pe măsură ce vaporii depășesc mai multe talere, ei devin tot mai bogați în componenta volatilă (cu punct de fierbere scăzut) iar lichidul care trece prin tuburile de preaplin rămâne mai bogat în componenta
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
de fierbere mai înalt și presiune de vapori mai joasă) se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Lichidul de pe un taler are compoziția vaporilor care urcă de pe talerul anterior. Pe măsură ce vaporii depășesc mai multe talere, ei devin tot mai bogați în componenta volatilă (cu punct de fierbere scăzut) iar lichidul care trece prin tuburile de preaplin rămâne mai bogat în componenta mai puțin volatilă, cu punct de fierbere
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
vapori mai joasă) se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Lichidul de pe un taler are compoziția vaporilor care urcă de pe talerul anterior. Pe măsură ce vaporii depășesc mai multe talere, ei devin tot mai bogați în componenta volatilă (cu punct de fierbere scăzut) iar lichidul care trece prin tuburile de preaplin rămâne mai bogat în componenta mai puțin volatilă, cu punct de fierbere mai ridicat. Această circulație în contracurent ascendentă
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
În acest fel, la sfârșitul rectificării, în balon va rămâne componentul mai nevolatil, iar cel volatil va fi cules pe la partea superioară a coloanei, sub formă de vapori, va fi răcit și stocat corespunzător. Coloanele de rectificare pot fi cu talere sau, cele mai eficiente, cu umplutură din diferite materiale. Într-o asemenea coloană se realizează separări similare dar pe talere imaginare, teoretice. În cazul unui amestec de două componente, distilatul obținut la partea superioară a coloanei va conține componenta volatilă
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
partea superioară a coloanei, sub formă de vapori, va fi răcit și stocat corespunzător. Coloanele de rectificare pot fi cu talere sau, cele mai eficiente, cu umplutură din diferite materiale. Într-o asemenea coloană se realizează separări similare dar pe talere imaginare, teoretice. În cazul unui amestec de două componente, distilatul obținut la partea superioară a coloanei va conține componenta volatilă iar în blaz va rămâne cea mai puțin volatilă. Dacă se efectuează separarea unui amestec de mai multe componente, se
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
imprecis)ÎFruntești, unde se numește Sălașele, cu un vad de moară...” Documentul nu spune nimic despre locul numit Sălașele (probabil acolo erau bordeiele țiganilor robi, adăposturi pentru animale și pentru argații văcari), dar precizează că, după ce au primit plata, 37 taleri, „au dat și ispisocul cel domnesc pe această moșie” (Bucovina Runcului, în partea nordică a moșiei Filipeni, în hotar cu Lecca-Ungureni - n.a.), ceea ce dovedește că vânzătorii erau proprietari deplini, cu acte domnești de întărire. Un alt document care, cu siguranță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de întărire. Un alt document care, cu siguranță, este datat greșit, indică anul 1617, când Radu Voievod întărește lui Petre și soției sale Mălina parte din moșia Bucovina Dunavățului, cu hotarul Frunteștilor, de la Nichita, Drago pitar și alții, cu 48 taleri bătuți. După 72 de ani, Petrea și Mălina, ajunși la vârsta de 95-100 ani vând în pierdere „Bucovina Runcului” cu 37 taleri! Stabilindu-se hotarele stăpânite pe părți, împreună cu cei care locuiau pe Dunavicior (Filipenii adică), se amintește de locul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sale Mălina parte din moșia Bucovina Dunavățului, cu hotarul Frunteștilor, de la Nichita, Drago pitar și alții, cu 48 taleri bătuți. După 72 de ani, Petrea și Mălina, ajunși la vârsta de 95-100 ani vând în pierdere „Bucovina Runcului” cu 37 taleri! Stabilindu-se hotarele stăpânite pe părți, împreună cu cei care locuiau pe Dunavicior (Filipenii adică), se amintește de locul numit Sălașele. într-un zapis din 15 august 1696, căpitanul Machidon Gheorghe și soția sa Maria vând logofătului Pătrașcu moșia Sălașele, cumpărată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scris și aplicau și pecetea proprie, asemenea boierilor. Un document din 18 aprilie 1648, de la domnitorul Vasile Vodă Lupu îl arată pe popa Andronic din Fruntești și pe preoteasa Maria care cumpără de la mai mulți răzeși din Filipeni,pe 20 taleri de argint, părțile de moșie alese „din câmp, din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arături și cu loc de fânaț și cu tot venitul.” Nu avem nicio mărturie documentară prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui bunăvoie, de nimeni silit și nici asuprit, și a vândut a sa dreaptă ocină și moșie, partea Moldei, un bătrân din satul Hilipeni, pe pârâul Dunavăț. Pe acela l-a vândut popii Andronică și preotesei sale Maria, drept douăzeci taleri de argint, din câmp și din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arături și cu locă de fânaț și cu tot venitul. și de asemenea, a venit înaintea lui Alexa Răspop
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntiștii, undi să numiști Sălașăli, cu un vad de moa[ă] căți doa hotară supt [lipsă] Du[na]vicilor, au cumpărat pămînt di la du[na]vicini a cine și i-au vîndut- Pitrii și muierii lui Mălinii, drept 48 taleri bătuți. Ce încă noi văzînd acest zapis di cumpărătur[ă] di la atîți boieri și oameni buni și bătrîni, și noi am încredințat așajdiri și di la noi am întărit cilui mai sus zapis, Petrii și muierii lui, la ace
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Berheciului au dăruit partea lui ce sar alegi Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Un zapis făr[ă] veleat de la Nichita și Dragoș și Nistor și Pavel și Tiron au vîndut partea lor ci s-ar alegi din Hilipeni, drept 10 taleri, partea ce au avut de la Toader Melnit pos[telnic]. Leat 7162 [1654] dech[emvrie] 12, un zapis de la Toader V[e]liștar și ficiorii lui I[o]sip, și Vasîle și Ștefan au dat toată partea lor ce s-ar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1692, erau cel puțin doi proprietari, dacă nu mai mulți: răzeși din satele răzășești din jur. În anul 1696, căpitanul Machidon Gherghi și soția sa Maria vând lui Pătrașcu, al treilea logofăt, moșia Sălașele dintre Filipeni și Fruntești cu 35 taleri. Zice documentul: „...să se tie că i-am vândut acesată moșie ce am avut și eu cumpărătură de la Petru și femeia lui, Mălina, și de la Anton de la Fruntești și popa Simion de acolo și de la Obreja de la Godinești, moșie anume
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldovei, Vasile Lupu, din 18 aprilie 1648, pentru popa Andronică din Fruntești care cumpără de la Arsenie, fiul Cristinei, nepotul Moldei din Filipeni partea sa de ocină și moșie, partea Moldei, un bătrân din satul Filipeni, pe pârâul Dunavăț, pentru douăzeci taleri de argint, din câmp și din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arătură și cu loc de fânaț, și cu tot venitul. începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-lea. 28. Cățuie de la M-rea Bistrița, secol al XVI-lea. 29. „ „ Tismana, „ XVI-lea. 30. Ripide de argint aurit (două bucăți) de la M-rea Cotroceni (1675). 31. Disc de argint de la M-rea Bistrița, secol al XVI-lea. 32. Taler mare, de argint, de la M-rea Tismana, 1512. 33. Engolpion de argint aurit, M-rea Snagov, din 1431. 34. “ al fraților Craiovești, M-rea Tismana. 35. „ „ de la M-rea Bistrița, 1512. 36. Căuș de argint aurit, încrustat cu monede antice
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Biserica mare: 1. una perdea cusută cu fir de la ușile împărătești; 2. perdeaua mare cusută cu fir de la pidvor; 3. două candele mici de argint. B.Din Paraclis: 4. cutia cu capul Sf. Grigore; 5. cristelnița de argint; 6. un taler de argint; 7. un chivot de argint; 8. una cruce mare de argint 1825; 9. una cutie cu Sf. Vase de la mitropolitul Veniamin (4 bucăți); 10. un engolpion; 11. trei cruci mici (una singură cu scaun); un taler mic de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
6. un taler de argint; 7. un chivot de argint; 8. una cruce mare de argint 1825; 9. una cutie cu Sf. Vase de la mitropolitul Veniamin (4 bucăți); 10. un engolpion; 11. trei cruci mici (una singură cu scaun); un taler mic de argint; 13. una pereche mânecarnițe-naracliță; 14. două perechi cercei de aur; 15. un panaghiar; 16. în cutia Sf. Grigore o cruciuliță aurită cu Sf. Lemn. Drept care s-a încheiat prezentul Proces-verbal. ss. Al. Tzigara-Samurcaș ss. Gherontie Negruț ss
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
al Marelui Cartier, ss. Al Tzigara-Samurcaș Superioara Sf. Mânăstiri Horezu ss. Monahia Epifania Teodorescu ss. Preot M. Aureliu. Unul dintre covoarele orientale de sub nr. 17 a fost lăsat la Mînăstire ss. Al. Tzigara-Samurcaș ss. Epifania Teodorescu Am ridicat 11 (unsprăzece) talere de zinc cu inscripția leatului. PROCES-VERBAL NR. 8 Astăzi, 22 octombrie 1916, subsemnatul, delegat al Marelui Cartier General al Armatei, împuternicit prin înaltul ordin nr. 30 din 11 octombrie 1916 a transporta Tezaurele Mănăstirilor, am ridicat de la Sf. Mănăstire Arnota
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
delegat al Marelui Cartier General al Armatei, prin Înaltul Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, transportîndu-mă la Mănăstirea Surpatele județul Vâlcea, însoțit de subsemnatul Al. Măciuceanu, primar al comunei Mănăstireni, în lipsa preotului titular, am ridicat de la numita mănăstire un taler de argint (anaforniță) cu pajura cantacuzinească. Acest taler, prezentând o valoare artistică și istorică, a fost ridicat de delegatul Marelui Cartier, potrivit Înaltului Ordin. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în dublu exemplar, din care unul s-a lăsat spre
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Înaltul Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, transportîndu-mă la Mănăstirea Surpatele județul Vâlcea, însoțit de subsemnatul Al. Măciuceanu, primar al comunei Mănăstireni, în lipsa preotului titular, am ridicat de la numita mănăstire un taler de argint (anaforniță) cu pajura cantacuzinească. Acest taler, prezentând o valoare artistică și istorică, a fost ridicat de delegatul Marelui Cartier, potrivit Înaltului Ordin. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în dublu exemplar, din care unul s-a lăsat spre descărcarea inventarului bisericii. Delegat al Marelui Cartier, ss
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]