1,070 matches
-
de băuturi spirtoase, cu manelele oferite din partea casei, de la casetofonul patronului (dacă sunt norocoși, patronul le mai aduce din când în când și câte o stripteusă obosită de la oraș); femeile suspină zilnic de grija sărmanei Maria, fată fără noroc, din telenovela care vorbește atât de frumos despre secretul ei - căci cablul a ajuns de multă vreme și acolo unde pulsează tradiția neamului nostru; fetele și băieții se întâlnesc la discoteca satului, unde se dansează și din când în când se lasă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
frumos, ca să pară reală. Și are o asemenea măiestrie în a coafa ficțiunea, încât chiar și ficțiunile servite ca atare sunt percepute de public ca realitate (Isusul lui Zefirelli este chiar Isus, suntem afectați personal de soarta nu știu cărei eroine din telenovele sau le trimitem actorilor din serialul În familie mesaje în care îi mustrăm pentru ce fac personajele lor). Apoi, după cum ne arată Big Brother, televiziunea de succes înseamnă sex, mult sex. Acest ingredient stă și la baza formulei chimice a
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Ia ieșit!“ - și dăi și dezbate despre cât de frumos a fost golul sau cât de dur a intrat la minge fundașul X). Damele, firi mai sensibile, discută despre producții artistice, adică despre cât de bine arată latin loverul din telenovela Y și cât de nefericită trebuie să fie sărmana fată care se vede nevoită să reziste avansurilor bogătașului fără scrupule, dar și să facă față atacurilor eternei rivale. Și cu toții - domni și dame - discută aprins despre ce a mai declarat
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
fost unul dintre cei doi „concurenți“ de la emisiunea Un bărbat adevărat, unde șia disputat bărbăția, șarmul și talentul cu nimeni altul decât Fizz (cum, nu știți cinei Fizz?). Cea mai recentă realizare a sa - deține un rol principal în prima telenovelă românească, Numai iubirea. În virtutea eșecurilor trecute ale televiziunilor noastre la capitolul seriale (Dădaca de pe Acasă, În familie de pe Prima, Hacker de pe TVR ș.a.), mă așteptam să văd o în cro peală tipic românească, cu scenariu prost și actori pe măsură
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ale televiziunilor noastre la capitolul seriale (Dădaca de pe Acasă, În familie de pe Prima, Hacker de pe TVR ș.a.), mă așteptam să văd o în cro peală tipic românească, cu scenariu prost și actori pe măsură. Nu este, însă, deloc așa. Ca telenovelă, Numai iubirea e absolut OK. Respectă toate regulile și clișeele genului, acțiunea și personajele sunt exact ca în producțiile sud-americane, iar adaptarea acestora la clima românească nu pare deloc forțată. Pepe - latin loverul dâmbovițean - interpretează melodia de generic ca la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
comercial, dar oarecum tot de autor sunt Noro al lui Radu Gabrea, Turnul din Pisa al lui “erban Marinescu și Binecuvântată fii, închisoare al lui Nicolae Mărgineanu (cu precizarea că cel de-al doilea a-ncercat, printr-un scenariu tip telenovelă viol, crimă, răzbunare , să facă pasul spre un public mai puțin pretențios, rateul fiind cu atât mai alarmant). în fine, proporția între consacrați (Gabrea, Caranfil, Pintilie, Marinescu, Mărgineanu) și debutanți (Mungiu, Muntean, Popovici) este bună, de 5 la 3 (pe
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
poate cel mai bun film al său de la Balanța încoace, cel al lui Mărgineanu e un efort onest și onorabil, pe celălalt taler al balanței stând eșecuri indiscutabile, precum filmul-didactic-cu-copil handicapat al lui Gabrea (după scenariul lui Răsvan Popescu) și telenovela filosofică a lui Marinescu, în care actori mari (Dinică, Vișan, Uritescu, Visu) înoată, ca peștii într-un borcan cu apă, în plasa unui scenariu inept și ieftin. La celălalt capăt al spectrului vedem tot mai clar emergența unui cinema tânăr
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
trăgându-te de mânecă nu Moraru, nu Manasia (candidatul la președinție, jucat și cu ochii închiși de un Gheorghe Dinică mereu versatil) și nu Nico ( !). în loc să sape la această mină de aur, filmul decide că povestea lui Moraru (familie disfuncțională, telenovelă maritală, însingurare, cancer, curând moarte ) e mai interesantă. Nu e ! Oricât de bună e Ana Olaru (fiica), oricât de impozantă e Olga Tudorache (sora) și oricât de picantă e Mihaela Hărăbor (amanta) într-un rol de cinci minute (dintr-un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
OK ar fi putut scoate, e drept, nu o capodoperă, ci un film mediocru. Vestea proastă e că sunt mai multe vești proaste : filmul e pe alocuri hilar de prost, actorii (cu o excepție : Victoria Cociaș) joacă telefonat, ca-n telenovele, o urmărire cu mașini e-atât de lungă, că-ncepi să bâțâi din picioare, iar povestea e sucită și-nvârtită până când se duc naibii și miza polițistă, și cea politică... Una peste alta, referitor la Despre morți numai de bine nu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
au înnebunit subit ori s-au prostit sau și una, și alta. în rest, totul e de plâns. Ce tristă fascistă... în Ce lume veselă..., ultimul film al veteranei Malvina Urșianu, o doctoriță oftalmoloagă (Tamara Crețulescu, jucând ca-ntr-o telenovelă) pune ochii la propriu pe-un mult mai june pictor așa-zis avangardist (Florin Piersic Jr., jucând ca-ntr-o reclamă). După ce-l convinge că este cam palid, n-ar strica să-și facă niște analize (într-un film de-
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
el ! Stăteam și nu-mi venea să cred ce văd : se presupune că personajele astea n-au în jur de 15, ci în jur de 40-45 de ani, că sînt oameni sofisticați : ce probleme sînt astea ? Nu sînt probleme de telenovelă pe alea (boli, condiții sociale diferite etc.) le pot înțelege. Sînt probleme de sitcom tratate solemn, umflate. Dacă reputația de serial deștept pe care și-a cucerit-o Sex and the City are vreo explicație, din această versiune cinematografică nu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și închis în lagărele de la Caracal și Târgu Jiu. A fost eliberat în 1944, pe 23 august, cu sănătatea zdruncinata. La mai puțin de un an a decedat, în urma unui atac de cord." Să recunoaștem, un synopsis perfect pentru o telenovelă. Mai exact, o telenovelă care ar putea fi intitulată Viața de ceferist cuprinzând toate ingredientele genului: sărăcie, șomaj, lupta pentru dreptate, arestare, judecare, întemnițare, sănătate zdruncinata și la sfârșit, clasicul atac de cord. Un model al felului în care dezinformarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
de la Caracal și Târgu Jiu. A fost eliberat în 1944, pe 23 august, cu sănătatea zdruncinata. La mai puțin de un an a decedat, în urma unui atac de cord." Să recunoaștem, un synopsis perfect pentru o telenovelă. Mai exact, o telenovelă care ar putea fi intitulată Viața de ceferist cuprinzând toate ingredientele genului: sărăcie, șomaj, lupta pentru dreptate, arestare, judecare, întemnițare, sănătate zdruncinata și la sfârșit, clasicul atac de cord. Un model al felului în care dezinformarea a funcționat în redactarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
și 1935. Un drum început, cum am menționat, de bunicul Vasili Ivanovici, bolșevic urmărit de Okhrana țarista, refugiat din acest motiv în România prin 1895, conform documentației publicate de Lumea liberă. Adevărul istoric al biografiei lui Ion Iliescu diferă de telenovelă pe care fostul președinte al României o recita atunci când vine vorba de relațiile străvechi ale familiei sale cu Moscova. În telenovelă, Alexandru Iliescu este fochist, mecanic de locomotivă, lider sindical, membru P C.R., persecutat de autorități (arestat, judecat și condamnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
în România prin 1895, conform documentației publicate de Lumea liberă. Adevărul istoric al biografiei lui Ion Iliescu diferă de telenovelă pe care fostul președinte al României o recita atunci când vine vorba de relațiile străvechi ale familiei sale cu Moscova. În telenovelă, Alexandru Iliescu este fochist, mecanic de locomotivă, lider sindical, membru P C.R., persecutat de autorități (arestat, judecat și condamnat), pentru a fi eliberat la 23 august 1944, cu sănătatea zdruncinata, decedat apoi în urma unui atac de cord. Nici o vorbă însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
în vedere întreg trecutul istoric al lui "Ignat", inclusiv cel de delator al propriilor tovarăși de drum din grupul lui Ștefan Foris, comunistul care a încheiat pacte de colaborare atât cu Moruzov, cât și cu Cristescu, șefi SSI. Cum vedem, telenovelă "Viața unui ceferist" - pe care ne-o servește Ion Iliescu, atunci când vine vorba de trecutul Kominternist al propriului tata - diferă serios de adevărul istoric. Pentru biografia post-decembristă a lui Ion Iliescu nu dădea însă bine - ba, ca să citam din clasici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
nostru general, am vizitat superbul oraș. Am reținut din deplasarea la Rio întâlnirea cu patronul celui mai mare trust de presă din America de Sud, "O Globo", cel care făcea și desfăcea guverne și care bucură și azi milioane de spectatori de telenovele. Roberto Marinho, era un "Domn", la propriu și la figurat își purta foarte bine, cu noblețe și eleganță cei 80 de ani, semănând cu actorul meu preferat, Jean Gabin. Am discutat despre relațiile bilaterale, ne-a felicitat pentru succesele artiștilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
național. Bine că am revenit la "cafeaua braziliană"! În drum spre Curitiba, am făcut un popas seara la Sao Paulo, osteneala drumului nepermițându-ne soției și mie decât o scurtă plimbare pe vestita "Avenida Paulista", atât de cunoscută românilor din telenovela cu același nume, și apoi să luăm masa împreună cu câțiva români. A fost un plăcut prilej de a ne cunoaște, a ne depăna amintirile și a ne expune gândurile de viitor. Dimineață am pornit din nou la drum, strecurându-ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am prezentat expoziția de covoare la Sao Paulo. Fusesem de două ori prin New York și știam cum arată o "megalopolis". Fusesem în Sao Paulo în 1991, cu prilejul Bienalei, privisem orașul la televizor, sau cel puțin o parte reprezentativă, în telenovela "Bulevardul Paulista", iar în drum spre Parana petrecusem o noapte în oraș. Dar un oraș de 1500 de kilometri pătrați și 11 milioane de locuitori (area metropolitană, O Grande Sao Paulo, are 20 de milioane!) nu ți se dezvăluie atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Cosme Velho, Roberto Marinho, la el "acasă". Senhor Roberto era unul din cei mai puternici oameni din America Latină, proprietar al cunoscutului trust de presă O Globo, cel mai mare din regiune, cu ziare, posturi de radio și televiziune, producătorul cunoscutelor telenovele difuzate și în România, omul care făcea și desfăcea guvernele în Brazilia. Discuția urma să fie continuată cu un dineu, la care fusesem invitați inițial Nicolae Vacaroiu și subsemnatul, și ulterior, din motive protocolare, a fost invitat și ambasadorul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Dar ambele fiind "sarcini", le-am luat ca atare, neavansând, după mai multe reuniuni, la rezultate concrete. (Mă gândesc nostalgic la faptul că peste ani și ani linia Constanța-Montevideo, străbătând mări și țări, ar fi putut sta la baza unei telenovele ce ar fi surclasat cu siguranță producția națională "Toate pânzele sus" și pe cea internațională "Linia maritimă Onedin", care n-a trecut prin Pontul Euxin, nu l-a cunoscut pe Publius Ovidius Naso și nici n-a traversat Atlanticul, până în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
zi la realizatorul emisiunii, care și-a cerut scuze, spunându-mi că nici el n-a crezut nimic din cele auzite de la cei doi, dar că povestea lor, la o oră de vârf, probabil că a bătut în audiență "toate telenovelele braziliene". I-am căutat pe cei doi la mănăstire (parcă era o replică celebră în Hamlet "Ofelio, du-te la mânăstire"!), dar mi s-a comunicat că plecaseră nu se știe unde și duși au fost... Cu românii purtați prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
dar bucuria lor era legată de fuga lui Ceaușescu, despre care tocmai aflaseră la știri. Părea o scenă dintr-o altă piesă, care ne făcea concurență. Văzută la televizor din America, revoluția din decembrie avea curând să apară ca o telenovelă cu nuanțe de film de aventuri și spionaj... Am fost, ca toată lumea, purtat inițial de elanul speranței și Încântat când, peste noapte, numele României ajunsese pe buzele tuturor, chiar și ale celor care nu prea știau unde s-o găsească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și comunitare. Au expropriat caritatea, iar noi nu ne-am opus. Uneori ne-a convenit să fim victime privilegiate, mai ales clienți favoriți. Instituirea carității în locul dreptății ca politică de stat este populism curat și miroase de te ucide a telenovele latino-americane și românești, cu baroni generoși care își spală păcatele făcând o biserică, o televiziune, un ziar, un institut, dând o masă pentru nevoiași în fața celor de mai sus. Într-o astfel de lume nu este de mirare câte personaje
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Mi-am amintit foarte viu această scenă acum câteva zile, în momentul în care Corneliu Vadim Tudor anunța, cu surle și trâmbițe mediatice, noua achiziție de imagine a Partidului România Mare. Intrarea în politică a Oanei Zăvoranu, divă sexy de telenovelă dâmbovițeană, a fost o scenă de zile mari. Vadim o avea de-a dreapta sa pe noua „consilieră cu imagine”, după prototipul finalului filmului cu haiduci: „Zestrea Domniței Ralu”. „Asta ți-a rămas, Domniță: două țîțișoare, două buzișoare!”, spunea haiducul Șaptecai
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]