2,288 matches
-
în România și Uniunea Europeană. Studiu comparativ - Monica Alexandru Respectarea reglementărilor CNA și protecția minorilor - Ileana Todoran Violența în buletinele de știri românești - Alexandra Povară Metodologie - Particularități și funcții ale supervizării în asistența socială - Livius Manea Conținuturi și percepții ale violenței televizate: desene animate versus filme - Anca Velicu Situația actuală a adoptării regulilor standard privind egalizarea oportunităților pentru persoanele cu dizabilități la nivel mondial - Mariana Stanciu Legislație - Legea 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați; Legea 501/2004 modificare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
TV vizionate, ci cu prietenii sau colegii; pe ansamblu, implicarea părinților în controlul consumului TV al copiilor apare ca relativ redusă. În aceste condiții, responsabilizarea deopotrivă a părinților și a copiilor devine un aspect-cheie în problema protecției minorilor în fața violenței televizate. Bibliografie Florin Tudose, Televiziunea - un drog cu efect pe termen lung sau cum poate fi desfigurată o generație, Forum Audiovizual, nr.1/2004, Consiliul Național al Audiovizualului, București, p. 10-13. Violența în buletinele de știri românești Drd. Alexandra POVARĂ, Universitatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
PRO TV ↓ - 25.46 % TVR 1 ↓ - 44,68 % Dacă am face un top al canalelor care reduc violența din programele lor de știri, pe primul loc am plasa TVR 1, urmat de Antena 1 și PRO TV. Conținuturi și percepții ale violenței televizate: desene animate versus filme Asis. univ. drd. Anca VELICU, Universitatea București Subiect de interes public și științific, violența televizată este problema principală pe care o ridică media audiovizuală, cel puțin în partea ei ficțională. Astfel, fie că este vorba despre
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
lor de știri, pe primul loc am plasa TVR 1, urmat de Antena 1 și PRO TV. Conținuturi și percepții ale violenței televizate: desene animate versus filme Asis. univ. drd. Anca VELICU, Universitatea București Subiect de interes public și științific, violența televizată este problema principală pe care o ridică media audiovizuală, cel puțin în partea ei ficțională. Astfel, fie că este vorba despre violență fizică, despre violență verbală sau psihologică, conținutul de violență al unui program face obiectul discuțiilor atât în mediul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de demonstrat? Până unde ar putea merge o protecție a copiilor vizavi de fenomenul violenței televizate în condițiile în care ei trăiesc într-o societate a ecranului, fiind necesar să-i facă față într-un moment sau altul? Este violența televizată necesară? Reglementarea ei ar însemna cumva impunerea unei cenzuri și implicit o imixtiune în actul de creație? Toate aceste întrebări și multe altele apar ca fiind legitime atunci când se pune problema violenței televizate. Științele comunicării au încercat să structureze toate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
într-un moment sau altul? Este violența televizată necesară? Reglementarea ei ar însemna cumva impunerea unei cenzuri și implicit o imixtiune în actul de creație? Toate aceste întrebări și multe altele apar ca fiind legitime atunci când se pune problema violenței televizate. Științele comunicării au încercat să structureze toate aceste întrebări în două direcții de cercetare: pe de-o parte sunt studiile privind conținutul de violență al programelor televizate - cercetarea frecvenței, duratei, tipologiei și contextualizarea scenelor de violență -, iar pe de altă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
întrebări și multe altele apar ca fiind legitime atunci când se pune problema violenței televizate. Științele comunicării au încercat să structureze toate aceste întrebări în două direcții de cercetare: pe de-o parte sunt studiile privind conținutul de violență al programelor televizate - cercetarea frecvenței, duratei, tipologiei și contextualizarea scenelor de violență -, iar pe de altă parte sunt studiile privind receptarea și percepția acestor scene în rândul publicului - studiile privind consumul mass-media, studierea efectelor violenței televizuale, atât la nivel individual, cât și la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
pe termen lung și scurt, dar și studiul percepției pe care publicul o are despre cantitatea de violență prezentă în diferite genuri televizuale. Studiul de față prezintă violența ficțională din audiovizualul românesc pe doi vectori de interes: 1. în funcție de genul televizat filmele cu actori și desenele animate; 2. din perspectiva celor două direcții de cercetare enunțate mai sus vom analiza, pe de o parte, conținutul strict de violență (prin indicatorii frecvență și durată) al programelor, iar pe de altă parte, percepția
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și lung. De această dată, studiul nu a mai fost de laborator, ci o combinație a anchetei de teren de tip panel cu studierea documentelor sociale; rezultatele, pe de altă parte, au fost mai nuanțate, în sensul că efectele violenței televizate se manifestau mai acut la băieți. Din perspectivă fiziologică, expunerea la violență televizată echivalează, ca efecte pe termen scurt, cu expunerea la situații de violență reală, ceea ce determină reacții emoționale de teamă, anxietate și stres (apud Kriegel, 2003, p. 29
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
o combinație a anchetei de teren de tip panel cu studierea documentelor sociale; rezultatele, pe de altă parte, au fost mai nuanțate, în sensul că efectele violenței televizate se manifestau mai acut la băieți. Din perspectivă fiziologică, expunerea la violență televizată echivalează, ca efecte pe termen scurt, cu expunerea la situații de violență reală, ceea ce determină reacții emoționale de teamă, anxietate și stres (apud Kriegel, 2003, p. 29). „Pe termen lung însă, expunerea frecventă la scene de violență contribuie la o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
n.m.) pot induce o percepție mai favorabilă a violenței care se consolidează pe termen lung” (apud Kriegel, 2003, p. 29). Totuși există și cercetări (Glucksman, 1966), conform cărora nu s-a demonstrat existența unei relații cauzale între consumul de violență televizată și deprinderea unui comportament violent și, în special, nu se poate vorbi cu certitudine despre influența violenței televizate asupra copiilor și adolescenților, adică exact segmentul de public care necesită o grijă specială din partea autorităților de control din domeniul audiovizualului. Toate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
violenței televizate asupra copiilor și adolescenților, adică exact segmentul de public care necesită o grijă specială din partea autorităților de control din domeniul audiovizualului. Toate aceste teorii fac să existe o legitimitate a demersului nostru, problema urmărilor expunerii copiilor la violență televizată fiind mereu de actualitate. Din contră, se mărește miza în răspunsul la această problemă, devenind un model explicativ în analiza relației mai noi dintre copii și violența din jocurile video și, nu mai puțin, dintre copii și noile tehnologii de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
mărește miza în răspunsul la această problemă, devenind un model explicativ în analiza relației mai noi dintre copii și violența din jocurile video și, nu mai puțin, dintre copii și noile tehnologii de informare și comunicare. Justificarea strictă a genurilor televizate alese de noi pentru analiză este dată de rezultatele unor cercetări la nivel național, efectuate în 2005, având ca temă consumul de mass-media al copiilor și adolescenților. Conform acestor date, copiii din România preferă în primul rând filmele, prin aceasta
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Excel.Chart.8 \s Figura 3. Analiza comparativă a duratei scenelor de violență pe unele canale românești, conform datelor culese de CSMNTC (august și decembrie 2004) la comanda CNA Explicația acestor inversări de cifre, în ceea ce privește cei doi indicatori ai violenței televizate, stă în tipurile diferite de violență prezentă în filme și desenele animate. Astfel, în desenele animate avem de-a face cu acte de violență scurte, am putea spune chiar sacadate, în medie de o secundă - exemplul cel mai relevant fiind
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
emisiune este violentă. Rezultă că, deși ca pondere există mai multă violență în filme decât în desenele animate, ca număr de scene de violență, acestea din urmă surclasează de departe filmele. La nivel perceptiv, cantitatea de violență din aceste genuri televizate este însă cu totul diferită decât la nivel obiectiv. Astfel, datele unor cercetări pe această temă indică faptul că adolescenții și copiii (cu vârste între 7 și 18 ani) au următoarea percepție asupra violenței din filme și desene animate: EMBED
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
primă explicație ar putea fi cea enunțată mai sus, conform căreia unele forme de violență sunt greu, dacă nu imposibil de perceput la un nivel de dezvoltare scăzut, specific vârstei copilăriei. Aceasta, deși explică tendința copiilor de a subevalua violența televizată, nu explică inversiunile care se întâlnesc între frecvența reală a scenelor de violență și percepția asupra ei în cazul desenelor animate și al filmelor. Pentru această problemă, o abordare pertinentă ar fi cea din perspectiva teoriilor despre comunicare, în speță
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
familie, vecini, prieteni, colegi) constituie un fenomen comun, jumătate sau trei sferturi, în funcție de categoria de referință, dintre alegători având astfel de discuții. Formele de implicare/participare mediatică sunt chiar mai intens practicate, în special cea care face trimitere la emisiunile televizate, 90% dintre alegători declarând că au urmărit emisiuni electorale la televizor (se constată de asemenea o creștere a consumului de conținuturi politice din mass-media în campanie față de alte perioade). Pe de altă parte însă formele de participare care presupun costuri
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
său referitor la Brigăzile Roșii 5 planează umbra diferitelor bilețele scrise de Sossi 6, bilețele care, la o analiză lingvistică, mi s-au părut atât de lipsite de sinceritate și de umanitate, atât de infantile, încât justifică orice suspiciune. (...) Propaganda televizată a noului tip de viață „hedonist” a determinat triumful lui „contra” la referendum. Nu există nimic mai puțin idealist și religios decât lumea televiziunii. Este adevărat că în toți acești ani cenzura a fost operată de Vatican. Numai că Vaticanul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de viață în care religia mai are vreo valoare. Pe de altă parte, transmisiunile televizate cu caracter specific religios sunt atât de plictisitoare, atât de represive, încât Vaticanul ar fi făcut bine să le fi cenzurat pe toate. Bombardamentul ideologic televizat nu este explicit, el constă în anumite aspecte, e indirect. Dar nicicând un „model de viață” nu a putut fi făcut public cu o mai mare eficacitate decât prin intermediul televiziunii. Tipul de bărbat sau de femeie care contează, care e
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
este mimat direct, fără intermedieri, în limbajul fizico-mimic și în limbajul comportamental al realității. Eroii propagandei televizive - tineri pe motociclete, fete cu pastă de dinți - proliferează în milioane de eroi analogi, în realitate. Prin faptul că este perfect pragmatică, propaganda televizată reprezintă latura obișnuită, comună, a noii ideologii hedoniste de consum: este așadar extrem de eficientă. Dacă la nivelul voinței și al conștiinței televiziunea a fost, în toți acești ani, la dispoziția creștin-democrației și a Vaticanului, la nivel involuntar și inconștient, ea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
clericală (provocare încheiată, de altfel, cu cea mai mare victorie democratică din istoria italiană recentă). Aceste opt referendumuri (abrogarea Acordului dintre Stat și Biserică, a anulărilor ecleziastice 1, a codurilor militare, a normelor împotriva libertății presei și împotriva libertății informației televizate, a normelor fasciste și parafasciste din constituție, printre care interzicerea avortului, și, în sfârșit, abrogarea finanțării publice a partidelor) demonstrează, la nivel de concepție și de proiect de luptă politică, viziunea realistă a lui Pannella, a PR și a LID
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
scriitorilor basarabeni din perioada interbelică. Institutul are un program de propagare a valorilor literare și folclorice, aplecându-se și asupra literaturii contemporane, prin organizarea și participarea la diferite simpozioane și conferințe științifice, prin articole publicate în presă, emisiuni radiofonice și televizate. Instituția are un număr de patruzeci de cercetători, printre care membri activi și membri corespondenți ai Academiei de Științe a Moldovei (Haralambie Corbu, Mihai Cimpoi, acesta ales și membru de onoare al Academiei Române, Nicolae Bilețchi), doctori habilitați și doctori în
INSTITUTUL DE LITERATURA SI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE STIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
avut vreun moment În care te-ai identificat cu acea Generație PRO, așa cum era construită la ProTV, Încât să fii mai apoi atât de dezamăgit de să ajungi spre explorarea aceasta ascetică de sine? Sau tinerii serioși, independent de emisiunile televizate, ajungeau la, cum spui tu, profunzimea și extensiunea unei culturi, Într-un prim moment, și-apoi, tot independent de emisiuni, poate nu independent de ceea ce se Întâmpla În stradă, dar independent de aceste emisiuni televizate, ajungeau la explorarea ascetică de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tinerii serioși, independent de emisiunile televizate, ajungeau la, cum spui tu, profunzimea și extensiunea unei culturi, Într-un prim moment, și-apoi, tot independent de emisiuni, poate nu independent de ceea ce se Întâmpla În stradă, dar independent de aceste emisiuni televizate, ajungeau la explorarea ascetică de sine? Întrebarea mea mai generală ar fi: pentru ceea ce Înseamnă interioritatea noastră, În dimensiunea ei intelectuală, afectivă, existențială, putem, avem dreptul să demonizăm televiziunea? Sigur că, Într-o situație utopică, frumos ar fi ca tinerii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întrebarea mea mai generală ar fi: pentru ceea ce Înseamnă interioritatea noastră, În dimensiunea ei intelectuală, afectivă, existențială, putem, avem dreptul să demonizăm televiziunea? Sigur că, Într-o situație utopică, frumos ar fi ca tinerii care se adună la o emisiune televizată să discute - vei zice că sunt rea și chiar nu vreau! - Humboldt. Cred că nu e genul de context și de discurs potrivit și mai cred - o să râdeți cei care vă amintiți de acea emisiune, pe care nu am urmărit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]