61,456 matches
-
Există în noua carte o dispunere în timp, dar și o sistematizare a actelor și evaluării lor morale. Tematizarea lor particulară produce interes. Ea există aici, într-un roman, fie el aflat la frontiera dintre ficțiune și nonficțiune. Iată, deci, tema scriitorului, a morții nu doar limitată din punct de vedere etnic, dar extinsă în perspectivă umană. Vom vedea cât de polemică ajunge această temă, într-o istorie deopotrivă neînțeleasă și a neînțelegerii: Ť"Așadar, vrei să scrii o carte", s-
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
există aici, într-un roman, fie el aflat la frontiera dintre ficțiune și nonficțiune. Iată, deci, tema scriitorului, a morții nu doar limitată din punct de vedere etnic, dar extinsă în perspectivă umană. Vom vedea cât de polemică ajunge această temă, într-o istorie deopotrivă neînțeleasă și a neînțelegerii: Ť"Așadar, vrei să scrii o carte", s-a interesat Roland curios: "Ce te interesează?" " Cauzele dispariției noastre." "Aha, aha, deci vrei musai să critici!" Nu putea lipsi nici tema limbii, în
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
ajunge această temă, într-o istorie deopotrivă neînțeleasă și a neînțelegerii: Ť"Așadar, vrei să scrii o carte", s-a interesat Roland curios: "Ce te interesează?" " Cauzele dispariției noastre." "Aha, aha, deci vrei musai să critici!" Nu putea lipsi nici tema limbii, în particular tema limbii germane, salvată, ca să folosesc termenul lui Elias Canetti, și iubită, după ce fusese constrânsă să devină o limbă a urii distrugătoare de suflete. Chiar și în iadul terestru, spune Adam - autor de jurnal și de versuri
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
o istorie deopotrivă neînțeleasă și a neînțelegerii: Ť"Așadar, vrei să scrii o carte", s-a interesat Roland curios: "Ce te interesează?" " Cauzele dispariției noastre." "Aha, aha, deci vrei musai să critici!" Nu putea lipsi nici tema limbii, în particular tema limbii germane, salvată, ca să folosesc termenul lui Elias Canetti, și iubită, după ce fusese constrânsă să devină o limbă a urii distrugătoare de suflete. Chiar și în iadul terestru, spune Adam - autor de jurnal și de versuri, practicant programatic al scrisului
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
Accentul pus pe interferențe nu înseamnă însă haos și imprecizie a definirii: stăpînirea faptelor conduce la o analiză nuanțată, în care ambivalența sau amalgamarea pot fi descrise cu exactitate. Spațiul nu ne permite, din păcate, decît o enumerare a principalelor teme ale volumului, care acoperă de fapt întreaga diversitate a morfosintaxei limbii române (substantiv, articol, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziție, conjuncție), în cîteva din punctele ei sensibile: dificultățile identificării cazului, eterogenitatea formelor denumite prin tradiție „articol”, statutul cuvintelor mulți și
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
prepoziției pe, ambiguitatea conjuncției de. Clasele cele mai eterogene se dovedesc a fi articolul, numeralul, adjectivul, adverbul. E tratată și o problemă fundamentală pentru tipologia limbilor și caracterizarea românei: relația subiect-verb-obiect. Capitolul final este destinat exclusiv dificultăților de analiză sintactică (temă care a fost permanent prezentă pe parcurs), cu cîteva cazuri speciale: structura nu numai că... dar și, semiadverbele, elipsele etc. E absolut necesar ca punctele de vedere argumentate extrem de convingător în această carte să fie cunoscute și să schimbe abordările
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
predării gramaticii românești: greșelile școlare, confuziile analizei devin previzibile pentru cel care înțelege în profunzime structura limbii; numai cine identifică punctele ambigue ale sistemului poate să-l prezinte corect altora. Interesul principal al cărții rămîne desigur cel științific: sînt propuse teme prea puțin studiate în gramatica românească - partitivul, categoria non-numărabilelor, raportul generic / individualizant, rolul emfazei - și sînt regîndite altele, mai discutate în trecut - tranzitivitatea, pasivul, raportul dintre sintetic și analitic, predicația etc. - într-un discurs științific modern, sincronizat cu unele dintre
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
Transilvania, în care cultul luptei pentru emanciparea românilor nu s-a stins, reprezintă cele trei elemente definitorii ale existenței Angelei Marinescu. Conștientizarea obsedantă a acestor elemente constitutive ale personalității sale reprezintă punctele de pornire ale întregii sale creații. Toate celelalte teme (dragostea, singurătatea, bătrînețea, moartea) derivă într-un fel sau altul de aici. Pentru o astfel de poetă cu existență (resimțită ca fiind) marginală scrisul devine o modalitate - singura cu adevărat eficientă - de a participa la viața socială. Textele Angelei Marinescu
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
ca și cum „să-și vază de trebile ei, Europa” ar fi o idee liberală), ținuta predilectă fiind la amîndoi aripa rosettistă a partidului, considerată de critic „întrupare a curentului mai înaintat, mai democratic” și el dă ca exemplu disputa parlamentară pe tema revizuirii Constituției, din „anul de grație 1883”, cum îl numește Cațavencu, acela pentru care prototipul istoric ar fi chiar C.A. Rosetti. Să recitim o pagină din Caragiale, chiar aceea care-i oferă lui Ibrăileanu premisa tezei sale, și care
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
un caz oarecum ciudat din literatura americană de azi: al unui critic literar, pe numele lui Dale Peck, care face praf toate cărțile pe care le recenzează. Ba chiar și cărți ale unor clasici, precum Joyce, Faulkner, Nabokov și alții. Tema articolului este „critica agresivă”. Avem și noi așa ceva? Nu prea avem, constată dl Stoian, „în parte pentru că o astfel de atitudine nu este tolerată.” Și ne oferă două exemple: pe foștii noștri colaboratori, Luminița Marcu și Costi Rogozanu. „Încercarea” lor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
normal, upper-cut-ul recepționat de pesedei din partea Uniunii Europene ar trebui să mă umple de bucurie. Îmi văd confirmate, de la cel mai înalt nivel, toate diagnosticele puse actualei, iresponsabile, puteri. Am scris — și n-am fost singurul — sute de articole pe tema aroganței și orbirii arătate de pesedei. Mare prost trebuie să fii să ignori avertismentele Occidentului, bazându-te doar pe șmecheria tradițională și pe experiența limitată a coruperii sau a “împrietenirii” cu unii funcționari de la Bruxelles ori din alte capitale europene
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
Munteanu Murgoci, viitorul geolog, geograf și pedolog care avea să devină, în 1933, membru corespondent al Academiei Române. Cele 48 de scrisori ale sale către M. Gaster privesc preocupările sale în Anglia pentru folclorul românesc, publicistica sa pe cele mai diverse teme, de la viața economică, socială până la viața culturală din România, activitatea ei ca apărătoare a intereselor românilor după Marea Unire de la 1918. Pe baza cercetărilor făcute în România, între anii 1904 și 1916, a publicat, în celebra revistă „Folklore”, studii despre
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
legate de moarte și înmormântare, deochi și antidoturile lui, strigoi, fluturi și viermi de mătase, dracul în folclorul românesc, sărbătoarea cununii de la seceriș, semne românești pe blocurile de sare. Scrisorile sale către M. Gaster abundă în solicitări de informații pe teme din cele mai diverse: parastasul de 40 de zile, Paștele Blajinilor. M. Gaster a îndrumat-o consecvent, pentru că a văzut în ea „o minte ageră și o cercetătoare energică, una dintre persoanele cele mai capabile să înțeleagă și să interpreteze
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
cercetătoare energică, una dintre persoanele cele mai capabile să înțeleagă și să interpreteze folclorul românesc”. Activitatea sa de românist nu s-a redus la ceea ce a publicat în „Folklore”: a scris numeroase articole, în presa britanică, a conferențiat pe varii teme românești, a organizat expoziții itinerante de artă populară românească, a organizat la Bristol un Centru de propagandă culturală românească. Volumul editat și bogat adnotat de Virgiliu Florea aduce noi informații, de interes major, despre M. Gaster, și conturează profilul unei
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
dezvăluiri senzaționale (pe care le-ar fi putut face fără nici o cenzură) înregistrate în minuțioasele jurnale, dar zbaterea de a pune cap la cap piesele necunoscute ale istoriei noastre adevărate însoțită îndeaproape de neputința pătrunderii esențialului. Dacă o astfel de temă, înainte de ’89, avea un anume sens în mecanismul totalitar, acum, după căderea comunismului, în libertate, el capătă un altul. Poate chiar mai dramatic. Adevărul pare mai plin de nuanțe ca niciodată, gradul de importanță al evenimentelor este instabil căci timpul
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
de căpătîi a școlii e de a-i împiedica pe elevi să umble hojma pe străzi și prin discoteci, priponindu-i zdravăn în bănci. Dacă în cele 6-7 ore de stat în clasă zilnic li se pot da și niște teme care să-i țină acasă încă vreo 8 cu cartea și caietul sub nas, eventual sub supravegherea vigilentă a părinților, lucrurile sînt rezolvate. Bate reforma pasul pe loc? Vom avea în curînd programe făcute de experți cu darul divinației, care
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
ating. În pauzele cantatei dirijorul introduce compoziții proprii, muzică electronică, virtuală, creată cu ajutorul unui ordinator. Sunt trimiteri la actualitate care transpar și din alte elemente ale spectacolului. Se organizează în aceleași pauze un fel de interviuri cu unii invitați pe teme ale lumii de azi. Un islamolog vorbește despre terorism, un chirurg despre operații estetice etc. La spectacolul la care asist, este invitat un cioclu care a creat la Basel un muzeu de pompe funebre de mare faimă (făcând parte din
Un spectacol ciudat by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13172_a_14497]
-
loc. Marea șansă a poetului e tocmai aceea de a trăi în lumi paralele, dând chip nevăzutelor (după expresia plotiniană, to en swmati aswmaton, necorporalul întrupat), ținând în echilibru „cele de sus ca și de jos”. Două mi se par temele principale ale poeziei lui Vassilis Vitsaxis: exprimarea inexprimabilului și translatarea între lumi, ambele, de sorginte antic grecească și cu perioade de maximă înflorire în romantism și simbolism. Cea dintâi e covârșitoare, majoritatea poemelor fiind o căutare a esențelor imposibil de
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
de ficțiune. Astfel, în 2002, documentarul “Mani Matter” de Frederich Kappler a surclasat ca numar de bilete vândute (131.525) filme de mare spectacol și cu subiecte foarte atractive ca “Beresina” (119.637) sau “Heidi” (82.241). De aici și tema uneia dintre dezbaterile propuse de Festival: De unde gustul publicului elvețian pentru non-ficțiune? “Mais im Bundeshuus” (“Le genie helvetique”) - câștigătorul premiului pentru cel mai bun documentar în acest ianuarie la Solothurn - are toate șansele de a deveni un mare succes de
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
iremediabilă. Ioana este ucisă de un kurd pătimaș, căruia îi refuzase cererea insistentă de a-i face un fel de vrajă din dragoste pentru păstrarea amantei și înlăturarea concurentului, deși acest gen de fapte nu intra în competența miraculoasei vindecătoare. Tema nuvelei e insolită și atractivă: un seducător obosit se află dezarmat în fața unei tinere înzestrate cu puteri miraculoase. Dar narațiune se rezolvă simplist, incapabil să dezvolte atât resurse metafizice, cât și vectori mitologici. Deși se dovedește, în cele din urmă
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
gândesc cum aș fi arătat eu ca inginer: aș fi fost o catastrofă. Istoria a fost cea care m-a pasionat: acea istorie largă, deschisă către alte arii culturale; întotdeauna mi-a plăcut să gândesc, să inventez tot felul de teme. Asta nu înseamnă că nu am făcut și istorie tradițională. Am cercetat în arhive, am publicat și o lucrare despre relațiile dintre români, cehi și slovaci; teza mea de doctorat a fost o monografie despre Eugen Brote, un om despre
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
despre istoricul Lucian Boia ? - Mă puneți în postura dificilă de a încerca să mă autodefinesc. Bun, le-aș spune despre Lucian Boia că este un istoric neconvențional, un istoric de idei - bune sau rele ! - care a abordat o diversitate de teme și un istoric căruia îi place să dea un sens lucrurilor pe care le comunică și o formă literară, dacă nu e prea mult spus, scrierilor sale.
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
Mircea Mihăieș Oricine a ținut, vreme mai îndelungată, o rubrică, știe că adeseori căutarea unui subiect poate fi un coșmar. Simți că nu mai ai cuvinte, că aceleași și aceleași teme, aceleași și aceleași personaje îți defilează prin fața ochilor, fără să aducă absolut nimic nou. Totul devine de-un previzibil înfricoșător. O alergare sterilă în cerc, urmărind un vânat ignobil și trăgând în el cu gloanțe de cârpă. Obligația de-a
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
a directorului publicației noastre (Nicolae Manolescu a început să scrie editoriale încă din anul 1993) se explică prin aceea că textele au fost preluate din versiunea electronică a „României literare”, inaugurată în anul 1995. Ca editorialist, Nicolae Manolescu are cîteva teme predilecte de reflecție. Se poate spune că, într-un fel, editorialele sale sînt o combinație a preocupărilor publicistului Nicolae Manolescu din rubricile care l-au făcut celebru: Cronica literară, Ochiul magic și Teme. Cele mai multe dintre texte se află la confluența
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
nu prea mai rămîne nimic de spus. Editorialele devin astfel săptămînale exerciții de silogism, de unde și numele acestei cărți, inspirat după arghezianul Manual de morală practică. Citite în succesiunea lor, editorialele lui Nicolae Manolescu se constituie într-un breviar al temelor care au dominat dezbaterea publică românească în anii tranziției (în cazul de față, din 1995 încoace). Probleme precum colaboraționismul scriitorilor cu regimurile autoritare, măsurile diferite folosite în momentul de față pentru cîntărirea celor două ideologii criminale ale secolului XX, fascismul
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]