4,197 matches
-
de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet. (...) (14) Judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea persoanelor prevăzute la alin. (12), precum și cu participarea procurorului, asupra legalității și temeiniciei soluției de renunțare la urmărirea penală. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluționarea cererii de confirmare. “ ... 11. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, ale
DECIZIA nr. 630 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281891]
-
pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri. ... 17. Cu privire la critica referitoare la nivelul extrem de redus
DECIZIA nr. 692 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281938]
-
scopul și condițiile generale de aplicare a măsurilor preventive, astfel cum sunt prevăzute în alin. (1)-(3) ale art. 202 din Codul de procedură penală. Subliniază că, în cadrul acestei proceduri, judecătorul de drepturi și libertăți nu se pronunță asupra temeiniciei acuzației aduse inculpatului, acesta fiind atributul exclusiv al instanței de judecată, cu ocazia judecării pe fond a cauzei, analiza judecătorului de drepturi și libertăți fiind circumscrisă, printre altele, analizării probelor administrate în cursul urmăririi penale din care rezultă suspiciunea rezonabilă
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
se pronunțe cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptei. În acest sens, reține considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 253 din 25 aprilie 2017, paragraful 28, potrivit cărora judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. Totodată, citând paragraful 30 din decizia menționată anterior, reține că încadrarea juridică a faptei presupune realizarea de către organele judiciare a unei concordanțe între conținutul legal al infracțiunii
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
a administrării de probe noi. Apreciază că principiile reținute de Curtea Constituțională în decizia mai sus menționată își găsesc aplicabilitatea și în procedura care are loc în fața judecătorului de drepturi și libertăți, care nu este chemat să statueze asupra temeiniciei acuzației în materie penală, ci să analizeze, astfel cum s-a reținut anterior, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii preventive. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
să o întrebe dacă înțelege să facă plângere prealabilă. În situația în care persoana vătămată formulează plângere prealabilă, instanța continuă cercetarea judecătorească, în caz contrar dispunând încetarea procesului penal. Așadar, Curtea constată că schimbarea încadrării juridice a faptei implică verificarea temeiniciei acuzației, fiind o instituție juridică ce poate fi valorificată doar în faza judecății în primă instanță. Or, judecătorul de drepturi și libertăți nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței competente să
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
constată că schimbarea încadrării juridice a faptei implică verificarea temeiniciei acuzației, fiind o instituție juridică ce poate fi valorificată doar în faza judecății în primă instanță. Or, judecătorul de drepturi și libertăți nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. ... 19. Având în vedere cele reținute anterior, Curtea constată că schimbarea încadrării juridice a faptei, așadar stabilirea textului de lege care prevede și sancționează fapta socialmente periculoasă și
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
că, prin analiza criteriilor prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, care privesc „evaluarea gravității faptei“, respectiv „modul și circumstanțele de producere a faptei“, de către judecător, în faza camerei preliminare, cu ocazia verificării legalității și temeiniciei unor măsuri preventive, se ajunge la o poziționare a judecătorului de partea acuzării, obligându-l, astfel, să nu mai fie imparțial la momentul soluționării fondului cauzei. De asemenea, susține că evaluarea gravității faptei este un proces intelectiv ce trebuie să
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
in concreto realizată cu ocazia prelungirii unei măsuri preventive de către judecătorul de drepturi și libertăți, se aplică mutatis mutandis și în cazul menținerii/ înlocuirii/revocării dispuse de către judecătorul de cameră preliminară în cursul procedurilor de verificare a legalității și temeiniciei măsurilor preventive. În ceea ce privește presupusa incompatibilitate a judecătorului de cameră preliminară de a mai soluționa, ulterior, fondul cauzei, menționează că acesta, în cursul procedurilor de verificare a legalității și temeiniciei măsurilor preventive, nu se pronunță asupra vinovăției inculpatului
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
în cursul procedurilor de verificare a legalității și temeiniciei măsurilor preventive. În ceea ce privește presupusa incompatibilitate a judecătorului de cameră preliminară de a mai soluționa, ulterior, fondul cauzei, menționează că acesta, în cursul procedurilor de verificare a legalității și temeiniciei măsurilor preventive, nu se pronunță asupra vinovăției inculpatului, aspect care să conducă la o încălcare a prezumției de nevinovăție. Judecătorul de cameră preliminară, la fel ca judecătorul de drepturi și libertăți (în cazul luării ori prelungirii măsurilor preventive), va realiza
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece dispozițiile criticate limitează în mod sever dreptul de acces liber al unei persoane la un magistrat independent, fiind negat astfel dreptul de acces la instanță pentru a se putea verifica legalitatea și temeinicia sentinței pronunțate în fond. ... 7. Cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 53 din Constituție, arată că este evident că se pot institui limitări ale dreptului de acces la justiție prin lege, chiar ale accesului la instanță, însă măsurile de restricție
DECIZIA nr. 685 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282029]
-
efectuate, iar, în caz contrar, desființarea acestora. Termenul de 180 de zile stabilit pentru îndeplinirea măsurilor nu a fost respectat, iar în cadrul procedurii declanșate în temeiul art. 32 din Legea nr. 50/1991, instanța nu mai poate analiza motivele de temeinicie ori de legalitate ale procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției sau sancțiunile aplicate, trebuind doar să verifice dacă a fost sau nu îndeplinită obligația de rezultat. Pârâtul omite a avea în vedere posibilitatea ce i-a fost acordată, de
DECIZIE nr. 1 din 22 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281647]
-
de acțiune unităților reparatoare care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, susțineri ce nu se subsumează unor veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Criticile vizează de fapt motive ce țin de temeinicia cererii de chemare în judecată, subsumate abuzului de drept și ipotezei reglementate de art. 15 din Codul civil, care constituie însă prerogativa exclusivă a instanței de judecată, care îl poate sancționa prin diferite mijloace de drept, inclusiv prin respingerea cererii
DECIZIA nr. 233 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289941]
-
privată, întrucât norma juridică ce face obiectul controlului de constituționalitate reglementează în considerarea prezumției de bună-credință în exercitarea drepturilor civile recunoscute de lege, orice exercitare a unui drept civil cu nesocotirea limitelor sale interne sau cu rea-credință ținând de temeinicia cererii de chemare în judecată, nu de conformitatea normei juridice cu dispozițiile constituționale. ... 24. Tribunalul București - Secția a VI-a civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 2.802D/2021, nr. 2.803D/2021 și nr. 2.804D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În
DECIZIA nr. 233 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289941]
-
Instituția redeschiderii urmăririi penale nu este prerogativa exclusivă a procurorului, ci, în trei dintre cele patru situații prevăzute de art. 335 din Codul de procedură penală, este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, care, cu această ocazie, verifică legalitatea și temeinicia ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. ... 9. Procedura de confirmare de către judecătorul de cameră preliminară a redeschiderii urmăririi penale constituie o garanție procesuală a caracterului echitabil al actului de redeschidere a urmăririi penale acordată participanților la
DECIZIA nr. 324 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291034]
-
de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancțiunea nulității. Judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea suspectului sau, după caz, a inculpatului și cu participarea procurorului, asupra legalității și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluționarea cererii de confirmare. “ ; ... – Art. 340 alin. (1): „Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform
DECIZIA nr. 324 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291034]
-
Totodată, prin hotărârea pronunțată în Cauza Stoianova și Nedelcu împotriva României, paragraful 21, instanța europeană a constatat necesitatea ca posibilitatea acordată parchetului de a redeschide urmărirea penală să fie supusă autorizării unei instanțe naționale, care să fie obligată să examineze temeinicia unei astfel de cereri, în sensul aprecierii dacă redeschiderea cazului nu este inechitabilă sau perioada scursă de la încetarea anchetei nu este excesivă. De asemenea, Curtea a constatat că lipsurile care apar în realizarea anchetelor inițiale nu sunt imputabile reclamanților
DECIZIA nr. 324 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291034]
-
urmată de cea jurisdicțională, declanșată prin acțiunea judiciară a părții vătămate și în cadrul căreia ea își poate formula apărările și exercita garanțiile și drepturile procesuale specifice unui proces echitabil, pretinsele „abuzuri de drept“ fiind supuse controlului de legalitate și temeinicie al instanței. Cu privire la norma cuprinsă în art. 26 alin. (1) din Constituție, Avocatul Poporului apreciază că aceasta nu are incidență în cauză. ... 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
DECIZIA nr. 329 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290211]
-
sensul că drepturile sale vor fi respectate, inclusiv prezumția de nevinovăție sau principiul aflării adevărului. Primul filtru al verificării respectării principiului oportunității - al existenței interesului public în exercitarea acțiunii penale - este cel care permite verificarea rechizitoriului, sub aspectul legalității și temeiniciei, de către procurorul ierarhic superior celui care l-a întocmit, verificare obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 328 din Codul de procedură penală. Odată verificat rechizitoriul și trimis în judecată inculpatul, instanța de judecată este singura care se poate pronunța asupra temeiniciei
DECIZIA nr. 285 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290436]
-
temeiniciei, de către procurorul ierarhic superior celui care l-a întocmit, verificare obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 328 din Codul de procedură penală. Odată verificat rechizitoriul și trimis în judecată inculpatul, instanța de judecată este singura care se poate pronunța asupra temeiniciei și legalității acuzației, fiind obligată să pronunțe o hotărâre potrivit dispozițiilor art. 396 din Codul de procedură penală. ... 7. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 342 și ale art. 346 alin. (1)-(4) din Codul de
DECIZIA nr. 285 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290436]
-
la excluderea unor probe, care, potrivit art. 102 din Codul de procedură penală, vizează numai probele nelegale, probele obținute prin tortură și cele derivate din acestea. Așa fiind, judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, aceasta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. Nu în ultimul rând, Curtea a constatat că obiectivul acestei proceduri este de a stabili dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori
DECIZIA nr. 285 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290436]
-
extraordinară, exercitându-se doar pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege. De asemenea, recursul este o cale de atac nedevolutivă, nefiind permisă rejudecarea fondului, pe calea recursului realizându-se exclusiv o analiză a legalității hotărârii atacate, nu și a temeiniciei acesteia. În acest context, legiuitorul a prevăzut ca anumite hotărâri, pronunțate în anumite materii, să fie atacate numai cu apel, singura cale de atac devolutivă, potrivit art. 476 din Codul de procedură civilă. ... 18. Prin urmare, Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 17 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290506]
-
fiscală etc.). ... 13. Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a fost invocată într-o cauză penală în care inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție. Având în vedere cele anterior expuse, Curtea constată că analiza temeiniciei criticilor de neconstituționalitate formulate în prezentul dosar trebuie realizată exclusiv din perspectiva naturii penale a cauzei în care excepția a fost invocată. ... 14. Curtea observă că dispozițiile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 340/2009 reglementează posibilitatea/obligația instanței
DECIZIA nr. 219 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289809]
-
unele măsuri fiscal-bugetare, deoarece se încalcă atribuțiile puterii judecătorești. ... 20. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției. ... 21. Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal - Completul specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este neîntemeiată. ... 22. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și
DECIZIA nr. 215 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289886]
-
drepturile salariale recunoscute altor salariați prin hotărâri judecătorești definitive prin care au fost interpretate și aplicate norme de lege cu aplicabilitate generală. ... 53. În susținerea acestei opinii s-a argumentat referitor la situația din speța de față că, în analiza temeiniciei drepturilor solicitate, cauza diferențelor salariale nu mai prezintă relevanță, iar Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 31 din 17 mai 2021 nu înlătură dreptul de aliniere a salarizării la nivel maxim
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]