3,525 matches
-
dreptate; am făcut o greșeală pe care trebuie să o repar. Mergi și culege și aceasta: „Moftul român”, 1893. 4 apr. - POLITICĂ - I.L. Caragiale CONTINUARE DIN CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM O mamă gorkiană, având presimțiri sumbre, va potoli temperamentul juvenil, mergând până la a-i confisca acestui Gavroche cu domiciliul forțat „sabia pe care a aruncat-o unde? Nu știu și mi-a încuiat și ghetele și pălăria în scrin.” La data consemnării extraordinarului eveniment, mama revoluționarului nostru, va fi
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul românesc al sărbătorii de import Valentine's Day sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Personajul românesc Dragobetele se diferențiază de blajinătatea Sfântului Valentin din tradiția catolică, fiind un bărbat frumos, arătos, cu un temperament năvalnic. Simțim de pe acum, în preajma acestei zile, un început în toate! Pământul se trezește la viață, natura renaște. Soarele revarsă o căldură mângâietoare, vântul suflă din plămânii săi aer mai cald, sângele își schimbă culoarea, inima - pulsațiile, o mireasmă dulce
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
trai cu bucurie și simplitate propria-i confruntare cu viața de fiecare zi, o trăire dublată, bineînțeles de luciditate și reflecție, de un firesc simț al umorului și al jocului, al replicii spirituale. Există insa la autoare, o vioiciune a temperamentului care atunci când se transformă în versuri capătă uneori aspectul unei “intemperante” verbale, un soi de insistență asupra termenilor concreți, la care se adaugă și un gen de construcții sintactice mai puțin limpezi, dificil de acceptat drept niște formulări viabile (“ Ar
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
și reflecții și în același timp, este un adevărat cod moral. Savoarea acestei cărți crește și datorită credibilității autorului, impunând prin exprimarea liberă a unei subiectivități supravegheate îndeaproape de rigoare, de franchețe nestânjenită, de spontaneitate. Sunt surprinzătoare deschiderile impuse de temperamentul și viziunea autorului, care pot să declanșeze întrebările: De ce? Unde? Când, Cum? E o provocare adresată fiecăruia dintre noi având ca principal obiectiv împlinirea vieții prin muncă, respectând principiile morale. Aceste cuvinte ar putea suna ca un slogan din timpul
HERMAN VICTOROV: „DIN VIAŢA UNUI OM OARECARE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345683_a_347012]
-
păcate cardinale sau păcate de rădăcină, stări spirituale ce generează o mulțime de alte păcate în viața unui om. Aceste păcate rup relații, înșeală, înlănțuie și mint, distrugând vieți și destine. Mulți nu le bagă în seamă, dând vina pe temperament, obiceiuri, trecut, circumstanțe - ele fiind însă idoli ai inimii, probleme spirituale adânci, cu multe implicații și consecințe grave.” Întrebări și discuții pentru grupa mică Îmbinând cu talent experiența pastorală cu aceea de pedagog și psiholog creștin, autorul reușește să trateze
NORME SOCIALE ŞI VALORI MORALE ÎN SOCIETATEA CREŞTINĂ CONTEMPORANĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352150_a_353479]
-
În prezent sau mai apoi Să nu fie cuprins de îndoială. Spre mine te poți îndrepta Dar calea-i plină de hârtoape În inimă când ai vreun dor Oricând eu îți voi fi aproape. N-aș vrea să-mi pierd temperamentul Să cad în mlaștini să mă scufund Vreau să merg în pas cu prezentul La infinit, ba chiar mai mult. 1964 Referință Bibliografică: FANTEZIE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 318, Anul I, 14 noiembrie 2011. Drepturi de
FANTEZIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356380_a_357709]
-
și sigur se instalează acea ură pura.Ura care la rădăcina de fapt ,a avut iubirea. "Nu te pot ură pentru că te-am iubit prea mult" "Te urăsc doar pentru că te-am iubit prea mult" Amândouă situațiile devin reale în funcție de temperamentul și caracterul fiecăruia. Indiferență se instalează mult mai tarziu ,sau poate niciodata.Poate că este un fel de mecanism de apărare ,dar urând devii prizonierul propriei inchisori.Cum de altfel,iubind,devii prizonierul celuilalt. Vorbeam de inimă...de inimă fără
PRIZONIER de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356435_a_357764]
-
să urmeze pictura, la Facultatea de Arte Plastice din orașul natal. Lucrurile s-au derulat firesc, mai ales că nevoia ei de a recepta frumosul izvorăște și din faptul că este o fire mereu în căutare de nou. Cu un temperament coleric-flegmatic, Ioana găsește în pictură cadrul adecvat de manifestare. Un exemplu este acela că numeroasele posibilități-tehnici picturale (frotiu, grissaile, glasiu, etc.), ce se pot realiza pe diferite suporturi, cum ar fi carton, pânză, lemn, sticlă, etc. îi oferă necontenit tinerei
ATUNCI CÂND CULOAREA DEVINE UN MOD DE EXPRIMARE A SINELUI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355864_a_357193]
-
iese din mână Ioanei Farcaș poartă în sine o anumită încărcătură intelectuală, o stare de spirit specială, pe care ea știe să o „zidească” în visul pe care îl întrupează din culori. De altfel, culoarea oglindește cel mai bine formula temperamentului unui plastician. Iată de ce, atunci când pictează, Ioana Farcaș preferă să folosească multă pastă și tonuri puternice, dar și nuanțe ce reflectă liniștea. Colericul și flegmaticul din ea se întâlnesc și se regăsesc astfel, concret, dar și simbolic, atât în albul
ATUNCI CÂND CULOAREA DEVINE UN MOD DE EXPRIMARE A SINELUI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355864_a_357193]
-
cei trei. Nu ceva perfect măatrage, ci mai degrabă sugestiv, simbolic, mi se pare mai bogat, ca un râu care se revarsă,imperfect, dar impetuos, dincolo de matcă, cu grația sălbăticiei. Poate căa merge sau nu pe perfecțiunea formei ține de temperamentul fiecăruia, iar eu aș comenta aici prin spusele unuia din personajele mele - care a „apărut” într-o bună zi și continuăsăființeze în ceea ce scriu, ca și când ar avea o viațăproprie: Angeline - „născută” în „Pereche de îngeri”. Fragmentul de mai jos este
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
pentru că avea cine să le apere. Din cînd în cînd, cocoșul se apropia de o găină, bătea din pinteni, se înfoia ca un curcan și găina încremenea și începea să cîrîie a așteptare, răspunzîndu-i la dansul lui cocoșesc, plin de temperament. Poate aveți nevoie de mine la curățenie, domnu scriitor ... bat covoarele, le frec cu peria, le revigorez culorile cu puțină apă și oțet, sînt tare bună la chestii d-astea ... Să vin mîine?! Astăzi o ajut pe Estera ... Le-am
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
nou, e toamnă!. . . =23 NOIEMBRIE 2002= Realitățile și stările sufletești dintr-o zi de muncă, sunt greu de reflectat în câteva versuri care ,,din coadă”, să și sune. Am încercat, ca într-o fabulă, să ascund identitatea șefilor noștri, cu temperamentul și felul lor de a fi. Vulpoiul Jorj (George), grec, bun prieten cu Denis (Leul-Regele). Doamna Elena, (Veverița) iar sârbul Criss (Lupu suru).Geanar (John-R) era denumirea unui bloc de peste zece etaje, cum am mai spus, la care îl renovam
HAZ DE NECAZ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355063_a_356392]
-
iscoadă novice cu fasoane la dresaj. Virgina în pază de înger e ca o carte necitită dar cătată. Femeia-ncepătoare-n nou așteaptă altceva. Muierea ne-mplinită tânjește la stimul de soț. Nevasta mestecă întâi măliga și-n urmă dă desertul la hap-sân. Temperamentul rece adoarme patul, trișând canicula visată. Femeia-femeie le face pe toate și-nghite cât încape. Arzoaia rupe patul și deschide uși multe. Rușinoasa își arată golul pe-ndelete și-n zgârceală. Femeia de consum își vinde trupul și-și face meseria
BAZACONIADĂ FEMENINĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355580_a_356909]
-
cu noi note (însușiri) pe măsură ce sfera se micșorează, și invers - conținutul sărăcește atunci când sfera se mărește. Prin urmare, reducând sfera omenescului la persoanele din imediata apropiere (familie, colegi, prieteni, vecini), conținutul omenescului acestora (de la cele mai elementare trăiri psihice, până la temperament, caracter, conduită și personalitate) sporește atât de mult, încât ajungi să-i cunoști pe unii dintre aceștia mai înainte și mult mai bine decât te cunoști pe tine însuți, astfel că la un moment dat vei putea spune despre x
CONŢINUTUL FABULOS AL NOŢIUNII OMENESC (UMAN) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369067_a_370396]
-
Nu se spune că dragostea nu are vârstă! - Poate, așa o fi, dar mie nu mi s-a mai întâmplat așa ceva. - Fiecare dragoste are particularitatea ei. La unii este mai furtunoasă, la alții mai așezată, mai duioasă. Depinde și de temperamentul fiecăruia. - Nu știu ce să-ți zic, Getuța. Mi-e îmi este cam teamă. - Teamă? De ce să-ți fie teamă? - De reacția ei în cazul că oricât aș privi din toate părțile această relație, n-am să reușesc să-i dau satisfacție
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370986_a_372315]
-
cu arma cuvintelor civilizat eu îmi târăsc sufletul ahileic ca un melc umed și umil mustind a ploaie cornițele argintii pipăie ezitant seva ierbii miile de ochi din vârful degetelor simt nevăzutul șerpii încolăciți în păr șuiera a viața cu temperamentul meu grav demonetizat (re)construiesc chilii în mijlocul pieței ești că Enkidu sfidător și devotat rătăcitor și loial fiara din mine te va opri să ai arme la tine când vii Referință Bibliografica: Polarizare / Angi Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
POLARIZARE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371040_a_372369]
-
nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Adriana Butoi- Prescurtarea literei mari - prefață- De profesie filolog, Adriana Butoi debutează în volum de versuri după ani și ani de activitate administrativă în Lira21. Discretă și modestă dar cu un temperament justițiar poate întreținut de profesoratul practicat cu sârguință, Adriana scrie versuri, în genere, de confesiune, de stare și sub aerul mărturisirii găsim freamătul căutării echilibrului prin delicatețe lirică. Postat secvențial în timp, între azi și ieri sau viitor, un ego
ADRIANA BUTOI- PRESCURTAREA LITEREI MARI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369918_a_371247]
-
atât de bine tăinuită? Autoarea continuă să ne lase plutind în ambiguitate. La un moment dat, face referire la eroinele unor Flaubert sau Tolstoi. Numai că între personajele scriitorilor amintiți și protagonista romancierei noastre sunt deosebiri esențiale, de personalitate, de temperament, fapt de care ea e deplin conștientă („Eu, cea atât de sigură pe mine, atât de pragmatică” - p. 52 -), ceea ce o ajută în cele din urmă să evite destinul funest al celebrelor predecesoare. Imaginea de femeie puternică, fermă, voluntară, sfidând
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
să ne mândrim cu orașul nostru și merită să îl reprezentăm cu cinste, indiferent de momentele mai bune sau mai puțin favorabile prin care a trecut el de-a lungul timpului. Să revenim la actorie. Ești un artist plin de temperament. Cel puțin aceasta-i impresia creată până în actualul moment de actorul Ștefan Zaharia: o stare de spirit densă, febrilă, vibrantă, o încordare obsedantă de a nu ezita, de a nu da greș, de a nu fi acompaniat tutelar, de a
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
misterioase remedii homeopatice, în doze foarte mici, la intervale regulate de timp. ,, În trecut aceste scrieri se făceau numai pentru cei privilegiați, pentru cei din societatea înaltă. Astăzi, această artă gândită și scrisă, se face pentru toți cititorii indiferent de temperament și orientare culturală. .......................................................................................................................................................................... * Fiecare din noi ascunde o taină și fiecare taină ascunde ceva din noi. * Gândurile oamenilor sunt precum păsările. Libere sau în captivitate. * Între oameni plouă cu tăceri. Între cer și om plouă cu rugăciune. * Înstrăinare: prea departe
ÎNTRE EXPRESIE ȘI ADEVĂR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370737_a_372066]
-
frecvent motiv de disensiune între noi, și asta pentru că nu toți vedem în viață același sens. Dar de unde știm care este drumul cel mai bun? Cum și ce alegem? Cum se combină între ele ceea ce alegem, cum ni se potrivesc temperamentului, cum sunt influențate de împrejurările și evenimentele ivite în cale? La toate întrebările care se nasc pe această temă, știe răspunsul complet numai bunul Dumnezeu. Numai El știe care este calea cea mai bună, căci noi, muritorii de rând, suntem
SENSUL GIRATORIU AL VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369550_a_370879]
-
2016 Toate Articolele Autorului „Muntele meu Carmel” o carte bună, chiar foarte bună. Poate pentru că e o culegere antologică. Este Bianca Marcovici be meitava*? Mă refer aici la poezie. Poeta e cum o știm cu toții, un puternic, viguros și neastâmpărat temperament liric. O egocentrică dezmărginită totuși din eul ei puternic, deschisă către lume cu o anumită generozitate dominatoare și capricioasă. Știe că este dotată și își expune harul în văzul lumii, să se știe despre ea că este Poeta. Să știe
PREZENTARE DE CARTE LA I.C.R. TEL-AVIV: BIANCA MARCOVICI „MUNTELE MEU CARMEL” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368197_a_369526]
-
înalte învingeau acea spaimă că nu va birui spiritul și natura nobilă, valorile clasate, unanim acceptate, recunoscute.În fiecare întâmplare pe care o trăiau se ascundea ceva magic, pentru că ei trăiau adevărul acesta unic și fiindcă se defineau ca două temperamente erotice, pentru care iubirea era o necesitate spirituală permanentă.poate că era imposibil să se opună destinului care hotărâse dincolo de forța lor, dincolo de voit și nevoit.Își dorea să împartă visul ei cu bărbatul acesta misterios și problematic care devenise
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
schimbase radical viața. Nu mai era acea fată dornică de aventuri, de a se repezi în brațele primului bărbat întâlnit în cale. Nu mai rezona aventuros la întâlnirea bărbatului care reușea să-i stârnească senzații ce-i puneau în mișcare temperamentul său sanguin. Era mai liniștită, mai responsabilă cu propria ei viață. Poate la aceasta a contribuit și faptul că a trebuit să aibă atât grija unei ferme experimentale de juninci elvețiene și a oamenilor din subordine, cât și a celor
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
Eros. Astăzi, sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul românesc al sărbătorii Valentine's Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Dragobetele se diferențiază de blajinătatea Sfântului Valentin din tradiția catolică, ca un bărbat tânăr și frumos, arătos, cu un temperament năvalnic. Mitologia cosmogonică, în care sunt descrise momente ale genezei poporului nostru, afirmă că Dragobetele a fost fiul preferat al Dochiei, despre care renumitul mitolog, Romulus Vulcănescu, în monumentala Mitologie Română, îl prezintă ca pe un flăcău chipeș și iubăreț
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]