942 matches
-
trăgea neunit. Ci tot pe loc a rămas. Capitolul IX VASILE ALECSANDRI V. Alecsandri (1821-1890) era moldovean prin tată și mai curîndmuntean prin mamă; dar prin amândoi părinții avea mult sânge grecesc, din al grecilor de aici, bineînțeles. Nuanța sa temperamentală se lămurește deplin prin această împrejurare. El are aristocratismul elinic, infatuarea aceea stăpânită cu amabilitate (era de un orgoliu imens), oroarea de mediul insalubru și vulgar, aptitudinea înnăscută pentru viața în cercurile fine și la curte, darul convorbirii. Junimiștii și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a sugera indeciziunea sufletului infantil, întrucît copilul se naște fără o constiință limpede de sine și fără noțiunea realului, granițele dintre Eul lui și Non-Eu nefiind încă trase. Copiii n-au caracter și nu pot intra decât într-o tipologie temperamentală, ale cărei două prime categorii sunt cele două sexe. În drumul spre diferențiere, ei își exercitează prin joc funcțiunile de mai târziu. Dîndu-și seama că e o existență aparte în univers, Dănuț începe să încerce sentimentul vanității, să aibă gravitatea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de aplicat în cazul lui Dănuț. De pe acum încep să supere locvacitatea și bombasticul, clocotul de cuvinte, verbozitatea monstruoasă, prolixitatea. Dar oricum, veselia aceea clamoroasă, sensuală, suavă câteodată, mai adese grotescă, e și ea expresia unei faze a copilăriei. Portretele temperamentale și fiziologice ale suavei Monica și artemidicei Olguța domină volumul III printr-o prezență simpatetică. De acum încolo producția lui Ionel Teodoreanu pierde din importanță prin repetiție, monotonie și perseverență în niște metode ce devin erori de la o anume limită
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un patos feeric de imagni. Mai mult un poet de carnet fugitiv, Ion Vinea și-a schimbat des maniera. Îl surprindem fantazând neacademic, ca Jean Cocteau, din materiale găsite, petrecând cu mici calambururi de imagini, ștergîndu-și în pur hazard pensulele. Temperamental e un elegiac cu plânsul smălțuit și mătăsos ca al japonezilor: O tristeță întîrzie în mine ca și toamna care întîrzie pe câmp; nici un sărut nu-mi trece prin suflet, nici o zăpadă n-a descins pe pământ. Cântecul trist, cântecul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
20, pp. 186-187): 1) Factori psihici: a) Factori intelectuali: fluiditatea, flexibilitatea, caracterul divergent, originalitatea, imaginația creatoare; b) Factori aptitudinali: inteligența și aptitudinile speciale; (R. B. Cattell, 1971) (sublinierile ne aparțin - n.a.). c) Factori nonintelectuali și de personalitate: factori motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică, întrucât ele se află într-o continuă transformare, nu pot fi izolate și măsurate cantitativ. Cele mai recente cercetări converg spre recunoașterea rolului crescând al acestor factori în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
factori în domenii diverse ale creației. Elementele motivaționale cuprind: trebuințele (de explorare, de cunoaștere, de realizare, de auto realizare, de independență, etc.), curiozitatea, interesele, nivelul de aspirație ș.a.. Atitudinile creative intensifică relația subiect sarcină, facilitând valorificarea componentelor intelectual-aptitudinale. Trăsăturile afectiv temperamentale sunt cele care se referă la echilibrul afectiv, introversiune-extroversiune, tendințe obsesive, impulsivitate, instabilitate, forța eu lui, etc.. Factorii caracteriali însumează tendința de afirmare, încrederea în forțele proprii, egocentrism, ambiție, meticulozitate, etc.. 2) Factori sociali: condițiile economico-sociale și contextul psiho-social în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Evola în Metafizica sexului, mediile arabe din africa de Nord cultivă sexualitatea ca un mijloc de a activa o putere spirituală (barakah) existentă în trupul bărbatului printr-o inițiere anterioară. Această tehnică este practicată de cei care au o înclinație temperamentală spre sexualitate și se simt în măsură să reziste sugestiei, hipnozei. în tradiția ezoterică și în ritualul arab apare și motivul acuplării inverse, contra naturii. Aici se evită, cu orice preț, emisia seminală. Faptul era cu putință și datorită ceaiului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
un supliment la judecată, de factură estetică, care conferă în primul rând eleganță gândurilor noastre. În anul 1937 Gordon W. Allport introduce primul în psihologie termenul de creativitate, sub forma creativity, dar acesta reducea noțiunea la atitudini, inteligență sau trăsături temperamentale; astfel, autorul aprecia că fenomenul creativității desemnează un ansamblu de trăsături proprii fiecărui individ la un anumit nivel, iar potențialul creativ existent la toți oamenii poate fi actualizat și dezvoltat. În anul 1931 Robert Crawford elaborează tehnica „Listarea atributelor”, iar
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
bine înzestrați au dovedit că au suflete de mare sensibilitate. Gânduri ale lui A. Einstein, autorul Teoriei relativității, care justifică o înaltă sensibilitate estetică: 4.1.3.8 Temperamentul Temperamentul nu influențează creativitatea. Marii creatori se regăsesc în toate tipurile temperamentale. Este posibil ca, în funcție de natura domeniului de creație, un tip de temperament să fie mai nimerit decât altul. Particularitățile temperamentului influențează ritmul activității creatoare (dacă este continuu sau în salturi) ceea ce se răsfrânge asupra randamentului și eficienței. În continuare, sunt
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în Revista de psihologie, făcea o analiză a blocajelor interne ale creativității. Acestea au fost grupate în două categorii fundamentale: cognitive și de personalitate. Blocajele cognitive cuprind blocajele perceptuale, informaționale și de gândire, iar cele de personalitate pe cele motivaționale, temperamentale, caracteriale și afective. Se precizează că și factorii stimulativi prin absența lor sunt frenatori pentru creativitate; de exemplu: lipsa imaginației, inteligența sub limita normalului, lipsa aptitudinilor speciale, etc. În continuare, vom trece în evidență principalele blocaje ale creativității, folosind în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
adapă, hrănește, are grija a toate cîte există. Unul după altul, versetele sugerează o ambianță cosmică. Credința începe de la a-ți da seama că aceasta există și că te integrezi în ea. *„Pînă la 20 de ani am fost Aleoșa; temperamental însă sînt Dmitri”, mi-a declarat adineaori (acum e unu noaptea), la telefon, Gelu, care are obiceiul de a se raporta la tipurile literare și care, probabil, tocmai recitește Frații Karamazov. (Adică − adaug eu aci, pentru a marca și mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dă un soi de neastîmpăr. Abia mă adun pentru lectură, căci de scris, în afară de asemenea însemnări, n-am răbdare. Citesc lucruri foarte diferite (articole, eseuri, studii, interviuri), în care caut puncte de sprijin pentru tema ce mă preocupă: posibilitățile literaturii. Temperamental, mă simt de partea celor care cred că literatura încă poate contribui la schimbarea lumii. Sau dacă nu (ca altădată scrierile lui Harriet Beecher-Stowe, Charles Dickens sau Maksim Gorki), barem s-o zguduie, s-o trezească, să-i arate greșelile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bastoane la tălpi , altul îl pocnea cu bastonul pe spinare , iar după aceea îi TRĂGEAU PUMNI ÎN CHELIE. (Sensibila praznaglavă !) (Încântător , absolut încântător , fascinant ! O revărsare agreabilă de poezie existențială, dacă nu cumva ne găsim în fața unui caz de mazochism temperamental) După o scurtă repriză de odihnă (anchetatorilor, desigur) meciul se relua . Deci , lovea și Casian) Pag. 180 - “Și așa , în câteva minute, intram pentru prima dată în această CASĂ A MORȚILOR,(securitatea) . Lăsat într-o sală de așteptare, am dat
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
i-a dat nici o șansă. Punând mult suflet în tot ce întreprinde, F., pe care cei din jur îl știu ca pe un om blând și plin de sfiiciuni, în luările de atitudine politică - de postură naționalistă - se dovedește un temperamental. Nici însemnările literare (de pildă, studiul Antonio Fogazzaro, tras în broșură în 1912) nu sunt lipsite de nerv polemic. Cu versuri, articole, traduceri a colaborat la „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Observatorul”, „Sămănătorul”, „Vieața nouă”, unde folosește și pseudonimul Otto Wilder, „Floarea
FROLLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287095_a_288424]
-
aceste studii, ca și cele asupra „iudaizării” presei și a literaturii române, denotă o regretabilă alunecare spre naționalismul extremist. Însă negarea creațiilor celor doi scriitori, cărora li se recunoștea totuși talentul, își avea punctul de plecare, de asemenea, într-o temperamentală „inaderență la spiritul satiric” (observată de Pompiliu Constantinescu) și în concepția sa inițială asupra „clasicismului” artei. Tendențioase și mult prea subiective, cele două studii n-au convins opinia publică. Un real folos a adus în schimb istoriei literaturii române prin
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
Junimea literară” (1931) și editorial, cu volumul de versuri Solstiții (1936). Poetul se menține pe linia autohtonismului. Lumea de vis e în perfectă consubstanțialitate cu lumea reală. Trecutul voievodal al nordurilor moldave țese drumuri imaginare între două lumi istorice. Înrudit temperamental și, uneori, stilistic cu Eugen Jebeleanu al începuturilor, D. se diferențiază de acesta prin dominanța autohtonului, ca motiv, și prin lipsa unui hermetism avansat, ca manieră tehnică. În Suflete în azur (1940), autorul se cufundă în propria-i realitate sufletească
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
a lucrat și mai rar în altele, C., teribilist, cu gură și moravuri slobode, dar cu talent verbal, atacă în special subiecte politice, de pe poziții tot mai accentuat naționaliste, aliniindu-se cu naturalețe tonului agresiv, inflamat ce caracteriza ziarele respective. Temperamental și batjocoritor, scăldat de o umoare cam rea, necenzurat de rațiune și bun-simț, produce texte incitante, dar departe de rolul de formator (corect) de opinie publică. Mai lăudabilă este perseverența cu care milita pentru afirmarea unor valori literare și obținerea
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
maladiv. La baza sistemului stau patru umori: sângele, flegma (pituitaă, bila galbenă și cea neagră. Ele pot fi în exces sau în deficit, în echilibru sau dezechilibru, în permanență sau circumstanțial. Predominarea constantă a uneia dintre umori definește un tip temperamental cum ar fi sangvinicul sau melancolicul. Excesul mai mult sau mai puțin circumstanțial în contextul unui dezechilibru major poate defini însă și o boală, așa cum ar fi mania sau melancolia. Aceeași problemă e pusă în prezent în psihiatrie, în termenii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
specificul individului, caracterizându-l pregnant. Există însă o altă mare tradiție a portretisticii figurative care încearcă să surprindă „caracteristicile caracteriale” ale unei persoane pe baza virtualei asemănări a acestuia cu animalele. Se consideră că animalele au un specific tipologic psihologic temperamental, caracterial, moral chiar, subliniat de folclor, fabule, mitologie, blazoane, heraldică. Astfel, încă din Antichitate a apărut tradiția fisionomonică (Baltrusaitis, 1972Ă; sunt citate tratatele lui Pseudo-Aristotel, Polemon, Adamantias, Pseudo-Apulus. În Pseudo-Aristotel se poate citi: „Boii sunt domoli și leneși. Au vârful
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Prin poziția înaltă ce o avea la Curtea Franței, acesta a teoretizat o caracteriologie uman-animalică, bazată pe virtuți și defecte, care să orienteze suveranul în alegerea sfetnicilor. E interesant că presupusa asemănare cu animalele nu a sugerat doar o caracteriologie temperamentală, ci una a calităților morale. Către sfârșitul secolul al XVIII-lea ca figuri proeminente în fisiognomie se impun olandezul Camper (1721-1789Ă și elvețianul Lavater. Camper e convins de „uimitoarea concordanță” ce există în privința aspectului feței - și deci a caracterului - între
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în continuiarea studiilor lui I.P. Pavlov. Acestea au păstrat, în general, modelul celor patru tipuri, definite în paradigma tipurilor lui Hipocrate. O altă variantă, mai nouă, se bazează pe neurotransmițătorii ce stau la originea unei tipologizări tot cu patru variante temperamentale, promovată de Cloninger. 1.8. Cele două metodologii în caracteriologie Temperamentul și caracterul ajută la descrierea, clasificarea, identificarea și individualizarea oamenilor. Se are în vedere polul corporal biologic al omului, precum și cel psihologic, atât în dimensiunea temperamentală a acestuia - de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu patru variante temperamentale, promovată de Cloninger. 1.8. Cele două metodologii în caracteriologie Temperamentul și caracterul ajută la descrierea, clasificarea, identificarea și individualizarea oamenilor. Se are în vedere polul corporal biologic al omului, precum și cel psihologic, atât în dimensiunea temperamentală a acestuia - de sorginte biologică -, cât și în cea specific umană, centrată de eul conștient și descriptibil prin logos, pe baza expresivității sale specific umane. Caracterizarea oamenilor se realizează după două metodologii. Una pornește de la principii și delimitează un număr
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vioi, activ, asertiv, căutător de senzații, fără griji, dominant, agitat, aventuros; - nevroticism: anxios, depresiv, vinovat, stimă de sine scăzută, tensionat, irațional, rușinos, afectiv, emoțional. Deși se ancorează adânc în planul biologic, sistemul de trăsături a lui Eysenck nu e doar temperamental, implicând multe aspecte ale vieții interpersonal-sociale. Cloninger propune un sistem centrat pe trei nivele. Primul e format din patru factori temperamentali: evitarea vătămării, căutarea noului, dependența de recompensă și persistența. Acest nivel ar avea o solidă bază biologică în funcționarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rușinos, afectiv, emoțional. Deși se ancorează adânc în planul biologic, sistemul de trăsături a lui Eysenck nu e doar temperamental, implicând multe aspecte ale vieții interpersonal-sociale. Cloninger propune un sistem centrat pe trei nivele. Primul e format din patru factori temperamentali: evitarea vătămării, căutarea noului, dependența de recompensă și persistența. Acest nivel ar avea o solidă bază biologică în funcționarea neurotransmițătorilor cerebrali. Al doilea nivel e caracterial, cu factori sau dimensiuni dobândite prin experiență, constând din trei aspecte: autodirecționare, cooperativitate, autotranscendență
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
moștenite ereditar. Studiile recente efectuate pe gemeni arată faptul că și în cazul tulburărilor de personalitate ereditatea ocupă un loc semnificativ. Cei patru factori cu transmitere ereditară sunt: disconfortul afectiv, antisocialitatea, inhibiția și compulsivitatea; aceștia pot fi raportați la atributele temperamentale. În sens dimensional, ei corespund unui nivel crescut de nevroticism și conștiinciozitate, respectiv scăderii extroversiunii și farmecului. Astfel, teoria selecției prin frecvență interferează cu determinismul genetic al personalității și confirmă legătura dintre ereditate și comportament. Diferențele interindividuale reprezintă o realitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]