1,117 matches
-
lipsa de frenezie, faptul că sunt prea elaborate. Scrisul păstrează „urma” personalității sale, iar analiza grafologică a scrisului unui personaj oferă date în ceea ce privește temperamentul ființei virtuale. O temă nouă este cea privind importanța numelui, eticheta convențională a unei identități. Dania teoretizează această noua temă: „numele este o cameră în care doarme și mănâncă toată lumea. Toți ți-l întrebuințează. Cele care au mai fost în viața ta înainte de mine s-au jucat cu el, l-au transformat cum au crezut ele
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
aparține și au dreptul să facă orice cu el.” Se observă ecoul unui celebru motiv proustian, cel al obișnuinței. Ea ezită să-i spună lui Sandu pe nume, iar acesta se trezește transformat în omul fără nume și fără însușiri. Teoretizând asupra numelui, Dania își câștigă drepturi egale cu bărbații scriitori, așa cum Ioana cea inteligentă își câștigă propria expimare și o voce distinctă. „Cum e și normal, <<romanul>> lui Mirel are și capitole erotice. În călătoria întreprinsă în Orient, băiatul reține
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
nu sunt în competiție ca femei. Chiar este foarte bine. Întodeauna ai nevoie de purtători de cuvânt, de purtători de idei suplimentari, fie ele și femei, dacă se poate, complet pe gratis, în virtutea admirației și recunoștinței. Momentul conflictual apare atunci când teoretizezi altfel, gândești altfel, ai alte perspective. Bărbaților obișnuiți nu le provoacă ușoară confuzie de roluri teoriile feministe și pretențiile impuse de femei? Dar ei oare de ce ne cer să fim de toate? Nu prea înțeleg. De ce mie, de exemplu, mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
lume posibilă. E un joc cu mărgelele de sticlă care îți creează un confort intelectual și moral nemaipomenit. Am cunoscut acest confort și m-am bucurat de el. Însă, între timp, am observat că există o flagrantă ruptură între ceea ce teoretizam eu și, pe de altă parte, situația reală a diferitelor categorii de oameni din România. Mai este și un alt aspect. Mă refer la tendința de a identifica un domeniu cu o persoană sau un grup restrâns de persoane. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
una foarte veche și o găsim în scrierile filosofice, economice sau de ordin religios. Cu toate acestea nu există încă o teorie bine închegată a ciclului economic. Observăm că evoluăm după anumite legi ce ne sunt implacabile, dar nu am teoretizat și nu am acceptat acest lucru în mod definitiv. Se întâmplă așa deoarece știința economică este încă dominată de mitologii, de reprezentări false și de tot felul de aserțiuni despre natura fenomenului economic. Vom încerca să punem economia în legătură cu științele
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o doctrină, tocmai pentru a demonta tendința unor teoreticieni de la noi care au impresia și o spun cu convingere că "avem ceva de construit". Nu avem nimic de construit, dar avem totul de apărat. Hayek spune că doctrina, singura care teoretizează existența capitalismului în lume, este liberalismul. Autorul vorbește despre "principiile unei ordini sociale liberale"1226 și definește liberalismul ca fiind "concepția unei ordini politice dezirabile, care a fost dezvoltată în primă instanță în Anglia, în vremea vechilor inhigs, în ultima
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1995] 1996, 504). Din lipsă de spațiu, nu voi face totuși din acest program parțial dezvoltat în Linguistique textuelle (1999) materia centrală a acestei lucrări. 3.4. Limitele intențiilor acestei lucrări În cadrul analizei discursului, lingvistica textuală are rolul de a teoretiza și de a descrie organizarea enunțurilor elementare în sînul unității de înaltă complexitate, care este textul. Ea are ca sarcină să detalieze "relațiile de interdependență" care fac dintr-un text o "rețea de determinări" (Weinrich, 1973: 174). Lingvistica textuală se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de înțeles, datorită ritmicității ei (§ 1409b4) care o face ușor de memorat: "Stilul în perioade are număr, ceea ce, dintre toate lucrurile, este cel mai ușor de ținut minte. Tocmai de aceea, toți își amintesc mai bine versurile decît proza" (§ 1409b5-7). Teoretizînd arta oratorică, Aristotel privilegiază un ritm care are ceva comun cu oralitatea. Acesta este și cadrul Artei oratorice (Cartea IX) de Quintilian [tr. Maria Hetco, Ed. Minerva, 1974]. Noțiunea nu s-a gramaticalizat decît în secolul al XVIII-lea. Lucrările
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
valorificând la maximum posibilitățile expresive ale limbii germane. În jurul anului 1770, când se afirma mișcarea Sturm und Drang, iar Goethe publica romanul Werther, se afirmă romantismul german. "Grupul de la Jena", constituit în jurul lui Fichte, devenea prima școală care încerca să teoretizeze un concept ce releva mai mult o atitudine, decât o teorie filosofică 339. Romantismul german devine expresia naționalismului latent, traumatizat de către ocupația franceză 340. Schimbul de generații privește spiritul tradiționalist de la Heinrich Heine până la frații Iacob și Wilhelm Grimm, care
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
asupra stilisticii este, fără îndoială, Marcel Proust, care, în cartea sa Contre Sainte-Beuve și în diferite articole, în special în studiul despre Flaubert 41, arată că, la acest scriitor, folosirea imperfectului este specifică viziunii asupra lumii. Însă cel care a teoretizat-o și a analizat-o cu adevărat este filologul german Leo Spitzer 42. Conform abordării sale, fiecare operă constituie un univers inegalabil de sensuri, la care studiul faptelor de limbă caracteristice unui scriitor ne permite să accedem: de exemplu, maniera
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mari personalități creștine ale secolului al XX-lea literatură sau nu? Pentru lămurirea parțială a acestei probleme ne vom opri atenția asupra lucrării Introducere în teoria lecturii a lui Paul Cornea, pornind de la cel de-al treilea tip de lectură teoretizat de autor în Preliminariile cărții sale. Este vorba de lectura receptare, care pare cea mai apropiată atunci când avem în vedere abordarea textelor pe care lucrarea noastră urmează să le aibă în vedere. Ținând seama de diferențierea clară pe care Paul
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Wurmbrand, probabil cel mai tradus autor român contemporan. Frossard de asemenea e tradus în mai multe limbi. II.2. Cazuri particulare Așa cum am subliniat în prima secțiune a acestui capitol, privind din perspectiva expresivității și asumând criteriul "regulii pragmatice", ambele teoretizate de Paul Cornea, creațiile autorilor avuți în vedere îndeplinesc condiția "literarității". Dincolo, însă, de această privire generală, potrivit ar fi a se porni spre o analiză particulară a fiecărui autor și a fiecărei creații în parte, în urma căreia se vor
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Ne interesează mai mult ce rol joacă memoria într-un astfel de demers de reconstituire a trecutului? Ce tip de "memorie" este activat într-un astfel de demers? IV.3. Între "mnēmē" și "anamnēsis" Termenii de "mnēmē" și "anamnēsis" sunt teoretizați în debutul tratatului " Despre memorie și reamintire" al lui Paul Ricœur mai exact în NOTA ORIENTATIVĂ cu care se deschide primul capitol (Memorie și imaginație) al tratatului mai sus menționat pornind de la accepțiile date acestor termeni de către marii gânditori ai
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
specificului național", a "sintezei românești". Pare, din acest punct de vedere, cel mai aproape de Nichifor Crainic, care vorbește de "ortodoxie" atunci când are în vedere "fenomenul românesc", în vreme ce la Garabet Ibrăileanu întâlnim "specificul național", la Mircea Vulcănescu "spiritualitatea românească", Nae Ionescu teoretizează ideea de "spirit românesc", Constantin Rădulescu-Motru "românismul", iar Mihai Ralea, "fenomenul românesc". Am avut deja ocazia să vedem pe parcursul acestei lucrări cum receptează Steinhardt unele texte literare și asupra căror aspecte ale acestora se fixează, cu scopul conturării unei imagini
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
calea cea mai bună"3. Felul în care cei trei convertiți își asumă credința în mod diferit, în funcție de apartenența lor la una sau alta din confesiunile creștine e reflectat și în textele lor cu caracter memorialistic. În ceea ce privește felul în care teoretizează actul credinței, diferențele provin din dimensiunile intelectual-culturale ale acestora, Steinhardt detașându-se net din acest punct de vedere. E suficientă parcurgerea volumelor lor pentru a conștientiza acest fapt. Dincolo de aceste diferențe rămâne însă asumarea deplină a credinței de către fiecare din
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
anilor detenției, deși avea o sănătate foarte șubredă și, mai apoi, cum a supraviețuit unei "închisori mai mari", așa cum a numit tatăl său societatea comunistă. Curajul, de care Steinhardt a dat dovadă, are legătură cu cea de-a treia soluție teoretizată de el, cea a lui Churchil și Bukovski, două personalități pe care Steinhardt le admiră. În Jurnalul fericirii, Steinhardt oferă, pe o pagină întreagă: "Texte referitoare la teza: creștinismul este o religie a curajului: de nenumărate ori îndemnul christic: Îndrăznește
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
există, eu L-am întâlnit, Cu Dumnezeu în subterană sunt mărturii ale asumării creștinismului în condiții dintre cele mai vitrege, ale curajului și ale asumării libertății în societăți în care aceasta fie e îngrădită, fie e denaturată sub forma libertăților teoretizate de discursul postmodern. Sunt mărturii adaptate vremurilor contemporane, însă cu nimic inferioare celor din primele veacuri creștine. Ba, dimpotrivă, am putea spune, deoarece acești mărturisitori au fost nevoiți și au reușit să facă față unor prigoniri mult mai subtile decât
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
momentul consemnării e o întreagă istorie. Dacă această resemnificare a experienței prin rememorare înseamnă ficțiune, atunci putem spune că în Jurnalul fericirii există ficțiune. A.S. Dacă nu, Jurnalul ar rămâne în sfera literaturii, în primul rând, prin ceea ce Paul Cornea teoretizează ca fiind, "convenția expresivității"? G.A. Există și opinii după care literarizarea sau expresivitatea, estetizarea în memorii ar duce la o formă de inautenticitate. Conform acestor opinii jurnalul și memoriile nu ar trebui să mizeze pe niște criterii estetice, ci
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
traumatismul profund pe care l-au suferit unele colectivități chiar în sînul Europei de Vest și al Americii de Nord. În 1953, sociologul american David Riesman a inventat o noțiune care avea să fie destinată unui mare succes: cea a etnicității (ethnicity), teoretizată mai tîrziu în special de Nathan Glazer.63 Referindu-se la început la caleidoscopul uman al Statelor Unite, această teorie urmărea să înlăture sensul peiorativ al particularităților de culoare, de limbă, de religie sau chiar de origine al anumitor categorii de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
72, după o perioadă de ocultare intervenită după 1948, Paul Cornea recurge la legitimarea psihanalizei ca metodă de cercetare în sociologia literaturii: atunci când evocă tentativele teoretice de a depăși vechile limitări și rutine pozitiviste: Paul Cornea amintește despre metoda "progresivă-regresivă", teoretizată și aplicată de Sartre în L'Idiot de la famille, care asociază psihanaliza cu marxismul 73. Merită reprodusă și comentată o referință prescurtată la Marx, utilizată în contextul abordării problematicii succesului literar. Starea de spirit a cititorului condiționează lectura, tot așa cum
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
structura concepțiilor noastre îmbuibate de superstiții primitive și de prejudecăți retrograde". Mesajul a fost foarte bine primit de Ion Călugăru în ediția din 11 noiembrie 1944 a Scînteii ("Despre poziția unei reviste de cultură"). În Scînteia, noua direcție va fi teoretizată într-un articol semnat de Victor Iliu, intitulat sugestiv "Trădarea Cărturarilor"27. Ținta atacului este un articol din revista Democrația, în care se arăta că adevărul presupune sinteza mai multor puncte de vedere și că în prezent există "un sclavaj
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în revista Luceafărul nr. 34/1964 și reluat apoi în volumul de poezii Plantația de cuie, apărut la Editura Vinea în 2003, Introducere în poezia cuvintelor. Tonegaru nu crede în posibilitatea de a da o definiție poeziei, de a o teoretiza, tocmai pentru că e o categorie proteiformă. Tiparele, regulile sunt făcute pentru a fi aplicate elementelor statice, or poezia e în continuă schimbare 207. E aici o înțelegere extraordinară a rolului pe care-l are expresia în poezia nouă, a deplasării
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
primul pas făcându-se prin acceptarea teorii relativității, urmat de acumularea teoriile care se completează sau care se exclud fără ca vreuna să mai fie în posesia Adevărului. S-a acceptat paradoxul ca parte a științei, chiar și haosul a fost teoretizat ca lege universală. În plan literar, pierderea certitudinilor are câteva efecte. Astfel poetul nu mai este bardul care glorifică misterele cosmice, pentru simplul fapt că el nu poate avea acces la ele, și nici cel care redă mimetic realitatea în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și domnilor, acuma/ INEXPRIMABILUL: îl/ lipim la loc, un/ doi, trei, și!... o voce din public: să/ îl trimitem să cumpere/ chibrituri.../ fluierături/ din strada/ principală (...)", Inima de raze. De altminteri, Liviu Ioan Stoiciu e și unul dintre cei care teoretizează poezia ca dedublare, ca joc al celui care e când actor, când poet: "suprasaturat de atâta metaforă-fără-de-care-nu-se-poate-concepe-poezia (...) noul poet își intră un rol... de actor dintâi (bufon sau împărat) și... nedumerește. (...) și, cu timpul, se ia seama că actorul nu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
romantice și istorice, și să reflecte impersonal, cu înțelegere, drama vieții reale. Procedând astfel vor ajuta la revitalizarea literaturii noastre, care în prezent este atât de anemică" (O nouă formă de literatură 425). Tot așa cum scriitori realiști și naturaliști își teoretizau propriile scrieri, jurnalismul literar narativ făcea același lucru. Și iată că Howells făcea apel la abandonarea viziunilor romantice și convențiilor istorice în volumul său din 1891 Criticism and Fiction - Critica și ficțiunea: "Și mai cred că pentru a rămâne interesante
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]