1,120 matches
-
în mod dramatic. Și nu este vorba de o economie a mijloacelor, cum se clamează cu insistență, ci de o sărăcire a conținutului. La cea de a doua întâlnire cu Jérôme Bel, de la Centrul Național al Dansului București, acesta a teoretizat pe marginea lucrării sale The Last Perfomance. A amintit câțiva gânditori contemporani de la care a pornit, nepomenind însă nimic despre cel mai important reformator al mijloacelor de expresie teatrală, care a fost Grotowski. Numai că, la acesta din urmă, sărăcia
Simplă fiziologie și atât by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9593_a_10918]
-
iubite: "Activitatea mea intelectuală este opera ei, cartea apărută, ei i-o datorez și seninătatea studiilor mele actuale și concepției mele de viață." Lirismul și degajarea criticului, care, pe alte planuri, își pregătesc de pe acum polemica împotriva școlii Bărnuțiu și teoretiza despre sublim, se manifestă și în reacția față de natură, prezentă și vie în Epistolar în comparație cu sumarele note din însemnări zilnice. El știe să fixeze, cu o anume vibrație, fizionomia locurilor, ca într-o excursie pe Dunăre, e jovial (vrea să
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
apele s-au separat undeva aici, figura demonică marcând ambivalența constitutivă a mitului. Dracula, vampirul, relevă pe de o parte natura sa bestială cu o înfățișare hidoasă, repulsivă, nedebarasată de reziduurile sale de animalitate, purtător al atavismelor pe care le teoretiza școala criminologiei lombrosiene, și pe de altă parte, preia tradiția demoniilor romantice, unde vampirul este acel "(...) mort frumos cu ochii vii. Ce scânteie-n afară". Tocmai această tradiție romantică este recuperată în saga Twilight, pe această filieră apar vampirii adolescentini
Frumoasele bestii romantice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6629_a_7954]
-
stare de manuscris în Biblioteca Academiei Române și până la Alice Voinescu, Florența Albu, Vera Călin sau Lucia Demetrius, scriitoarele de limbă română au oferit destule jurnale, exemplificând din plin modalitățile în care eul feminin se poate autoreprezenta. Problema este de a teoretiza particularitățile diarismului românesc feminin. Teoreticienii din zona de cuvânt românesc s-au mărginit, adesea, a vorbi despre o așa-zisă natură feminină, un soi de fantasmă pe care nimeni nu reușește să o prindă în noțiuni ori concepte și care
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
istorice. Sînt analizați amănunțit autori care nu prea au atras atenția specialiștilor în avangardă de la noi. O dată cu ei se îmbogățește vizibil aria conceptuală. Cercetînd opera lui Raymond Roussel, autoarea lansează concepte precum "imaginar autobiografic" sau "comportament pasional"; "corpul fără organe" (teoretizat de Deluze și Guattari mai tîrziu), singurătatea fără compromis și alte "credințe" ale lui Artaud ajută la conturarea acelui suprarealism care va fi regăsit la Naum. Povestea este presărată cu faptele de nebunie ale unor extraordinari Crevel, Saint-Paul Roux, Dali
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
a "predat" pe Nietzsche, cu Gherea, cu Zarifopol, stătea la taifas filosofic cu Cerna și mai ales cu Dimitrie Gusti. Și prindea din zbor idei, informații, un stil filosofic de a pune problemele. La un moment dat, a început să teoretizeze, să filosofeze pe cont propriu. Există un anume moment, un an anume, cînd în Caragiale se declanșează mecanismul filosofic, cînd el începe să problematizeze ca un filosof. Dacă ești atent și fără prejudecăți, găsești, în textele lui teoretice și în
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
Gheorghe Grigurcu Simona Popescu, poeta și eseista, într-o cumpănă ce avantajează ambele domenii, teoretizează în marginea conceptului de poezie, insistînd pe "modurile" și "timpurile" sale multiple în actualitate, pe remarcabilă lor "devălmășie". N-o sperie diversitatea, pentru unii deconcertanta, a "mentalităților disjuncte", a "gusturilor defazate", nici chiar "conglomeratul de confuzii", ci s-ar zice
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
replici literar politice. Plusînd fiecare pe cît îl lăsa inspirația de moment. “Mîna” se încheia cu o observație mai miezoasă a vreunuia dintre jucători urmată de cîteva secunde de tăcere admirativă a celorlalți doi. Atunci l-am auzit pe Cosașu teoretizînd birul pe talent. Se apropia nu mai știu ce prilej de glorificare a lui Ceaușescu. Se făceau obișnuitele comenzi de articole. Vînătoarea de semnături, cum îi zicea Roger Câmpeanu. Oferte existau ele, de rămînea marfă și pentru data viitoare. Supraveghetorii
Birul pe talent by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13291_a_14616]
-
este o deconspirare savuroasa și inatacabila a unui rapt literar. I. Funeriu a moștenit de la magistrul sau G. I. Tohăneanu o anumita ceremonie a discursului. El știe să-și țină interlocutorii (fie ei studenți sau cititori) aproape, chiar și atunci când teoretizează teme aparent minore sau a priori terne. Umorul și ironia nu îl părăsesc niciodată, demonstrațiile au o gradație detectivistica, referințele culturale și limbajul foarte nuanțat țin permanent treaza atenția cititorului. Reflecții filologice de I. Funeriu este o carte scrisă cu
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
ciudate fenomene ale naturii din întreaga lume. Autor: Anca Murgoci În Valea Morții din Statele Unite ale Americii se petrece un fenomen extraordinar, pietrele care se mișcă singure, pe un deșert pustiu. Timp de mai multe decenii, oamenii de știință au teoretizat mai multe explicații în acest caz. Unii spun că pietrele care cântăresc chiar și 108 kilograme se pot deplasa singure câțiva metri. Ele pot ajunge și la 320 metri pe ani. Mișcarea s-ar datora vântului puternic, temperaturilor scăzute din
Top şase cele mai ciudate fenomene ale naturii () [Corola-journal/Journalistic/67528_a_68853]
-
care autorul ei se situează în buna tradiție a unor înțelepți precum Epictet, Marcus Aurelius, Montaigne, Baltasar Gracian sau, mai aproape de zilele noastre, Cioran ori Alexandru Paleologu. Andrei Pleșu merge și aici cu un pas mai departe decît predecesorii săi teoretizînd chiar rostul operelor alcătuite din fragmente într-un text cu nuanțe de artă poetică: „Cea mai adecvată expresie scrisă a efortului spiritual îmi apare a fi fragmentul. Pentru că fragmentul singur, numai el, respectă procedura intimă a gîndirii. Gîndim intermitent: intermitent
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
scrierii chinezești. Autoarea absolvise între timp și limba chineză la Universitatea din București și cartea e dedicată profesorilor de acolo. De data aceasta autoarea alege un stil mai explicit, jucat naiv și construiește un prolog și un epilog în care teoretizează asupra "istoriei mici": "în Marea Istorie rămăseseră scrise numele tuturor preoților care oficiau slujbele Zeului, a soțiilor și copiilor lor. Mai mult, Marea Istorie a înregistrat și căsătoriile copiilor de preot, ca dovadă a discriminării care se făcea încă de pe
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
și din posibila interpretare a formulei sale ca o "mostră de ADN", "o teoremă", ca un "joc cu mărgele de sticlă" (Gregg Wagner, Symbolische Aspekte der Formel-Komposition, NZfM 4/2003, p.42-45). Compozitorul ca inovator Wagner și-a propus, a teoretizat, a militat pentru "opera de artă a viitorului". Ambițiile sale au vizat un nou mod de a concepe nu doar lucrarea muzicală, ci un gen sincretic, o expresie artistică supremă. Inovațiile sale în structură, în dramaturgie, în montarea scenică, în
O sută de ani între o Tetralogie și o Heptalogie by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12860_a_14185]
-
literare și identitatea sexuală, sublimată simbolic în plan cultural poate fi surmontat într-o manieră rezonabilă, și nu prin invocarea relativismului specific așa-numitei "postmodernități" - căci aceasta are o evidentă coloratură ideologică -, dar prin legitimitatea conferită de conceptul "eteronomiei artistice", teoretizat de T. Vianu în Estetica sa. O schimbare de cadru istoric, dar și de registru discursiv aflăm într-un text mai des citat, Lui Don Juan, în eternitate, îi scrie Bianca Porporata, apărut în volumul din 1920, Sfinxul. De data
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
să-ți cârpească o Constituție... Cu prietenul său, filosof, e invers, la dânsul totul e spus, ori scris, prea adânc, - nu înțelegi... Asta nu înseamnă că suntem părtași cu ziariștii răi care-i înjură; ori cu analistul politic peltic care teoretiza pe vremuri violul la găini. * în căutarea unora care să vină de hac relelor ce se strânseră în biata Românie, să vedem, cu felinarul în mână, ce mai găsim pe lumea cealaltă. Poate dăm de unii mai înțelegători ai zilelor
Fatali României... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9311_a_10636]
-
neputință să alegi un fir director, o legitate, un sens care s-o sustragă absurdului, mult împovărătoare pentru făptura umană. Să fie la mijloc acea reflexă rezervă față de cursul evenimentelor supraindividuale, înscrisă în gena etnică românească, acel „boicot al istoriei", teoretizat de Blaga, acel dispreț suveran față de istorie ilustrat de Noica? E posibil, deși Ion Zubașcu ne aduce la cunoștință interesul cu care a încercat să se apropie, evident și în calitatea d-sale de jurnalist, de locuri unde credea că
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
mijlocul cadențelor ori inflexiunilor imperfecte, întrerupte, evitate, - cu partea doua a formei sonată, dezvoltarea propriu-zisă”<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de forme muzicale, (București:tip. Bucovina,1934), 48-49 footnote>. Dezvoltarea debutează cu o secțiune de instabilitate tonală care precede tema episodică, teoretizată de Cuclin în Estetică, expusă la început în la minor. Ceea ce urmează este un marș, în cvinte, ascendent/descendent, pe care îl parcurge tema principală, reluată în diverse tonalități. Punctul de „ruptură” îl constituie modulația enarmonică: Do# major - Lab major
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
de Miles Unger. Inițiativa celor trei volume, în egală măsură plăcute și informative, are ca scop formarea și promovarea culturii politice. Pornind de la particular spre general, experiența anumitor oameni de stat, cu reușitele și nereușitele lor, ne servește spre a teoretiza resorturile politicii, iar baza teoretică astfel obținută ne ajută să înțelegem mai bine practica actuală. Altfel spus, ni se propune să învățăm - fără un efort conștient, supus rigorilor instituționale și academice - lecția istoriei, care însă este și trebuie să fie
O biografie a lui Machiavelli by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3452_a_4777]
-
cărți a filosofului utilitarist englez (în 1996 a mai apărut una, semnată de Dan A. Lăzărescu, semnalată și aceea în România literară). Numeroasele ediții dovedesc cât de căutată e înțelegerea libertății într-o lume nesigură, tulbure, agitată. Multe din ideile teoretizate pentru prima dată în Despre libertate par astăzi adevăruri de la sine înțelese, totuși ele sunt în continuare rareori puse în practică. Pluralismul și diversitatea de opinii, considerate de către Mill ("ultimul mare liberal clasic și primul liberal modern") indispensabile într-o
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
mult sub zodia cercetării academice. Numai că, eseist de clasă, Petre Pandrea nu se limitează la a scrie despre Brâncuși. Marele sculptor nu este, până la urmă, decât exponentul artistic cel mai înalt al unui spirit, în jurul căruia autorul a mai teoretizat și în alte lucrări ale sale: spiritulpanduresc al Olteniei. Pravila de la Craiova ar fi, deci, evanghelia nescrisă a acestui spirit, un cod etic imanent, ce individualizează Oltenia, între celelalte provincii românești. Trăsăturile caracteristice ale spiritului panduresc ar fi libertatea, în
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]
-
de autentic, actului literar. Restul volumului (Medium, Poetizați, poetizați...) cuprinde texte scrise mult înainte de Zenobia (majoritatea în anii '40). Suprarealismul în proză cunoaște încă de atunci aceeași apropiere de tonul confesiv, de persoana întîi. Autorul relatează experiențe (onirice sau nu) teoretizează, comentează, cultivîndu-și indiferența față de uniformitatea stilistică și amintind tot timpul ținta principală a fiecărui rînd.: "Mă opresc mereu la acele neînsemnate lucruri care sînt capabile să arunce o cît de mică rază de lumină asupra tuturor gesturilor și a tuturor
Persoana întîi singular by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16946_a_18271]
-
sale în același timp relevante și efemere, și compunând totul într-un tablou deopotrivă fidel și reinventat, portret al lumii și al călătoriei prin lume. Poate călătoria este prin excelență o expresie a acelei literaturi, a acelei narațiuni «non fiction» teoretizate de Truman Capote”.
Utopie și deziluzie by Claudio Magris () [Corola-journal/Journalistic/5848_a_7173]
-
dintre literatură și societate. Și că, în mod paradoxal, critica sociologică nu exclude automat intimitatea cu opera și respectul față de persoana din spatele ei. Spuneam că „tema” criticului iese la suprafață acum întrucât e prima oară când ea e mărturisită și teoretizată directă. Dincolo de valoarea estetică, deloc neglijată, Sanda Cordoș vizează întotdeauna „reprezentarea socială a literaturii, adică acea calitate a universului imaginar de a da un răspuns unic și irepetabil unor probleme, neliniști convulsii și angoase comunitare”. Ceea ce înseamnă că literatura devine
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
atmosferă și a contura personaje, din acest motiv fiind de prisos a căuta la el verdicte valorice. De altfel singurul loc unde Dinu Pillat e rău în sens critic privește desființarea poeziei lui Ovid Densușianu, profesorul de filologie pricepîndu-se să teoretizeze poezia simbolistă, dar nu să o și scrie. Strădania lui George Ardeleanu din prefață de a face din Dinu Pillat un istoric literar înzestrat cu virtuți critice e plauzibilă sub unghiul simpatiei față de un intelectual de legendă, cum e autorul
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
relații între individ și societate, diferite de cele din lumea occidentală. Și este, poate încă și mai mult, nostalgia unui alt stil de viață, chiar a unei alte forme de libertate, o paradoxală "libertate orientală", pe care, fără să o teoretizeze, fiindcă era povestitor, nu teoretician, Panait Istrati a ilustrat-o în toată opera lui. E mult spus "libertate"? Se poate reflecta. Fapt este că în a treia povestire din Chira Chiralina, volumul de debut al lui Istrati (1924), apărea un
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]