1,088 matches
-
pe care le aduc. Deși tema adulterului este tratată adeseori, această viziune propune o deculpabilizare a defunctului, axânduse pe haosul produs de femeie sieși, sau pe modul în care lasă această ruptură din rutină să-i modeleze existența, sufletul. Conform teoretizărilor de actualitate, într-o situație de comunicare, cei doi actanți, emițătorul și receptorul, sunt într-un proces de identitate și complementaritate, întrucât fluxul de informație este simultan. În acest caz, deși spectacolul nu are momente de improvizație, reacția publicului influențează
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
povestiri (Editgraph, Buzău, 2007) sunt scrise într-un stil săltăreț-naiv care are farmecul lui. Autorul aduce succesiv în prim plan personaje pitorești din satul buzoian Pârscov și din împrejurimi. Din nefericire, în loc să povestească și atât, el se lansează frecvent în teoretizări pentru care nu are competența necesară. Dintr-un atu, candoarea se transformă în asemenea momente într-o pacoste. Emil Cioran îl ironiza pe Constantin Noica pentru localismul său întrebându-se cum ar fi dacă, după studiul Sentimentul românesc al ființei
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
în cartea părinților, a mamei, singuratică și mereu îndurerată bunică, o candelă luminând Speranță, Înțelegere, Dragoste. Țin pe mâini, moștenire greu de înțeles de cine nu știe să priceapă, frânturi de existență. Prea puțin pentru discursul politic, prea puțin pentru teoretizări istorice. Abur de bucurie și tristeți, viața părinților mei, viața părinților tăi, Cititorule, dincolo de caietele scrise, dincolo de cuvintele spuse, se apleacă sub greutatea tăcerilor, a nespusului. Și abia de aici pot începe celelalte cărți, ale noastre. A.Brumă
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
chiar în Domnișoara Hus. În poemele sale, construite retoric, pe figurație conturată, poezia nu mai captează esențe, satisfăcîndu-se într-un pitoresc nostalgic; la baza acestui ciclu parnasian poate fi o idee generatoare, aceea a substratului oriental al trecutului nostru. Fără teoretizări și dogme, d. Barbu trece în câmpul tradiționalist; viziunea sa este însă pură intuiție poetică, nealterată de preocupări programatice și ipotetice identificări etnice, ca în estetica tradiționaliștilor noștri retorici, amatori de false specifice naționale. Evocarea parnasiană, ca și trecerea la
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ca de ciută (deși nu există pe glob ciute cu ochi de safir!), ciupind în joacă cu buzele de sfârcurile maronii, morfolind sânii tari, plini și obraznici, depărtându-i violent picioarele desăvârșite, cu piele mătăsoasă... Cu toate că nici unul nu știa de teoretizările înțeleptului Shari Vatsyayana din Benares, alcătuiră un nou ghid amănunțit al practicilor sexuale orientale, trudindu-se în cumplite lupte corp la corp: cercetară cu pasiune preludiul prin poziția Șaizecișinouă, întâlniră Curtezana în ținuta-i corespunzătoare, se opriră, de comun acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ci cea plastică”, cele două „directive” aflîndu-și originea directă în „transformările teoretice și practice ale picturei și sculpturei moderne”. Ambele apar prin 1910-1911, numai că în Franța „precursorii s’au manifestat mai mult pe terenul realizărilor, în Germania pe terenul teoretizărilor”: „Și cubismul, și expresionismul reprezintă tocmai lupta de emancipare a sufletului de sub sclavia naturii. Acest proces de supraspiritualizare, pe care l’am găsit o caracteristică mai generală a artei nouă, ar fi greșit să’l localizăm numai în Germania, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fenomene precum modernismul sau avangarda. Aproximările sale teoretice sînt enunțate indirect, mai ales atunci cînd criticul simte nevoia unor diferențieri utile (între romantism și modernismul extrem, bunăoară). Din teamă de reducționism sau, pur și simplu, dintr-o inapetență structurală pentru teoretizare, autorul Mențiunilor critice refuză să privească „de sus” literatura. Perspectiva sa favorită este, prin excelență, una la „firul ierbii”, atentă la „notele diferențiale” și la imanența operei. Admirația constantă și progresivă față de poezia lui Ilarie Voronca, susținerea ei consecventă (dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
întru duh, ca o reintegrare într-un paradis de gîndire purificat și nativ. În fond, Urmuz satisface o tinerețe pornită pe frondă și negare absolută. Sub semnul lui trăești un nihilism liric, o oscilare între invenții scenice și verbale și teoretizări strict logice”; Ca în Ultimul om de Max Picard, „fenomenul magic postulat de Urmuz indică o conexiune reală, generatoare între creatură și nume”; Urmuz și Rimbaud „au început un război, amîndoi, cu gîndirea, cu formele și tiparele stabilite de milenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
le exclude din sine în mod iremediabil? Să luăm un student la biologie care se îndeletnicește cu cititul unei lucrări despre codul genetic. Lectura sa este repetarea printr-un act al propriei lui conștiințe a proceselor complexe de conceptualizare și teoretizare conținute în carte, adică semnificate de caracterele tipărite. Însă în vreme ce citește, pentru ca lectura sa să fie posibilă, el întoarce paginile cărții cu mâna, își mișcă ochii, pentru a parcurge cu privirea și a aduna în el unul după altul rândurile
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
operei de artă nu este decât o aparență, pe care analiza va trebui în mod necesar să o traverseze dacă vrea să ajungă la locul unde se găsește cu-adevărat opera însăși. Astfel, chestiunea unei culturi teoretice, adică a unei teoretizări a praxisului, rămâne în centrul oricărei reflecții asupra culturii ca una dintre temele sale obligatorii. Noi nu o vom aborda aici. Problema noastră este în momentul de față una mai strict delimitată: presupunând că am stabilit posibilitatea unei estetici teoretice
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
noi timpul cu prostii de-alde astea? Textele e la guriști doar, dacă vrei să-ți spun adevărul“. Nici eu nu știam prea bine ce să-i spun, ce voiam. Târziu de tot am înțeles că nu de o anume teoretizare a mecanismului producerii textului de către cenzură este vorba, ci de însăși modificarea textului Lumii în ansamblul lui, pe lungi perioade de timp. Istoria este text, nu viață. Coborârea mă învață întruna aceasta, primindu-mă pe calea Luminării. Viața se scurge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
care va descoperi utilitatea simpozioanelor. La Judecata de Apoi a cărților fiecare trebuie să justifice cât adevăr a adus pe lume. Eul - acest înveliș veșnic ulcerat. Sunt un rătăcit! Dar tu, cititorule, pe cine cauți? Intelectualii au în genă viciul teoretizării. Întrebările țin lumea în priză de mii de ani. Artiștii nu au somn, pentru că eternitatea, pe care ei o râvnesc, este scoasă zilnic la licitație. Noi, maturii, îi vedem pe copii inteligenți. Iar ei ne consideră stupizi. Fiecare semen citește
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Întrebări Îi chinuiau, așa cum spuneam, mai ales pe acei participanți la conferința interreligioasă surprinși În magazin de Începerea mișcărilor de stradă, aparținând mai multor culte și curente filozofice, oameni mai puțin dispuși să lupte, Înclinați mai degrabă spre analiză, negociere, teoretizare și meditație Întru aflarea adevărului, reuniți În Ordinul Spiritual ai Iubitorilor de Mașini. Din confrerie făceau parte Padre Conchita, un preot catolic care suferise o schimbare de sex și avea mari șanse, spunea el, să devină cardinal, un rabin, un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
începând de la un anumit moment al activității sale, este obligat să-și situeze cercetările de «specialitate» în perspectiva istoriei universale.” I.N.O.:Înțeleg, Dv. reabilitați stratul traci c al limbii... M.L.: Nu numai atât, dar dezvălui lipsurile în perceperea și teoretizarea istoriei, care sun t: 1. Viziunea statică asupra limbii pe care tra diția o rupe de existența sa reală în procesul de comunicare unde limba evoluează de la o generație la alta, ajungând peste o perioadă de timp să nu mai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lui Harap-Alb, ca formă de discreditare a influenței urâtului și ca modalitate de metamorfozare a textului dintr-un scenariu tragedian, de groază, în unul ilarian; cu alte cuvinte, naratorul preface grotescul în comic. În cele mai multe și mai importante sistematizări și teoretizări filosofice din spațiul european și nord-american de cultură, comicul este recunoscut drept o categorie estetică, ce exprimă ambivalența condiției umane. Astfel, se constată cu ușurință că, pe de o parte, comicul implică solidaritate (,,se râde cu"), dar, pe de altă
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
minuțioase analize psihologice, dar și a unei profunde cunoașteri a complexelor probleme sociale. Romanele sunt fundamentate pe filozofia căutării absolutului, fiind construite modern: fac parte din opera literară "un dosar de existențe". Camil Petrescu își susține opera printr-o combativă teoretizare, iar talentul său scriitoricesc îi dă strălucire și trăinicie. Deși pare variată, opera prezintă unitate sub trei aspecte: al problematicii, al spiritului polemic și al facturii artistice. Novator în arta romanului, Camil Petrescu reușește, în primul rând, o literatură de
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
a cunoscut-o prin experiența directă. Nicolae Manolescu remarcă: <ref id="1"> 1 Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe , Ed itura Minerva, București , 1981, p . 69 . </ref> CREZUL LITERAR CONCEPTE-CHEIE ALE TEORIILOR CAMILPETRESCIENE Prin puterea de creație și preocuparea consecventă de teoretizare a actului creator, Camil Petrescu a adus contribuții novatoare în poezie, în tehnica romanului și în dramaturgia românească. Concepția sa referitoare la literatură este descoperită în articole și studii, în conferința " Noua structură și opera lui Marcel Proust" apărută în
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
zi, fie că este vorba de o activitate casnică, de o meserie sau de un joc. Activitățile tematice propuse au în vedere adaptarea la preocupările grupului țintă, matematizarea realului, extinderea învățării dincolo de școală și evitarea, cât mai mult posibil, a teoretizărilor, realizarea unor corelații interdisciplinare, prin introducerea utilizării computerului în învățarea matematicii. Primul nivel al învățării matematicii vizează formarea competențelor de bază și anume: orientare în spațiu, numerație, calcul aritmetic, noțiuni intuitive de geometrie, măsurare și măsuri. În construirea programei am
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
specifice programei de matematică pentru programul A doua șansă - învățământ primar pot fi sintetizate astfel: a) Modalitatea de abordare a conținuturilor: ... ● înlocuirea conținuturilor teoretice cu o varietate de contexte problematice care să valorifice experiența elevilor în procesul de învățare; evitarea teoretizării; ● asigurarea unui caracter practic aplicativ și funcțional conținuturilor pentru ca învățarea să fie motivantă; ● asigurarea relevanței a ceea ce se învață, prin includerea în activități a unor teme cum ar fi: bugetul, consumul, cumpărăturile, sănătatea, timpul liber, meseriile, aplicațiile pe computer, teme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
operează schimbări în abordarea disciplinei pentru a răspunde specificului programului "A doua șansă" pentru învățământul primar, la nivelurile următoare: a) Abordarea conținuturilor: ... ● înlocuirea conținuturilor teoretice cu o varietate de contexte problematice care să valorifice experiența elevilor în învățare și evitarea teoretizării; ● asigurarea unui caracter practic, aplicativ și funcțional conținuturilor pentru ca învățarea să fie motivantă; ● asigurarea relevanței a ceea ce se învață prin includerea în activități a unor teme cum ar fi: bugetul, consumul, sănătatea, timpul liber, meseriile, teme realizate la computer ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
urmărit traseul conceptului de "modă" în cele două direcții de studiu care s-au conturat: prima, corelativă evenimentelor social-politice și culturale ale începutului de secol XX, denumite prin termenul generic de "modernitate" și cea de-a doua, relaționată comportamentului colectiv, teoretizare dezvoltată cu precădere după anii '60. Totodată, am evidențiat tendințele recente de analiză a modei prin achizițiile teoretice și empirice aferente sociologiei consumului și studiilor culturale. Analiza semantică a termenilor "gust" și "manieră" întreprinsă în primul capitol m-a condus
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
îngrijire; o modă în aranjarea ambianței (locuință, mașină); o modă culinară, o modă în alegerea prenumelor copiilor etc. Chiar și orientarea către anumite subiecte în activitatea academică poate fi considerată tot o modă (U. Șchiopu, 1997, 459). În încercările de teoretizare și de cercetare a fenomenului modei, sociologii, psihosociologii, antropologii și istoricii recurg deopotrivă la exemplul modei vestimentare. Rațiunea acestui fapt provine din simpla observație că vestimentația reprezintă un fapt comun în toate societățile și în toate epocile. Desigur, în toate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lucrări celebre, respectiv Les lois de l'imitation (1890) a lui Gabriel Tarde, Psychologie des foules (1895) a lui Gustave Le Bon și Règles de la méthode sociologique (1895) a lui Émile Durkheim, analiza modei vestimentare a cunoscut diverse linii de teoretizare. Astfel, pe un parcurs cronologico-bibliografic care începe cu lucrările citate anterior și până în anii '60, putem repera trei direcții separate, dar complementare, cu ajutorul cărora a fost explicată moda ca fenomen social (J.I. Nelson, 2007, 178). Prima interpretare tratează moda ca
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Fashion. Istoricul Valerie Steele, coordonatoarea acestei enciclopedii în trei volume, subliniază că cele 642 de concepte-intrări ale cărții sunt rodul unei colaborări internaționale între cercetătorii preocupați de discursul științific al modei. "În ultimii ani, asistăm la o schimbare majoră în teoretizarea modei, prin cercetarea relației dintre vestimentație, corp și construcția socială a identității", afirmă în continuare Valerie Steele (2005, xvii). Din păcate, enciclopedia conține câteva erori care pun sub semnul întrebării acumulările teoretice ale studiilor modei, și anume: antropologul Alfred Luis
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
reprezintă "un set de coduri și convenții care reglementează comportamentul vestimentar acceptat sau inacceptat" (J. Craik, 1993/2005, 4). În acest sens, atrăgea atenția Jennifer Craik, fashioning the body reprezintă o trăsătură universală a culturilor, ceea ce pune sub semnul întrebării teoretizarea modei ca fenomen particular al culturii europene (cf. J. Craik, 1993/2005, 5). Din definițiile citate anterior putem desprinde câteva note definitorii ale modei: 1) aceasta reprezintă o formă de comportament social temporar acceptat în societate; 2) care traduce preferințele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]