6,422 matches
-
condițiile în care, în această țară, există numeroase firme care dețin acest avantaj. Pe de altă parte, competitivitatea macroeconomică pare a avea o latură dominant structurală, pe când cea microeconomică are ca element central eficiența economico-financiară. De pildă, o economie dominant terțiară, bazată pe societatea informațională, în raport cu una dominant agrară, este, fără îndoială, mai competitivă, pe când o întreprindere în domeniul IT poate fi perfect necompetitivă pe o piață concurențială, după cum, o întreprindere agricolă poate fi, la fel de bine, foarte competitivă. În acest context
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de control asupra activității întreprinderii-receptor, în timp ce ISD îmbină plasamentul financiar cu investiția reală, cu plasamentul resurselor materiale, manageriale, științifice etc. Analizând structura pe ramuri a fluxurilor ISD, se observă că, în perioada actuală, marcată de cercetare științifică, crește rolul sectorului terțiar și se micșorează importanța celui primar și a celui secundar. În general, în sectorul terțiar se orientează mai mult de 50% din fluxurile mondiale ale ISD, în cel secundar circa 40%, iar în cel primar, numai 10%. În concluzie, trebuie
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
resurselor materiale, manageriale, științifice etc. Analizând structura pe ramuri a fluxurilor ISD, se observă că, în perioada actuală, marcată de cercetare științifică, crește rolul sectorului terțiar și se micșorează importanța celui primar și a celui secundar. În general, în sectorul terțiar se orientează mai mult de 50% din fluxurile mondiale ale ISD, în cel secundar circa 40%, iar în cel primar, numai 10%. În concluzie, trebuie menționat că motivația investitorului de a obține întotdeauna profit<footnote UNCTAD, op. cit. p. 468. footnote
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
departamente din toate economiile acoperite de WCY. Pentru a fi reprezentativ, mărimea eșantionului este proporțională cu PIB-ul fiecărei economii, eșantionul de respondenți acoperind o secțiune transversală din comunitatea de afaceri, având în vedere fiecare sector economic (primar, secundar și terțiar), pe baza contribuției lor la PIB-ul economiei. Trebuie menționat că respondenții la sondaj sunt autohtoni sau străini, aflați în întreprinderi locale sau străine în țara respectivă și care, în general, au o dimensiune internațională. Aceștia trebuie să evalueze condițiile
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
43-44. footnote> Astfel: a) În funcție de importanța lor în ceea ce privește existența umană, nevoile pot fi clasificate în: − nevoi primare (sunt cele indispensabile vieții: hrană, locuință, îmbrăcăminte); − nevoi secundare (sunt, de asemenea, importante, fără a fi indispensabile pentru supraviețuire: lectură, recreere etc.); − nevoi terțiare (nu condiționează existența umană, având, mai degrabă, o valoare sentimentală, ca de exemplu, cadourile). b) În funcție de gradul dezvoltării economice și de nivelul de civilizație, acestea se grupează în: − nevoi de bază sau inferioare; − nevoi complexe sau superioare. c) În raport cu dimensiunile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
43-44. footnote> Astfel: a) În funcție de importanța lor în ceea ce privește existența umană, nevoile pot fi clasificate în: − nevoi primare (sunt cele indispensabile vieții: hrană, locuință, îmbrăcăminte); − nevoi secundare (sunt, de asemenea, importante, fără a fi indispensabile pentru supraviețuire: lectură, recreere etc.); − nevoi terțiare (nu condiționează existența umană, având, mai degrabă, o valoare sentimentală, ca de exemplu, cadourile). b) În funcție de gradul dezvoltării economice și de nivelul de civilizație, acestea se grupează în: − nevoi de bază sau inferioare; − nevoi complexe sau superioare. c) În raport cu dimensiunile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
muncitorii din industria textilă prelucrau materiile prime. Alți economiști apreciază noua economie ca fiind o economie a serviciilor, dar care nu este detașată de structurile industrială și agrară, ci penetrează aceste structuri. Noua economie a serviciilor nu corespunde economiei sectorului terțiar în sens tradițional, ci se caracterizează prin faptul că funcțiile de servicii sunt predominante în toate tipurile de activități economice. În acest fel, serviciile nu mai constituie un sector subordonat celorlalte sectoare. Acestea se îndreaptă către prim-planul activității economice
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Pentru exercitarea de prefect a prerogativelor care îi revin potrivit Constituției și altor legi se organizează și funcționează instituția prefectului, sub conducerea prefectului. Instituția prefectului este o instituție publică ce are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu. Prefectul este ordonator terțiar de credite. Structura funcțională și modul de funcționare ale instituției prefectului se stabilesc prin hotărâre a guvernului. Sediul instituției prefectului, denumit prefectură, este în municipiul reședință de județ, într-un imobil proprietate publică a statului, a județului sau a municipiului
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
locuitori. Rază de servire: circa 20 km. Accesul la căile de comunicație: acces direct la calea ferată, drum național, drum județean și accese facile ale localităților din zona de influență. Funcțiuni economice: capacități de producție diversificate din sectorul secundar și terțiar, eventual și din agricultură. Nivel de dotare-echipare: • administrație publică, autorități judecătorești, partide politice, sindicat: − sedii ale administrației publice locale; judecătorie, parchet, sedii de partid, de sindicat și alte asociații; • educație, cercetare științifică: − gimnazii, licee generale și de specialitate, colegii, școli
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
10-20 km. Accesul la căile de comunicație: acces direct la drum național sau județean, la centrul de rang superior și legături facile cu localitățile din zona de influență. Funcțiuni economice: capacități de producție din domeniul secundar (industrie prelucrătoare și construcții), terțiar (servicii sociale și comerciale) și primar (industrie extractivă, agricultură, piscicultură, silvicultură). Nivel de dotare-echipare: • administrație publică, autorități judecătorești și asociații: − primărie, judecătorie, parchet, tribunal, notariat, sedii pentru diferite asociații; • educație: − învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal; • sănătate, asistență socială: − spital general
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
bazată pe agenți. Acest domeniu a înregistrat rezultate spectaculoase în ultimii ani, materializate în elaborarea unor limbaje de modelare și simulare în domeniul sistemelor multiagent, așa cum sunt: SWARM, REPAST, JAS, SPADES, NETLOGO - cu toate versiunile lor; sistemele cu învățare (buclă terțiară) - constituie o arhitectură mai complexă decât cele cu buclă primară și secundară, prin includerea buclei politicilor, ca buclă terțiară. Blocul nou-introdus, al politicilor cu valoare paradigmatică, permite acumularea creativă a informațiilor, deci, implicit procesul de învățare (autoînvățare). Decizia elaborată în
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
și simulare în domeniul sistemelor multiagent, așa cum sunt: SWARM, REPAST, JAS, SPADES, NETLOGO - cu toate versiunile lor; sistemele cu învățare (buclă terțiară) - constituie o arhitectură mai complexă decât cele cu buclă primară și secundară, prin includerea buclei politicilor, ca buclă terțiară. Blocul nou-introdus, al politicilor cu valoare paradigmatică, permite acumularea creativă a informațiilor, deci, implicit procesul de învățare (autoînvățare). Decizia elaborată în blocul de decizie va fi fundamentată atât pe baza efectelor buclelor primară și secundară, cât și pe baza informațiilor
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
la faptul că diversele afecțiuni sau tulburări, care influențează structura și dinamica personalității lor, se plasează Într-o anumită ierarhie, unele dintre ele având un caracter primar, ca rezultat nemijlocit al lezării organismului, iar altele, un caracter derivat (secundar sau terțiar) care se adaugă ulterior, ca rezultat al interacțiunii dintre organismul afectat primar și factorii de mediu. Dereglările derivate reprezintă, de fapt, tulburările dobândite În condițiile specifice ale dezvoltării, adică În prezența unor factori perturbatori/dereglatori ai acesteia. În literatura de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
pasivitatea cu care persoana cu dizabilitate participă la activitățile procesului educativ-compensator și recuperator. Datorită caracterului lor, de regulă anatomofiziologic, afecțiunile primare sunt mai rezistente la intervenția terapeutic-compensatorie, tratamentul dominant fiind cel medical. În schimb, afecțiunile derivate (cu caracter secundar sau terțiar) sunt mai puțin rezistente, putând fi corectate, compensate sau chiar prevenite prin măsuri psihopedagogice adecvate, În special printr-un proces de Învățare compensatorie inițiat În perioada optimă - atunci când pot fi valorificate oportunitățile specifice perioadei de dezvoltare și acel maximum de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de obiective stabilite În urma actului de evaluare. Evaluarea progresului presupune, În fapt, comparația Între o stare inițială și una finală și poate viza: - progresele În gradul de autonomie; - progresele În limitarea efectelor secundare ale dizabilității și În prevenirea secundară și terțiară; - progresele În antrenarea potențialului restant; - progresele În actul compensării; - stagnarea/regresul (cauze, evoluții etc.). Depistarea și diagnosticarea timpurie a Întârzierilor și abaterilor de la traseul obișnuit al dezvoltării copilului permit prevenirea sau chiar Înlăturarea unor posibile deficiențe și tulburări În plan
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de grup (de exemplu, selecționat, comunitar). Prevenția secundară se referă la intervenția care are loc imediat după apariția bolii și care are ca scop evitarea complicațiilor și evoluției acesteia (de exemplu, reducerea riscului de suicid la pacienții cu depresie). Prevenția terțiară se face în cazul bolilor cronice și urmărește reducerea problemelor induse de complicațiile bolii (de exemplu, creșterea calității vieții pacienților depresivi cu risc suicidar). Două constructe strâns asociate celui de boală și care permit analize matematice, sunt cele de „incidență
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
face din școală unul dintre ecosistemele privilegiate pentru a preveni procesul violenței este una importantă. O împărtășesc pe deplin. Este vorba de prevenirea violenței prin școală și în școală. Aceasta se înscrie cu ușurință în paradigma prevenirii primare, seundare și terțiare prezentate în carte. Textul acesta îi permite cititorului să se distanțeze de ansamblul intervențiilor la modă. Lucrarea indică în mod clar că strategiile eficace de intervenție sunt cognitivo-behavioriale, fac apel la școală în ansamblu, au o perspectivă ecosistemică și accentuează
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și a clasei; • prevenție secundară: o altă parte a populației școlare (între 5% și 15%) dezvoltă factori de risc importanți și trebuie să facă obiectul unei atenții speciale. Trebuie încercate intervenții specifice, pentru a evita cronicizarea problemelor de comportament; • prevenție terțiară: în fine, o proporție de copii cuprinsă între 1% și 7% din efective prezintă probleme grave, uneori cronice de comportament și are nevoie de "o supraveghere profesională pe măsură" (Royer, 2005). Pentru a reprezenta lizibil strategiile posibile de prevenire, să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
rezolvarea problemelor sociale Consolidarea competențelor "a gândi în sensul competențelor Programe de "predare" a armelor și alte strategii de control (ex.: declararea obligatorie a posesiei unei arme) Tentative de a "redirija" comportamentul juvenil Schimbarea normelor în grupul de colegi Prevenție terțiară: pentru tinerii violenți sau delincvenți Dobândirea unor perspective sociale, asigurarea unui rol Intervenție multimodală Intervenții comportamentale Antrenarea competențelor Terapie familială (terapie sistemică) Servicii sociale de proximitate Tabere de reeducare (boot camps) Programe cu adăpostire Tratarea mediului social Consiliere individuală Sursa
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
surse nu este neobișnuită. Dar la un nivel mult mai concret, deciziile despre sursele datelor sunt dependente de abilitatea cercetătorului de a avea acces la ele. Trei tipuri principale de date pot fi folosite în cercetarea socială: primare, secundare și terțiare. Datele primare sunt generate de cercetător, care este responsabil pentru designul studiului și colectarea datelor, analiza și raportarea acestora. Acestea sunt date "noi" utilizate să răspundem la întrebările cercetării. Datele secundare sunt cele deja colectate și prelucrate de alt cercetător
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
noi" utilizate să răspundem la întrebările cercetării. Datele secundare sunt cele deja colectate și prelucrate de alt cercetător fie în scopul unei informării generale, (de pildă recensământul populație sau alte statistici oficiale) fie pentru un anumit proiect de cercetare. Datele terțiare sunt analizate fie de cercetătorul care le-a generat, fie de analistul datelor secundare. În acest caz datele prelucrate nu mai sunt disponibile, doar rezultatele acestei analize sunt folosite. Considerații trebuiesc făcute despre forma sau formele datelor care vor fi
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
economice direct către producția pentru piață; * migrația populației de la comunitățile rurale către cele urbane; * transferul producției de la familie către întreprinderea publică sau privată; * trecerea forței de muncă de la extracția materiilor prime (producția primară) la manufacturare (secundară) și eventual la servicii (terțiară); * folosirea resurselor de capital ca substitut pentru munca umană; * apariția de clase noi determinată de proprietatea sau relația față de mijloacele de producție, în special a capitalului ca opus pământului. Alte schimbări asociate cu cele arătate mai înainte includ: o creștere
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
preindustrială, populația ocupată se află prioritar În sectorul primar (activitățile extractive, agricultură, pescuit, exploatarea pădurilor). În societatea industrială, majoritatea populației ocupate se află În sectorul secund (introducerea de bunuri, manufactură, fabricare). În societatea postindustrială, populația ocupată se concentrează În sectoarele terțiar (transport, servicii publice), quantenar (comerț, finanțe, asigurări, servicii imobiliare), al cincilea (sănătate, Învățământ, cercetare, guvernanță, timp liber). „Prin acest criteriu, prima și cea mai simplă caracterizare a societății postindustriale constă În aceea că majoritatea forței de muncă nu mai este
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
society”) În care mecanismele publice, mai curând decât piața, devin mijloace de alocare a bunurilor, iar alegerea publică, mai curând decât cererea individuală, devine arbitrul serviciilor<footnote Ibidem, p. 159 (x - sublinierea noastră). footnote>. „Economia serviciilor nu corespunde economiei sectorului terțiar În sens tradițional, ci se caracterizează prin faptul că funcțiile de servicii sunt predominante În prezent În toate tipurile de activități economice”<footnote Giarini Irio, op. cit., p. 94. footnote>. Recent, UE a subliniat faptul că trecerea spre tipul societății conduse
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Partea I, nr. 621/2010. footnote>. Exercitarea în nume propriu a funcției de ordonator de credite corespunde, în termeni juridici, cu răspunderea unipersonală a acestora față de utilizarea banului public. Un ordonator de credite, indiferent de rang: principal, secundar sau/și terțiar poartă răspunderea directă, întreagă, în ceea ce privește execuția bugetului asupra căruia își exercită această autoritate. Acei ordonatori de credite care înființează comitete, comisii, alte organisme colective, sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor boarduri pentru a-și justifica în fața
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]