5,751 matches
-
alt film mamut. Mi-am formulat în altă parte rezervele față de filmul lui Soderberg, rezerve care țin de decupajul deloc inocent din biografia lui Che Guevara, filmul neincluzând episoadele incriminatorii ale activității lui Che în calitate de funcționar al statului, răspunzător de teroarea instituită în Cuba comunistă. Nu, filmul lui Constantin Popescu Jr. nu se referă la guerrile revoluționare precum cea inițiată de Che în Bolivia, ci la rezistența anticomunistă din Munții Carpați. Ion Gavrilă Ogoranu zis și Moșu, interpretat în film de către
Picnic la marginea drumului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5894_a_7219]
-
în forurile superioare ale Partidului, care, prezentîndu-se la examenul de anatomie patologică, s-a așezat în fața profesorului Emil Crăciun și a scos un pistol pe masă. Cum dictatura proletară otrăvise aerul epocii pînă la a-i obișnui pe oameni cu teroarea, profesorul nu s-a pierdut defel: „«Ai venit să mă arestezi?» «— Nu, am venit să-mi dai examenul.» Profesorul l-a mai privit o dată, s-a ridicat de pe scaun și a părăsit cabinetul. I-a spus asistentului să transmită la
Idoli și amintiri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6028_a_7353]
-
în care intelectualii puteau să reziste sau să se piardă. Autorul le-a trăit - ca și noi - în toată desfășurarea lor amplă, urmărind demoralizarea generală, decadența valorilor „Adevărului și ale Binelui" (p. 403), „ruina cetăților", duplicitatea, teama permanentă -într-un cuvînt, teroarea. Paginile sale sînt scrise cu o profundă sinceritate, sine ira et studio, dar cu dureroasa constatare că „trebuia să fug" peste hotare: „Nu eram în stare să rezist altfel" (p. 404). Așa a fost, așa trăiam, așa gîndeam - cum scrie
Vianu și Vianu (II) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6047_a_7372]
-
toți cei care și-au pierdut pe cineva drag la 11 septembrie 2001", a apreciat Bush, care a declanșat campania din Afganistan pentru găsirea lui ben Laden, la o lună după atentatele de la World Trade Center și Pentagon. "Lupta împotriva terorii continuă, însă, în această seară, America a transmis un mesaj fără echivoc: va fi făcută dreptate, indiferent cât va dura acest lucru", a afirmat fostul președinte american.
Fostul preşedinte american George W. Bush a fost anunţat telefonic de Barack Obama de moartea lui Bin Laden, duminică seara () [Corola-journal/Journalistic/60709_a_62034]
-
care, canonindu-se din prea multe scrupule de elevație spirituală, ajunge să trăiască cu senzația apăsătoare că e un troglodit: un scăpătat cultural ros de amărăciunea irosirii înzestrărilor sale, de unde și desele notații în marginea eșecului presimțit. Straniu e că teroarea pe care i-o dă spectrul ratării nu dă naștere unei răzvrătiri de expresie paroxistică, Ciprian Măceșaru avînd o blîndețe congenitală care îl contraindică pentru răsturnările de destin. Alții, în locul lui, ar fi recurs la soluția crîncenă a spiritului de
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
și furioasă despre muncă", zeci de alte mostre de diversitate americană trăiesc laolaltă și aproape nediferențiat viața unidimensională din interiorul monadei corporatiste în curs de dezintegrare din care sunt eliminate pe rând. Acolo, înăuntru, se petrec grozăvii lipsite de noimă: teroarea poartă nume neașteptate, de la numerele de inventar de pe mobilier percepute ca o amenințare continuă și pentru cei ce pleacă și pentru cei ce rămân, până la declararea imediată drept indezirabili a celor dați afară, cărora li se interzice categoric să mai
Toți ca unul și unul în loc de toți by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6159_a_7484]
-
-i fie multă vreme străine anchetatorului. Scrisul e, pentru el, exclusiv o formă de propagandă: „În aceeași scriere [subl. mea], Pillat Ctin, dezvăluind concepțiile sale și a complicilor săi în ce privește metodele ce le folosesc legionarii, el îndeamnă la acte de teroare despre care arată următoarele [...] În scopul de a elogia și propaga fanatismul și sacrificiul legionar în rândul acelora cărora le era destinată această scriere [subl. mea], Pillat Ctin, descriind pe unul dintre căpeteniile legionare, arată [...] Acest roman [subl. mea] străbătut
Masca transparentă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6269_a_7594]
-
plimbat un an și jumătate prin Uniunea Sovietică, noua lui credință oarbă l-a făcut să nu vadă nimic din ceea ce era în jurul lui, nici milioanele de oameni condamnați la moarte prin înfometare în Ucraina, nici închisorile pline, nici domnia terorii. în cartea de la cap la coadă laudativă Zile roșii, nopți albe, nu avea să sufle nici un cuvânt despre fața întunecată a societății pe care, pe atunci, o idealiza. în timpul răboiului civil a fost acolo unde era de așteptat să fie
Maniheism la două capete (1) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6284_a_7609]
-
acrită a indivizilor pentru care această meserie nu e și o misiune, ci un mijloc ca oricare altul de a mulge bugetul. Lipsiți și de har, și de informație, ei intră în clasă trântind brutal catalogul, doar-doar vor compensa prin teroare primitivă lipsa de consistență profesională. Nu e vorba de câteva exemple întâmplătoare, ci de un fenomen. Spre învățământ se îndreaptă, de ani buni, doar absolvenții care n-au reușit să emigreze și cei incapabili să facă față într-o economie
Lecția de limbă și literatură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6288_a_7613]
-
nimic. Aflu că felul cum mi-am comentat dosarul e suspect. Prea blând cu securiștii. Nu-i pot cere nimănui să-mi cunoască „opera", să vadă lucrurile în ansamblu, însă ansamblul există. Ce tot insist să spun este că adevărata teroare, cea care n-a avut nevoie de acordul tacit al victimei, a fost în epoca Dej. Mă pot scârbi sau, știu eu, poate și îngrozi retrospectiv de cât m-au urmărit. Fapt e că n-am știut. Nu i-am
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6295_a_7620]
-
explica din mai multe puncte de vedere o atare atitudine. Am putea invoca o genă fatalistă a „spațiului mioritic", ca și o resemnare creștinească, un reflex de duhovnicească expiere. Dar nu putem a nu desluși aici și un efect al terorii care încerca ași spăla urmele de sînge spălînd creierele. Spaima face casă bună cu tăcerea, pericolului i se poate face față mai lesne printr-o eschivă. Chiar dacă n-au lăsat semne pe trupuri, chinurile îndurate de victimele triumfalei „victorii a
Literatura-vérité by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6310_a_7635]
-
a referințelor la și a imaginilor cu Che Guevara. Fidel i l-a preferat monstrului pe Raul, foarte tânăr încă, cu mustața abia mijită, îndrăgostit de mitraliera lui. Suntem curioși să citim urmarea acestor luni eroice și anume anii de teroare pe care Fidel Castro i-a impus poporului care îl primise cu brațele deschise, ca pe un eliberator. Dictaturile comuniste s-au proclamat, toate, eliberatoare, ca să se dovedească mai sinistre decât cele pe care le-au înlocuit. Nu numai sub
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4906_a_6231]
-
se oferea pe dimensiunea ei gravă, melancolica și aproape extinctă. Revenirea la atmosferă vag suprarealista în care „îngerii gâfâie”, „ascultatul doare”, iar umanitatea în întregimea ei pare a fi pregătită pentru exterminare într-un lagăr gigantic conferă gravitate, punând stigmatul terorii pe tot ceea ce înseamnă aspirație umană. Compus împreună cu Patrick Leonard, Show Me the Place reprezintă o variantă - parcă mai radicală, parcă mai fără speranță - a litaniei anterioare. Complet înfrânt, învins de dragostea în care vedea un aliat, artistul caută cu
Vechimea, adâncul (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4835_a_6160]
-
Elevii lui Vucea intră la stăpân. La mai bine de o sută de ani de când întâmplările acestea, păstrând o anume voie-bună - se vede dintru început că o școală cu reguli stricte ar fi fost mult mai de speriat decât această teroare brută, pe care poți s-o ocolești - au fost puse pe hârtie, timpul oamenilor-școală, în bine sau în rău, pare să fi trecut. De aici, poate, și felul în care nuvela își arată vârsta. O vârstă a egalității, în care
Școala fără metodă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5243_a_6568]
-
cutremurătorul capitol al lui Tony Judt: „Există momente când, chiar și pentru ochiul sobru al Rațiunii, lumea tristei noastre Umanități poate căpăta aparența Iadului - însă imaginația omului nu e Carathis ca să-i exploreze nepedepsită toate cavernele. Vai! sumbra legiune a terorilor sepulcrale nu poate fi socotită întru totul fictivă -, ci, precum demonii în a căror tovărășie Afrasiab a făcut călătoria pe Oxus, ele trebuie să doarmă, altminteri ne devoră - ele trebuie să doarmă, altminteri pierim.” La autorul de secol nouăsprezece, experiența
Memorii de dincolo de mormânt (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5252_a_6577]
-
o costumație adecvată. Abilitățile de circari, scamatoriile, gadgeturile, poantele, clovneriile fac parte din numărul lor. Nimeni nu se așteaptă ca ei să clacheze pentru că totul e „regizat” ca la o luptă de catch, însă trebuie să existe un dram de teroare încât să-ți sară popcornul din cornet pentru a gusta mai bine farsa. Și pentru că este vorba de circ, și adversarul eroului vine cu ștrampii lui, cu vopselurile sale, cu recuzita sa frou-frou, cu extravaganțele lui și cu replicile lipite
Căpitanul reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5275_a_6600]
-
de membrii francmasoneriei din Europa, ci și de suverani și de poliția lor. În 1789, mulți dintre membrii importanți ai acelor grupuri ce se declarau în favoarea unui guvern republican în Franța erau masoni. Dar, până la urmă, masoneria a dispărut în timpul Terorii: Marele Orient din Paris și-a închis porțile în 1791, iar până în 1794 francmasoneria din Franța a încetat practic să existe. Mulți dintre masonii francezi au dorit un guvern republican, dar în 1789 cu siguranță nu au avut idei de
H. C. Robbins Landon Ultimul an al lui Mozart () [Corola-journal/Journalistic/5291_a_6616]
-
general, Javier îi mușcă mâna, iar violența izbucnește din nou. Metanoia are loc sub ochii spectatorului, iar clovnul cel trist își prăjește buzele și obrajii cu un fier de călcat, își pictează fața, își îmbracă costumul de clovn și declanșează teroarea. Dragostea și ura îi aduc pe cei doi rivali față în față, iar lupta dobândește dimensiuni grandioase, transformându- se într-un număr de circ impresionat și mortal, unde fiecare act care ține publicul cu sufletul la gură are semnificația crimei
Istoria și circul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5455_a_6780]
-
scape de această misiune cît mai repede. Tableta din numărul 19 are titlul „Pentru pace”, este un text de foarte mici dimensiuni și se încheie cu o sintagmă expeditivă, scrisă cu litere foarte mari: „ce-i de făcut pentru curmarea teroarei, pricinuită de amenințările unui nou război? O singură soluție: DEZARMAREA TOTAL| ȘI GENERAL|.” După acest îndemn plin de responsabilitate, în numărul 20, redacția publică o poezie scrisă de Arghezi special pentru revistă, o poezie indubitabil erotică, ale cărei ultime versuri
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5159_a_6484]
-
textele și precizând contextele apariției lor, ne restituie ceva încă și mai important decât judecata morală, ce se împarte, de regulă, între acuzația de colaboraționism și exaltarea „rezistenței prin cultură”: și anume, mecanismele interioare ale unui sistem politic bazat pe teroare și pe disprețul față de valorile umane. Același lucru îl face și volumul X al ediției critice Tudor Arghezi. Dedicat publicisticii scriitorului, el acoperă nu mai puțin de 16 ani, dintre care cel puțin 10 sunt cei ai perioadei staliniste, trei
Arghezi sub vremi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5383_a_6708]
-
Iordăchescu Ionuț Premierul turc Recep Tayyp Erdogan a declarat că abordarea israelienilor față de palestinieni nu diferă cu nimic de mentalitatea lui Hitler, acuzând Israelul de "atrocități sistematice și teroare de stat" comise împotriva Palestinei din 1948 și până în prezent. Erdogan a salutat propunerea de armistițiu inițiată de Egipt, dar a precizat că un armistițiu nu este de ajuns și că Israel ar trebui "să ridice imediat embargoul impus Palestinei
Erdogan: Atitudinea Israelului față de Palestina, precum mentalitatea lui Hitler by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/53881_a_55206]
-
conotațiile au rămas, însă, neatinse: eseul despre lumea lui Caragiale tatăl este, în fapt, un eseu despre lumea noastră, care afirmă mistificarea ca mod esențial al trăitului; mistificarea prin vorbă, printr-o mare și neîncetată trăncăneală care să ascundă spaimele, teroarea vidului moral. Fugim, asemeni personajelor lui Caragiale, de vidul din noi înșine pentru a ne regăsi - neschimbați! - în vidul din vorbele care par a spune totul necomunicând, în fapt, nimic: a vorbi fără a comunica, aceasta este drama personajului caragialian
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
Constantin Țoiu Initium (începutul) oricărei înțelepciuni sau religii este teama de Dumnezeu. TIMEO DOMINE. Pentru ca teroarea să fie eficace, ea trebuie să fie mai tare decât ura și disprețul... Adevăratul progres ar fi să rămânem pe loc. Să nu mai vedem, altceva decât ce suntem noi înșine de fapt... Somnul ca operă de artă... Urăști totdeauna
Diverse by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5405_a_6730]
-
îmbăierii”, prin care se acorda dreptul la nuditate, cu condiția să nu existe privitori. Iată o neașteptată ipostază a duplicitarismului gol-goluț... Cartea lui Surén conține, potrivit revistei „Spiegel”, afirmații uimitoare, la antipodul celor cu care eram obișnuiți atunci când vorbim despre teroarea hitleristă. Astfel, susține autorul, „viața amoroasă nu poate fi redusă doar la căsătorie”, iar drept consecință a faptului că „marile personalități ale trecutului” nu respectau religia nu e deloc surprinzător, deoarece „dragostea sexuală liberă e acceptată într-un fel asemănător
Nazism și culturism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5412_a_6737]
-
E uimitor cum dintr-o apariție estetică de pregnanță virilă a putut ieși la iveală un simian de esență apocaliptică. De cealaltă parte, fotografiile victimelor îți dau impresia unei galerii de fantome livide: fețe îngustate de inaniție, priviri hipnotizate de teroarea suportată și rareori cîte o fizionomie de amprentă nobilă: Calciu, Oprișan sau Nuti Pătrășcanu. Iar dacă Piteștiul nu e doar un subiect de oroare, ci și o temă de reflecție retrospectivă, atunci cărțile care cercetează patogenia fenomenului sunt de două
Oamenii din bolgie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5415_a_6740]