40,574 matches
-
unor chestiuni dintre cele mai concrete, orientate să susțină efortul creator (mai puțin în varianta sa juvenil genială, cât matur onestă) - exemplele sunt și ele luxuriante, de o erudiție ludică. S-ar putea bănui, printre nenumăratele și variatele subiecte de teze oferite spre ilustrare, unele pe care autorul însuși ar fi vrut să le dezvolte. Limitându-se la schițarea lor în cartea de față, el pare totuși să rescrie interior un traseu atât al împlinirilor, cât și al ideilor nematerializate. Printre
Eco se amuză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16521_a_17846]
-
care Eco le produce. Ne putem întreba însă, firesc, asupra nevoii sale de a-și structura recapitulativ o metodă de lucru bine 'și îndelung consolidată, debutând cu amintirea din titlu a primei ei exersări. Umberto Eco, Cum se face o teză de licență, trad. George Popescu, col. "Biblioteca italiană", Editura Pontica, 2000, 203 pagini, preț neprecizat.
Eco se amuză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16521_a_17846]
-
face cititorilor săi o surpriză de proporții: a doua sa carte - după culegerea de eseuri critice Poezie și livresc din 1987 - este un studiu sistematic și doct, strict întemeiat teoretic, cu tot aparatul critic cerut de regulile academice ale unei teze de doctorat. El e dedicat, pe deasupra, unui scriitor de frecventarea asiduă a căruia criticul atras de mișcarea literelor actuale era greu de bănuit - adică unui "tradiționalist" precum Ion Pillat. Obligațiile universitare (căci Celălalt Pillat, volumul de 360 de pagini dense
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
a căruia criticul atras de mișcarea literelor actuale era greu de bănuit - adică unui "tradiționalist" precum Ion Pillat. Obligațiile universitare (căci Celălalt Pillat, volumul de 360 de pagini dense tipărit recent la Editura Fundației Culturale Române este la origine o teză de doctorat) l-au pus pe autor în fața unui pariu destul de dificil, dată fiind perspectiva ca și "definitivată" asupra unei opere ce nu mai părea că poate oferi mari "secrete". Or, noua lectură ce ni se propune acum este într-
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
a cărții derivă, probabil, tocmai din felul în care Monica Spiridon își duce, cu obstinație, demonstrația pînă la capăt, exemplificînd excesiv, dar ferindu-se să introducă literatura în patul procustian al teoriei. Ea nu forțează textul pentru a-și confirma teza, ci, dimpotrivă, scormonește cu minuție și răbdare ascetică în căutarea punctelor textuale de acroș, identificate fără greș. Se simte în această carte cum balanța se înclină discret în favoarea literaturii, fără a periclita, însă, strucura de rezistență a teoriei. Este acesta
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
ne retragem de pe pozițiile verdictelor și polemicii pentru a porni de la o întrebare fundamentală și destul de veche: cum ar putea fi studiile literare (critica, istoria, teoria) strict politice? Altfel spus: care ar fi make-up-ul lor intelectual? Iată întrebarea care constituie teza principală uneia dintre cărțile recent semnate de Stanley Fish, Professional Correctness: Literary Studies and Political Change (Corectitudinea profesională: Studiile literare și schimbarea politică) . Volumul e ceva mai vechi (1996 în harrdcover, 1999 în paperback), publicat fiind înainte de celebrul scandal Sokal
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
și strict românesc. Toată spiritualitatea evocată cu gura plină de naționaliștii de ieri și de azi se leapădă de individ, de persoana umană, și se concentrează pe un stat etnocratic pur. Nu fac decît să duc la ultimele consecințe logice teza statului național autoritar pe care o proclamă astăzi nu doar Vadim și ai lui, dar și ziariști care se consideră democrați. Teza e veche, susținătorii ei sînt noi. Dacă apologia lui Eliade din 1937 n-ar fi fost urmată de
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
umană, și se concentrează pe un stat etnocratic pur. Nu fac decît să duc la ultimele consecințe logice teza statului național autoritar pe care o proclamă astăzi nu doar Vadim și ai lui, dar și ziariști care se consideră democrați. Teza e veche, susținătorii ei sînt noi. Dacă apologia lui Eliade din 1937 n-ar fi fost urmată de crimele legionare bine știute, aș fi fost, poate, mai îngăduitor cu teza cu pricina și aș fi rînduit-o printre utopiile naive ale
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
și ai lui, dar și ziariști care se consideră democrați. Teza e veche, susținătorii ei sînt noi. Dacă apologia lui Eliade din 1937 n-ar fi fost urmată de crimele legionare bine știute, aș fi fost, poate, mai îngăduitor cu teza cu pricina și aș fi rînduit-o printre utopiile naive ale unor intelectuali care au optat pentru antipolitică. Dată fiind, din nou, istoria reală (și nu aceea fictivă a lui Eliade), nu găsesc în mine nici o brumă de înțelegere pentru o
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
să ne intereseze și atunci cînd operele înseși ne apar desuete sau, pur și simplu, moarte estetic. E. Lovinescu punea această constatare la baza teoriei lui asupra mutației valorilor estetice. Mi-a trebuit un timp ca să mă conving de valabilitatea tezei. Cînd eram tînăr, conveneam cu oarecare neplăcere la ideea relativității în timp a valorii. Preferam s-o cred absolută. Astăzi înțeleg că Lovinescu avea dreptate. Schimbarea codului - estetic, etic, religios etc. - afectează valoarea, deseori ireversibil, și, o dată excluse din canon
Despre istoriile literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16604_a_17929]
-
socialismului - considerat ca o treaptă superioară pe toate planurile - într-o țară înapoiată" sînt aberațiile unui lunatic, care și-a construit o teorie pe baza studierii unor statistici incomplete și depășite, și ale unui mesianism răzbunător. Cît despre mai vechea teză marxistă că "o orînduire și-a trăit traiul și trebuie înlocuită cu alta, în momentul cînd relațiile de producție au ajuns caduce și se opun dezvoltării mijloacelor de producție" simpla trecere în revistă a tuturor descoperirilor importante din secolul XX
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
prima importantă ediție a Festivalului "George Enescu", ediție petrecută în contemporaneitate și desfășurată în urmă cu numai zece ani sub conducerea maestrului Mihai Brediceanu. A fost un spirit de multilaterală orientare a cunoașterii, a acțiunii; a fost autorul unei originale teze de doctorat în științele matematice, lucrare care a consacrat conceptul de politempie atât de util unor anume tipuri de structuri muzicale și coregrafice. A predat arta dirijatului în cadrul uneia dintre prestigioasele universități americane, anume la Siracuse University. Pe maestrul Sergiu
Destine paralele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11846_a_13171]
-
Era pe 2 februarie 1997, la numărul 354, iar acum scrie 29 martie 2005 și numărul 761. Peste patru sute de numere, de săptămâni, de cronici literare și alte texte (studii, interviuri, editoriale, file de dicționar, pagini de manual, fragmente din teza de doctorat, topuri editoriale...), care au avut pentru mine un rol formativ extraordinar. Datorez enorm acestei reviste. Evaluând distanța dintre tânărul absolvent de Litere și cel care sunt astăzi, îmi dau seama că fără ALIA aș fi fost la jumătatea
Memento ALIA by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11852_a_13177]
-
eseist, prozator, monograf etc.". Chestiunea nu e superfluă așa cum ar părea la prima vedere. întrucît pe de o parte reapare aici vechea, dezolanta dificultate a mediului nostru cultural de-a recunoaște multitudinea de manifestări ale unei personalități (pornind de la intenabila teză maioresciană a incompatibilității dintre poet și critic, reuniți într-o ființă unică), iar pe de alta se ivește un prilej al pseudojustificării celor ce resping observațiile incomode ale unui autor pasămite incompetent prin pluralitate. Noi înșine sîntem un Stan Pățitul. De
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
F.Scott Fitzgerald (Între Epoca Jazzului și postmodernism: F. Scott Fitzgerald), apărut la Editura Universității de Vest, Timișoara. Cum adică, Fitzgerald un scriitor al timpului nostru? Al timpului nostru post-postmodern? Al timpului nostru mai bătrân cu un veac (de singurătate)? Teza de la care pleacă autorul este că Fitzgerald, identificându-se complet cu spiritul epocii în care a trăit, a devansat-o în multe privințe, pe de o parte aspirând să realizeze în proza sa un fel de sinteză a artelor, pe
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
a simțit întotdeauna un scriitor, nu un erudit, a vrut să scrie poezie și proză. Soluția profesoratului a ales-o ca refugiu: viața literară era în România tot mai ideologizată, iar Universitatea - un loc ceva mai ferit de politizare. După Tezele din iulie atmosfera sufocant dictatorială, infiltrarea vieții cotidiene de către Securitate și sentimentul că lucrurile sînt ireversibile l-au împins să "fugă", să "rămînă" în America De fapt, comunismul era foarte fragil, dar noi nu ne dădeam seama"). Acum, eliberat de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
reflectă în social, pervertind viitorul Tebei, spunea Sofocle (luptele fratricide, Antigona etc.). Fleg - Enescu refuză acest paralelism, dând primat afectivității și apartenenței socio-culturale asupra biologicului. O demonstrație amănunțită asupra fiecărui moment dramaturgic, reliefează, uneori prin comparații, centrarea Oedip-ului enescian pe teza inocenței și a redempțiunii prin ridicarea într-o dimensiune metafizică. "Cunosc puține afirmări atât de elevate ale umanismului" conchide Guido Paduano. Cu nu mai puțină știință, Franco Serpa caută rădăcinile preelenice ale mitului lui Oedip urmărindu-i evoluția de la prima
Un veritabil simpozion by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11914_a_13239]
-
de pierderea puterii, Vadim și-a explicat renunțarea printr-un amestec de sacrificiu și ambiții: motivele ar fi concentarea pe crearea unui post de televiziune, "ancorarea" partidului (cu noua titulatură cu tot) la structurile europene și, în fine, finalizarea unei teze de doctorat! Un talmeș-balmeș uluitor de public și privat, de proiect politic și ambâț personal. Nimic nou, firește, pentru că și până acum cariera politică a lui Vadim a fost o îmbinare de inspirație personală și implicare heirupistă a subordonaților. Să
Lumea după Vadim by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11895_a_13220]
-
pe ecran, acum spune-mi de ce trebuie să-mi pese de el". Cu toate că, ne informează Leonardo DiCaprio, Scorsese empatizează incredibil cu personajul său, această atitudine nu e vizibilă pe ecran. începutul filmului promitea altceva, bine, nu ceva inovativ, ci vechea teză (redundantă și în alt lungmetraj nominalizat la Oscar, Ray) cum că ce i s-a întâmplat în copilărie îl tarează pe viață. Nu e vorba însă de o traumă, ci de o... baie. Pe care i-o administrează mama - complexul
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
luminos, optimist) în care moartea lui Alfred e catalizatorul "corecțiilor" copiilor și, o dată cu ei, și ale lui Enid, gata - la 75 de ani - "să facă niște schimbări în viața ei". Întotdeauna am detestat cărțile cu mesaj (cred, de asemenea, că teza omoară un roman, îl sufocă). E evident că romanul lui Franzen are și multiple straturi simbolice (unde satira se strecoară pe alocuri), fără să fie neapărat tributar tradiției romanului-parabolă ŕ la Melville. Îmi place să cred că mesajul "uman" al
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
de la București o pun în practică (...) totul se petrece ca și cum un fir direct leagă conducerea Uniunii de respectivul post de radio (...). Ajungem să ne întrebăm, cine este editorul ŤRomâniei literareť? Partidul Comunist sau ŤEuropa liberăť"? Al. Andrițoiu dezvoltă și el teza conivenței dintre "Europa liberă" și "denigratorii" din țară ("La ŤEuropa liberăť sunt denigrați scriitorii ce sunt denigrați și criticați și în țară, sunt acuzați de naționalism, de antisemitism, ca Păunescu, Barbu, Fănuș Neagu, Lăncrănjan și alții"), remarcându-se prin avansarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11921_a_13246]
-
Spinoza: Determinatio est negatio. Aproape de Hegel și de dialectică. Adică, a afirma ceva, înseamnă a nega tot ce nu este. Să nu arăți cumva ce este un lucru, fără a-l lipsi de toate celelalte posibilități de a fi... Orice teză a ceea ce există la un moment dat, conține în ea, implicit, ceea ce nu există... Să nu afirmi prea răspicat un lucru, că, de fapt, îl negi; după cum, negându-l, îl afirmi cu o vehemență ce nici nu-ți stă în
Perfectul simplu (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11975_a_13300]
-
am apucat". Așa "sting" o polemică personajele (scuzată fie-mi generalizarea...) lui Caragiale. E cusurul lor: într-o "soțietate fără prințipuri" fiecare speculează cum crede cutuma, ca să-și motiveze starea pe loc. Altfel spus, o revoltă a "fondului" neschimbător contra "tezelor" lovinesciene. Lovinescu accepta, la rîndu-i, existența unui "genotip" cultural pe care mediul îl poate influența, dar nu oricît de mult. Credea, totuși, că "bagajul" acesta, periodic dezorganizat de influențe, trebuie adaptat "călătoriei" pe care te pregătești s-o faci și
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
necesar orei următoare. Și apoi, cu înfrigurare, în mers alert, spre clase. Nu era timp nici de ronțăit ceva, nici măcar de a merge la toaletă pentru a-și face necesitățile fiziologice. Erau zilele stabilite de Chiștoroaia drept zile speciale pentru teze. Pentru că, în restul zilelor, apropiații directoarei nu mai făceau ore în școală. Trebuiau să le susțină doar atunci când vreun străin repartizat de Inspectorat în urma Concursului de Titularizare se rătăcea neștiutor în teritoriul lor. Și atunci se considerau agresați, de o
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
de-a lungul vieții, nu erau numai profesioniști, cu un înalt grad de inteligență, erau și oameni cu suflet bun și foarte modești, educați, politicoși totdeauna. Un alt profesor renumit și documentat în domeniu, din catedră, mi-a spus că teza mea de doctorat este cea mai bună pe care a citit-o vreodată. - Atunci puțini erau cei care-l susțineau... criteriile erau mult mai severe. Acum, însă... Ți-a folosit activitatea de cercetare din Universitate, nu-i așa? întrebă profesorul
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]