1,581 matches
-
admirabila lui abilitate de a trăda pe oricine. - Prea bunilor stăpâni, rosti el afișând un zâmbet la care dacă priveai te îmbolnăveai de diabet, poate umila voastră slugă să vă fie de folos cu ceva în aceste minunate clipe de tihnă și pace? Ludovic încercă să spună ceva dar nu-și găsi cuvintele iar țarul rosti scurt: Ieși! Zâmbetul de pe fața diplomatului mai luă un kilogram de untură în plus iar acesta se retrase, la fel de elegant, mer- gând cu spatele. Știa
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
și-ar scoate inima în palmă și ne-ar arăta drumul-sângelui care leagă indubitabil poeții unii de alții. Doar că, în cazul cărții de față, dimensiunea discursului literar este generoasă, ne lasă timp pentru respirație și ne putem bucura în tihnă de splendoarea Existenței pe care ne-o împărtășește. Întâlniri și întruniri, conexiuni spirituale cu personalități sau (și) comunități de români care ard în aceeași flacără a dorului de Limba Română. Premii și discursuri, prieteni și mai puțin prieteni, dar cu toții
NICOLAE BĂCIUŢ ÎNTRE PRETEXTE ŞI CONTEXTE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374871_a_376200]
-
o filă de carte închinată Majestții Sale Reginei căreia Principele i-a scris biografia într-o valoroasă și splendidă carte, numită „ Ana. Portretul Reginei”. „În intimitatea căminului lor, înconjurați de copii și nepoți, Majestățile Lor au sărbătorit în liniște și tihnă cei 90 de ani ai Reginei Ana, împliniți miercuri, 18 septembrie 2013. Dintre toate acele multe lucruri care s-ar putea spune despre Majestatea Sa, suferința și continua încercare la care această femeie a fost supusă de destin ar putea
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
în spiritualitatea comunitară română. Pentru cei care cunosc puțin această formă de manifestare a monahismului, trebuie să amintim că isihasmul reprezintă o tradiție creștină ascetică din secolele IV și V. Cuvântul “isihasm” este de origine greacă și înseamnă tăcere, pace tihnă, și concentrare interioară. Ca manifestare spirituală și teologică, isihasmul nu se organizează decât spre secolele XIII-XIV, prin “însușirea rugăciunii lui Iisus, ca metodă de concentrare și pace interioară în care inima înțelege și se deschide spre Dumnezeu” . Practica isihasmului se
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
de a trăi isihasmul românesc și are originalitatea în faptul că “sihaștrii” români, ca și un foarte mare număr de călugări, nu s-au izolat niciodată de lume sau de natura înconjurătoare. Este adevărat că au căutat totdeauna liniștea și tihna, dar nu pentru a fugi de lume, ci animați de dorința de a-și redobândi pacea și liniștea interioară. Locurile geografice alese pentru meditația lor au fost printre cele mai frumoase posibile. Și, de aceea, numeroase pâraie, luminișuri sau munți
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
Printre multiplele surioare, Ce te privesc cu încântare. Stau lângă tine și te privesc, Din când în când eu mă gândesc, Dacă pot să îndrăznesc, Cu o „Camelie” să te cuceresc. Spune-mi tu, frumoasă regină, Ca să pot trăi în tihnă, Cum să fac să te cuceresc, Și doar pe tine să te iubesc? Referință Bibliografică: CAMELIA / Ilie Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1836, Anul VI, 10 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie Popescu : Toate Drepturile Rezervate
CAMELIA de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375061_a_376390]
-
Cu-a inimii supărare! De zel să nu faci risipă, Că viața îți trece-n pripă, Iar măreția se duce În țărâna de sub cruce! Că a vieții bogăție E-n suflet cu modestie, De n-o dai, n-o să ai tihnă Nici în veșnica odihnă! Iar chipul se odihnește, După cum își pregătește Așternut de fapte bune Sau necugetări nebune! Iar dacă ai judecată, Tu stai și ea, grija-ți poartă! * Nici Domnul nu face minune La omul fără rațiune! Autor Maria
URĂRI CU TÂLC de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375076_a_376405]
-
tăiș nevăzut de secure. Cînd plouă-nfundat mă doare mîna cu care sărut, crestele copacilor ca pe fiii lui Zamolxe mă înțeapă, în sîngele meu duc taina izvorului ne-nceput, sînt firul cu plumb cînd oamenii beți dau de apă. Tihna magului din cartea ferecată cu zăvoare și urletul lupului din străfundul vostru plin de pămînt... Să nu ne treacă păsări, să nu ne treacă dihorii călare, pînă n-om face drum pe sub mormînt. Referință Bibliografică: Drum ocolit / Dragoș Niculescu : Confluențe
DRUM OCOLIT de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373999_a_375328]
-
noapte ferind, Ducând-o, în tropot, spre zare. Potrivnică-i este cărarea, Și vântul în piept se-opintește - C-un muget, își strânge suflarea, Când luna pe poale-l primește. Sleit de o fugă nebună, Descalecă lângă stejar Și-n tihnă, sub clarul de lună, Aprinde văpăi din amnar. Din limbile roșii de foc, Scântei dănțuiau pe mălini Și luna se prinse în joc, Pe ochii-i de patimă plini. Stejaru’-ndură să-i vorbească De iapa de cuarț dintr-un
IAPA DE CUARŢ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374072_a_375401]
-
-un nesfârșit cortegiu, Îngeri triști mă înconjoară, Trist, zadarnic-sacrilegiu. Chipuri de-ntuneric stinse Și de ciuma unor vremuri Poartă-n lut dureri aprinse, Zbucium ce răzbate-n ceruri. Doamne, când reverși lumina Cu ninsori în poala nopții Slobozește-le și tihna, Nu-i lăsa în voia sorții. Doar deschide podul lunii, Strânge-ți îngerii în cete, Prinși de setea rugăciunii, De lumină să se-mbete. Și când cerni prin sită deasă Fulgi de-argint pe-ntinsul humii, Pune pacea-împărăteasă Peste nesfârșitul
NINSOAREA LUMINII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375492_a_376821]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > NU POT TRĂI FĂRĂ IUBIREA TA Autor: Gabriel Stănciulescu Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Revăd în tihnă începutul Nici tu nici eu n-am bănuit, Că ni se-mplinește visul Ce se ascunsese împietrit. Ai strâns iubito,ca și mine, Dorințe eșuate-n ani , N-a fost o zi,n-a fost un mâine Să nu ne
NU POT TRĂI FĂRĂ IUBIREA TA de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375500_a_376829]
-
PROZA LUI RADU IGNA, de Maria Daniela Pănăzan , publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016. Omul și natura de Acasă Romanele scriitorului Radu Igna au un iz aparte. Le-am citit cu plăcere. În lumea acestora există răgazul, tihna. Se găsește un loc pentru tine, ca cititor, dar mai ales ca personaj, care devii de îndată ce pătrunzi în lumea satului. Te cuceresc locurile, apoi oamenii, care se mișcă în ritmul natural și țin de rânduială. În cronologia romanelor se observă
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
contemporan de mare finețe. Și peste toate, dacă ai cunoscut și omul din spatele scriitorului, îți ... Citește mai mult Omul și natura de AcasăRomanele scriitorului Radu Igna au un iz aparte. Le-am citit cu plăcere. În lumea acestora există răgazul, tihna. Se găsește un loc pentru tine, ca cititor, dar mai ales ca personaj, care devii de îndată ce pătrunzi în lumea satului. Te cuceresc locurile, apoi oamenii, care se mișcă în ritmul natural și țin de rânduială. În cronologia romanelor se observă
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
de se ivise înspre Copac un pumn de oameni, scormonitori în vintrele pământului după fier și, mai apoi, meșteri în lemn. Tăcuți nevoie mare, întunecați la chip, cu glas încet și dulce, se țineau departe de ce le-ar fi tulburat tihna traiului și așa greu... Dinspre ei se-ntorsese el mereu nemulțumit. N-aflase nimic de la muții ăștia, n-avea cum să se grozăvească în fața alor săi... Poate numai cu vestea că nimeni dintre oamenii aceia nu băga de seamă că
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
lucrări: Catalogarea manuscriselor românești din Biblioteca Mănăstirii Secu (1994); În duhul evlaviei ortodoxe (1999); Cuvinte și tâlcuiri arhierești (1999); Mierea din drumul pelinului (2000); Iarba din roata amurgului (2001); Precizări tipiconale (2002); Tămâie și exil - dialoguri despre pribegia fraților (2003); Tihna însemnărilor (2004). De asemenea, Episcopul Gherasim (Cucoșel) Putneanul a publicat diferite articole în revistele: "Mitropolia Banatului" și "Îndrumătorul Bisericesc" de la Timișoara și Arad. Așadar, în urmă cu șapte ani, în primele minute ale sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, trecea în lumea
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
verii dimineață Te îmbie, te răsfață, Să faci dragoste în iarbă. Te privesc uimit, viril... Vrei și tu!... Nu-mi vine-a crede!... Paradisul ne dezmiardă, Ne înlănțuie tiptil. Ne aruncă peste nori, Ne-adumbrește în lumină, Împrăștiind a vieții tihnă Cu ai dragostei fiori... Obosiți, flămânzi și goi, În amurgul dimineții, Nu vom da voie tristeții Să pătrundă între noi. Dulce-a verii feerie Cu miros de iarbă-ncinsă Va rămâne neatinsă... Doar a noastră, pe vecie. ******** Te iubesc atât
VIS DE VARĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372439_a_373768]
-
-s zâmbete pe față, și-n suflet e doar ceață, iar cantul sună-anemic și plin de falsitate, degeaba bat alămuri, nu-i nicio unitate. Ne tot pândesc hainii, ne dușmănesc externii, ne picura otravă și se-nvrăjbesc internii, nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihna, degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă. Suntem ca-ntr-un asediu: noi ne pândim pe noi și pretutindeni parcă mocnește un război. Odinioară mandre treceau oștiri române și se
SE PREGĂTEȘTE NEAMUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372977_a_374306]
-
ceață, iar cantul sună-anemic și plin de falsitate, degeaba bat alămuri, nu-i nicio unitate. Ne tot pândesc hainii, ne dușmănesc externii, ne picura otravă și se-nvrăjbesc internii, nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihna, degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă. Suntem ca-ntr-un asediu: noi ne pândim pe noi și pretutindeni parcă mocnește un război. Odinioară mandre treceau oștiri române și se-nfrățeau de drag cătanele bătrâne. Acum e-un simulacru
SE PREGĂTEȘTE NEAMUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372977_a_374306]
-
poate genera radiații electromagnetice destul de nocive pentru corpul omenesc (deși anumite organizații susțin contrariul), dar poate contribui și la accentuarea stresului individului utilizator. Individul este sunat oricând și în orice conjunctură. Individul nu mai are timp nici să mănânce în tihnă, nici să se odihnească, nici să se mai gândească la ziua de mâine, căci telefonul sună continuu, de dimineața și până seara. Suntem pe bună dreptate sclavii telefoanelor mobile și ai calculatoarelor. 3) Calculatorul și Internetul. Tot mai multe persoane
CÂND TEHNOLOGIA NE AMENINȚĂ SĂNĂTATEA ȘI VIITORUL de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372993_a_374322]
-
ai actului cultural și artistic, cei mai mulți întâlniți de către mine, ceea ce mi-a înlesnit cunoașterea directă, discuția, colaborarea cu ei. Am investit mult timp pentru aceasta, am călătorit de nenumărate ori la București și prin țară, aproape am împărțit zilele între tihna de acasă și cazarea inconfortabilă a hotelurilor. Nici nu-mi trece prin minte cine și dacă m-o fi înțeles cineva, dar numai eu știu cine și cât m-a împovărat în tot acest timp cu absurditatea aprecierii că iroseam
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
pentru a câta oară, viața mi-a mai dat un „bobârnac” pentru a ilustra că oamenii de rând (fie ei și dascăli) sunt înzestrați de la Dumnezeu cu suflete mari, milostive și înțelegătoare, iertătoare, generoase. Mărturisesc că-n toți anii ăștia tihna nu-și găsea locul, împlinirea era departe de a se produce, gândeam în fel și chip modul și momentul în care am să-mi spulber tracul, să scap de păcătoase timidități viscerale care mi-ar fi dat dreptul să mai
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
din noi în parte. Pe cât de diferiți suntem, pe atât de felurit poate fi conturul zonei de confort personal. Greu de găsit o altă ființă, a cărei arie de confort să se suprapună exact peste a mea. De la ceasul de tihnă diurnă, la tabieturile dragi, la preferințele culinare, la locul favorit în fața TV-ului, sau la masa din bucătărie (pentru cei înclinați spre sedentarism), până la mobilitate sporită, acțiune cu orice preț, sau chiar spirit de aventură (pentru cei energetici din fire
PRETUL CONFORTULUI de GELU ARCADIE-MURARIU, OREGON CITY, OREGON în ediţia nr. 35 din 04 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344900_a_346229]
-
de vârf de lance, ba amurgul coborât peste zări înainte de vreme, ba răcoarea dimineților din ce în ce mai întârziate. Zilele se comprimă, obligându-ne să ne gândim la finalizarea lucrărilor din grădină și la pregătirile trebuitoare pe lângă casă, înainte de a ne retrage în tihna odăilor încălzite. Frunze de tot soiul se zgribulesc sub șfichiul palelor de vânt, stârnit de nu știi unde. Îmbujorate de răcoarea nopții, în nuanțe de galben și roșu, valuri de frunze se grăbesc să plece “în bejenie”, după vorba poetului
INTREBARILE TOAMNEI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344912_a_346241]
-
Un alt aspect semnificativ al poeziei acestei autoare este că ea ne deschide poarta, ușa, fereastra, ne arată mugurii luminii și ne lasă pe noi să pășim, dincolo de perdeaua cuvintelor, prin tăceri mocninde, prin pauze neașteptate și prin răgazuri de tihnă, ca să întrezărim floarea neasemuită a frumuseții liricii sale. Deși ea-și deschide sufletul precum crinul cel alb în bătaia zborului prim al aducerii aminte. O poezie proaspătă, genuină, ca-n prima dimineață de luni a lumii. Aceste „mirajuri plutitoare / strecurate
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]
-
de pe drumuri și-l adusese aici, și mai ales domnului Maiorescu, că e-n stare să-și ia și el o patalama la mână? Se-apucase cu râvnă de treabă acum în preajma examenelor! Citea zile și nopți în pat, în tihnă, cu hârtie și creion și făcea însemnări. În răstimpuri mintea-i fugea aiurea, se scula, trecea la masă, răscolea prin terfeloagele lui, își nota câte-un vers sau câte-o rimă, prinse din zbor, le răsturna, le sucea, le potrivea
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]