1,209 matches
-
de judecătorul desemnat, în care se vor consemna: numărul dosarului, numărul și data hotărârii atacate, numele și prenumele părților care au declarat apel sau recurs, numărul copiilor de pe cererea de apel ori recurs, mențiunea dacă apelul sau recursul a fost timbrat, caz în care se va indica valoarea taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar ce au fost achitate. Despre înaintarea dosarului se va face mențiune și în registrul general de dosare. ... (2) Apelul sau recursul va fi transmis de
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259967_a_261296]
-
de judecătorul desemnat, în care se vor consemna: numărul dosarului, numărul și data hotărârii atacate, numele și prenumele părților care au declarat apel sau recurs, numărul copiilor de pe cererea de apel ori recurs, mențiunea dacă apelul sau recursul a fost timbrat, caz în care se va indica valoarea taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar ce au fost achitate, mențiunea dacă s-a depus întâmpinare și răspuns la aceasta, dacă a fost promovat apel și recurs incident sau provocat. ... ------------- Art.
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259967_a_261296]
-
din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: scut tăiat, având în cartierul superior, pe albastru, o carte deschisă, de argint, iar în cel inferior, pe argint, o oglindă rotundă, de același metal, cu bordura verde. Scutul este timbrat de un coif de argint, cu viziera coborâtă, ornat cu panaș roșu, așezat trei sferturi la dreapta. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * CENTRUL DE FORMARE ȘI PERFECȚIONARE
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263932_a_265261]
-
justiției nr. 760/ C/1999 , acestea fiind scutite de taxa judiciară de timbru, însă, în cazul în care aceste cheltuieli sunt solicitate pe cale separată, se aplică regula cu caracter general, conform căreia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se timbrează. Scutirea de Ia plata acestor taxe constituie excepția, iar excepțiile sunt de strictă interpretare și aplicare (exceptio est strictissimae interpretationis et aplicationis). În lumina principiilor care se desprind din legislația privitoare la taxele de timbru, interpretând per a contrario prevederile
DECIZIE nr. 19 din 18 noiembrie 2013 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258092_a_259421]
-
de accesorialitate au fost invocate și dispozițiile art. 14 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 760/ C/1999 , care au următorul conținut: "De asemenea, nu se timbrează: cererile de îndreptare a erorilor materiale, tranzacțiile intervenite între părți în cursul procesului civil, cererile accesorii privind cheltuielile de judecată, precum și cererile pentru exercitarea căilor de atac în astfel de situații." 3. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
DECIZIE nr. 19 din 18 noiembrie 2013 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258092_a_259421]
-
Boroi și O. Spineanu-Matei, Ed. Hamangiu, București, 2011, pag. 457-458). În sens contrar, a fost exprimată opinia conform căreia: "Deși art. 14 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru dispune că nu se timbrează cererile accesorii privind cheltuielile de judecată, această scutire operează și atunci când cererea de recuperare a cheltuielilor este formulată pe cale separată, întrucât aceasta este o pretenție accesorie, derivată din litigiul principal, și are doar o existență formală ca cerere principală." (Noul
DECIZIE nr. 19 din 18 noiembrie 2013 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258092_a_259421]
-
privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 760/ C/1999 , prevăd la art. 13 și 14 alte situații de excepție în care taxa judiciară de timbru nu este datorată. Astfel, art. 13 prevede că "nu se timbrează cererile depuse în cursul judecății și care nu modifică valoarea taxabilă sau caracterul cererii inițiale, ca de exemplu: cererea cu care se depune lista de martori, cererea pentru precizarea domiciliului ales sau pentru schimbarea domiciliului, cererea pentru depunerea recipiselor de
DECIZIE nr. 19 din 18 noiembrie 2013 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258092_a_259421]
-
cererea pentru precizarea domiciliului ales sau pentru schimbarea domiciliului, cererea pentru depunerea recipiselor de consemnare și a chitanțelor de plată a sumelor ce reprezintă onorarii pentru experți, pensii de întreținere și altele". Art. 14 prevede că: "De asemenea, nu se timbrează cererile de îndreptare a erorilor materiale, tranzacțiile intervenite între părți în cursul procesului civil, cererile accesorii privind cheltuielile de judecată, precum și pentru exercitarea căilor de atac, în astfel de situații." Potrivit art. 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele
DECIZIE nr. 19 din 18 noiembrie 2013 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258092_a_259421]
-
așa cum s-a arătat, el se aplică exclusiv cererilor de acordare a cheltuielilor de judecată care îndeplinesc condiția de a fi cereri accesorii. Având în vedere regula instituită de legea taxelor de timbru (conform căreia cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează) și împrejurarea că aceasta nu prevede scutirea de la plata taxelor de timbru pentru cererile principale prin care se solicită, pe cale separată, plata cheltuielilor de judecată rezultă că, în astfel de situații, cererea trebuie taxată la valoarea pretențiilor, conform prevederilor art.
DECIZIE nr. 19 din 18 noiembrie 2013 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258092_a_259421]
-
Orlat, județul Sibiu Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Orlat se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află un grifon negru, întors spre dreapta, broșând peste o cetate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Grifonul simbolizează vechiul sigiliu al Regimentului I Grăniceresc, înființat de Maria Tereza, pentru a păzi granița dintre Transilvania și Țara Românească. Cetatea de argint evocă cetățile care
HOTĂRÂRE nr. 7 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemei comunei Orlat, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258019_a_259348]
-
în câmp roșu, se află un cap de mistreț de aur. Pe banda de argint se află trei frunze de stejar roșii. În partea inferioară, în dreapta, în câmp azur, se află trei romburi roșii cu bordură de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capul de mistreț - trofeu de vânătoare - face aluzie la toponimul comunei Vânători, reprezintă fauna zonei și este simbolul forței și curajului. Frunzele de stejar se referă la
HOTĂRÂRE nr. 9 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemei comunei Vânători, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258021_a_259350]
-
tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află patru albine de aur. În vârful scutului, în câmp roșu, se află o viță-de-vie cu șapte frunze și trei ciorchini de struguri, înfășurată pe un arac așezat în pal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Albinele reprezintă una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor, apicultura, iar suma acestora indică numărul satelor componente ale comunei. Vița-de-vie simbolizează o altă ocupație a locuitorilor, viticultura
HOTĂRÂRE nr. 8 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Creţeni şi Sălătrucel, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258020_a_259349]
-
scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp argintiu, se află patru brazi de culoare verde. În partea inferioară, în câmp albastru, se află două flori-de-colț de argint și, în vârf, două fascii undate subțiri. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Brazii reprezintă bogăția silvică a zonei, iar cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei. Floarea-de-colț face parte din flora localității, care este parte componentă a Parcului
HOTĂRÂRE nr. 8 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Creţeni şi Sălătrucel, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258020_a_259349]
-
1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află un scut de argint cu vârful ascuțit, susținut de doi lei de aur afrontați, având deasupra o coroană de aur care plutește. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Stema de față este cea mai veche reprezentare heraldică a localității. Scutul de argint reprezintă vechile tradiții și privilegii ale localității, "martori" fiind cei doi lei; coroana
HOTĂRÂRE nr. 12 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor oraşelor Cisnădie şi Copşa Mică, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258022_a_259351]
-
În partea superioară, în stânga, în câmp argintiu, se află un ciorchine de strugure albastru cu vrejul și cele două frunze de culoare verde. În partea inferioară, în câmp albastru, se află trei halebarde de argint, așezate în triunghi. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Grapa medievală de poartă simbolizează faptul că pe locul bisericii evanghelice actuale, în secolul al XV-lea s-a construit un turn de pază în jurul căruia a
HOTĂRÂRE nr. 12 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor oraşelor Cisnădie şi Copşa Mică, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258022_a_259351]
-
de argint armat și limbat cu roșu, ce privește spre dreapta; lupul iese dintr-o coroană de aur deschisă cu trei fleuroane și împodobită cu rubine. În partea inferioară, în câmp roșu, se află o liră de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu cinci turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Lupul reprezintă un vechi simbol medieval, care se regăsește și pe stema acordată lugojenilor la 1551 de regina Isabella, și simbolizează vitejia locuitorilor orașului. Coroana reprezintă nobilimea
HOTĂRÂRE nr. 1.005 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemei municipiului Lugoj, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257218_a_258547]
-
de argint, cu coarne de aur, ieșind dintr-o coroană deschisă de aur; căpriorul este străpuns de o săgeată neagră, cu vârful și coada de aur. Partea superioară (șeful) neagră, undată, este încărcată cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Elementele constituie un rebus heraldic și reprezintă faptul că teritoriul localității a făcut parte din domeniul domnesc de vânătoare (secolele XV-XVIII). Căpriorul semnifică denumirea localității, care în
HOTĂRÂRE nr. 1.004 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemei comunei Costuleni, judeţul Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257217_a_258546]
-
o schelă de lemn, formată din șase stâlpi paraleli și contravântuiți, pe care este așezat scocul morii. Totul este de aur. În vârful scutului se află o foarfecă de argint, flancată de două spice de grâu, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Moara reprezintă moara din localitate. Cele două spice de grâu simbolizează principala ocupație a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale localității. Foarfeca face
HOTĂRÂRE nr. 1.006 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Crâmpoia, Teslui şi Verguleasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257219_a_258548]
-
în pal, totul de aur. În stânga, pe fond de argint, se află un tei smuls, verde. În vârful scutului, pe fond albastru, se află un brâu subțire, ondulat, deasupra căruia se află silueta unei hidrocentrale, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu, știuletele de porumb și floarea-soarelui simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Teiul simbolizează pădurile
HOTĂRÂRE nr. 1.006 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Crâmpoia, Teslui şi Verguleasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257219_a_258548]
-
de grâu, flancat de două ramuri de stejar de aur, compuse fiecare dintr-o frunză și două fructe, așezate cea din dreapta în bandă, cea din stânga în bară. În partea inferioară se află o sondă de argint, terasată negru. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Ramurile de stejar evocă pădurile de stejar din zonă, precum și stejarul secular vechi de peste 300 de ani
HOTĂRÂRE nr. 1.006 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Crâmpoia, Teslui şi Verguleasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257219_a_258548]
-
se află un trunchi de copac despicat de un fierăstrău, totul de aur. În partea inferioară, în dreapta, se află o vacă de aur, spre stânga. În partea inferioară, în stânga, se află un buchet de 3 margarete de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cerbul reprezintă bogăția cinegetică a comunei. Trunchiul de copac despicat de un fierăstrău reprezintă prelucrarea lemnului, activitate tradițională a locuitorilor. Vaca reprezintă cea mai răspândită activitate a
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
roșu, se află o cunună din spice de grâu de aur. În dreapta, pe fond de azur, se află un brad dezrădăcinat de argint. În stânga, pe fond de argint, se află o daltă și un ciocan de culoare neagră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Forma de furcă reprezintă cele 3 măguri care înconjoară localitatea. Cununa din spice de grâu reprezintă bogăția comunei. Bradul dezrădăcinat simbolizează zona de munte în care este
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
cu un brâu orizontal de piatră sub care se află un crenel, totul de aur. În partea inferioară, pe fond verde, un munte de argint, peste care broșează o lopată și un târnăcop minerești, de culoare neagră, încrucișate. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Creanga de brad reprezintă zona de munte și bogăția silvică a zonei. Turnul de piatră reprezintă ruinele bazilicii dominicane din secolul al XIII-lea, care a fost
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
echilibru, deasupra căreia se află o sabie de aur așezată cu lama în sus, în formă de flacără. În stânga, pe fond de azur, se află o crenguță de măr cu un fruct și 9 frunze, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Peștele simbolizează lacul piscicol de la Brăteni. Sabia de foc și balanța dreptății fac referire la Sfântul Arhanghel Mihail, care dă numele localității și este patronul bisericii de
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară se află două fulgere de aur, poziționate în bandă și, respectiv, în bară. În partea inferioară se află un romb negru, cu filieră subțire de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Brâul undat face referire la hidrografia zonei și la râul Jiu. Fulgerele simbolizează termocentrala de la Rovinari, făcând aluzie la producerea energiei electrice. Rombul negru reprezintă industria minieră
HOTĂRÂRE nr. 1.007 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemei oraşului Rovinari, judeţul Gorj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257227_a_258556]