982 matches
-
peste crestele lor mov și mă pun la adăpost. Das Leben der Anderen. De aici mai am un pas și-s luată cu lopata de ghidul meu Interstelar. Sunt student mondial revoluționar Ajuns în Oldenburg, ești cot la cot cu tinerimea care atârnă cam peste tot. De la bara din autobuz la ghidoanele tonelor de biciclete salvatoare de poluare, la băncile din zecile de parcuri și grădini mental suspendate, de cărți, laptop-uri, cafele și țigări cu imaginație. Ce chestie. Orașul vechi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
la Sătmar), Örszem (Sentinela apărea în Oradea)319. De două ori pe lună, erau publicate: Hirnök (Curierul în al douăzecilea an al existenței, apărea la Cluj și trata teme beletristice), Egyházi Szemle (Foaie bisericească pentru preoți, publicată în Timișoara), Ifjuság (Tinerimea revistă pentru tineri ce apare tot în Timișoara) și Erdély Magyar Lányok (Fetele maghiare din Ardeal cu profil literar și religios, cu un supliment geografic al Ardealului, se tipărea la Cluj). Lunar, circulau următoarele două reviste: Kátholikus Világ (Lumea catolică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nou Bukarester sonnatagsblatt a continuat să apară până în anul 1942, când, din pricina războiului, a dispărut. Jugendfreund După război, presa catolică s-a dezvoltat, diversificându-se și specializându-se. În 1921 a apărut o revistă dedicată tinerilor catolici: Der Jugenfreund (Amicul tinerimii) ca "Organ al Asociației noastre a tinerilor" ("Organ der Katholischen Juglingsvereine der Erzidiozese Bukarest"). Această publicație a fost editată la recomandarea arhiepiscopului de București, Raymund Netzhammer 462. Primul număr al revistei Jugenfreund a apărut în ianuarie 1921 și a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Doboș, "Colaborarea episcopului Anton Durcovivi la revista Jugendfreund (1921-1924)", în Pro Memoria, nr. 3, București, 2004, p. 103. 465 Raymund Netzhammer, Episcop..., p. 981. 466 "Directorul de școală, fratele Matthaus Seikel editează la recomandarea noastră, revista lunară Der Jungendfreund (Amicul tinerimii) ca organ al asociației noastre a tinerilor. El caută și strânge abonați pentru această revistă și se duce zilnic pe la 10-15 familii. Îmi spune că este într-adevăr uimit că peste tot în familiile catolice se vorbește germană. Această percepție
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
această perpetuă încercare de a satisface un apetit pentru funcții și remunerații. Influ entă, critica junimistă se află la originea unei linii intelectuale ce duce, simultan, către Eminescu, Caragiale și Iorga. Apoi dacă de la 1864 până la 1876 am crescut această tinerime astfel încât să nu fi învățat decât latinește și grecește și ceva jurisprudență, încât să nu poată exista ca burghezi independenți în afară de budgetul statului, dacă iam învățat numai să traducă pe Omer și pe Tacit și apoi să intre întro facultate
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
intre întro facultate, unde învață a traduce institutele lui Iustinian, vă puteți mira că pe urmă vin părinții lor, rudele lor, toți alegătorii, ca să ne ceară să le dăm vreo funcție că mor de foame, că noi trebuie să ajutăm tinerimea, că români sunt și ei, și așa mai departe? Și așa se face o atmosferă complexă, compusă din toată tinerimea și toți părinții acestor tineri, din toate rudele și toți amicii lor, care împinge un stat constituțional, pe de o
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
lor, toți alegătorii, ca să ne ceară să le dăm vreo funcție că mor de foame, că noi trebuie să ajutăm tinerimea, că români sunt și ei, și așa mai departe? Și așa se face o atmosferă complexă, compusă din toată tinerimea și toți părinții acestor tineri, din toate rudele și toți amicii lor, care împinge un stat constituțional, pe de o parte, la crearea de funcțiuni, la exagerare de pensiuni, și, pe de altă parte, îl expune la lipsa completă de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 42. Teatrul de Opereta "Ion Dacian" București Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 43. Filarmonica "George Enescu" București Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 44. Centrul de Cultură "Tinerimea Română" Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 45. Oficiul Național pentru Documentare și Venituri extrabugetare și Expoziții de Artă subvenții de la bugetul de stat 46. Studioul de Creație Cinematografică Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 47
HOTĂRÂRE nr. 461 din 29 iulie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111086_a_112415]
-
schimbă denumirea în "Opera Națională Română din Iași", instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, cu sediul în municipiul Iași, str. Agatha Barsescu nr. 18; ... c) "Centrul de Cultură lt; lt;Tinerimea Română gt; gt; din București" își schimbă denumirea în "Centrul Național de Cultură lt; lt;Tinerimea Română gt; gt; din București", instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, cu sediul în
HOTĂRÂRE nr. 742 din 3 iulie 2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150843_a_152172]
-
proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, cu sediul în municipiul Iași, str. Agatha Barsescu nr. 18; ... c) "Centrul de Cultură lt; lt;Tinerimea Română gt; gt; din București" își schimbă denumirea în "Centrul Național de Cultură lt; lt;Tinerimea Română gt; gt; din București", instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, cu sediul în municipiul București, str. Gutenberg nr. 19, sectorul 5; ... d) "Muzeul Satului din București" își schimbă denumirea
HOTĂRÂRE nr. 742 din 3 iulie 2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150843_a_152172]
-
stat ─────────────────────────────────────────────��──────────────────────────────── 35. Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Venituri proprii Culturii Tradiționale și subvenții acordate de la bugetul de stat ───────────────────────────────���────────────────────────────────────────────── 36. Centrul Național de Cultură al Romilor Venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 37. Centrul Național de Artă "Tinerimea Română" Venituri proprii din București și subvenții acordate de la bugetul de stat 37^1. Centrul Cultural "Sală Palatului" Venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────���───────────────────────────────────────────────────────────────────── 38. Centrul European de Cultură din Sinaia Venituri proprii și subvenții acordate de la
HOTARARE nr. 78 din 27 ianuarie 2005 (*actualizata*) privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185230_a_186559]
-
nr. 19, sector 5, avînd ca obiect de activitate organizarea de spectacole și turnee artistice, pentru toate genurile artistice, precum și acordarea de asistență de specialitate pentru toate formațiile artistice de tineret din țară, își modifică denumirea în "Centrul de cultura - Tinerimea română", fiind finanțat din venituri extrabugetare și subvenții acordate de la bugetul de stat. Articolul 3 Teatrul de operetă își completează denumirea în "Teatrul de Operetă "Ion Dacian", cu menținerea susrelor de finanțare și avînd ca obiect de activitate prezentarea de
HOTĂRÂRE nr. 527 din 4 septembrie 1992(*actualizată*) de reorganizare a unor instituţii publice subordonate Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199972_a_201301]
-
în grad de Comandor, categoria F - "Promovarea culturii", următorilor: 1. doamnei Cernat Manuela, critic de artă; 2. domnului Denize Eugen Bernard, istoric, director adjunct al Institutului de Istorie "Nicolae Iorga" din București; 3. domnului Enăchescu Voicu, dirijor, Centrul de Cultură "Tinerimea Română"; 4. doamnei Florescu Eugenia, șef de serviciu, Serviciul pentru ambientare și expoziții, Camera Deputaților; 5. domnului Lăzărescu George, profesor universitar doctor, București; 6. domnului Leahu Gheorghe, arhitect, București; 7. domnului Pintea Adrian, actor-regizor; 8. doamnei Prodan-Tănase Ionela (Ionela Prodan
DECRET nr. 38 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155996_a_157325]
-
și Cultelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 8 iulie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 18, litera c) va avea următorul cuprins: "c) «Centrul Național de Cultură "Tinerimea Română" din București» își schimbă denumirea în «Centrul Național de Artă "Tinerimea Română" din București», instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, cu sediul în municipiul București, str. Gutenberg nr. 19
HOTĂRÂRE nr. 2.090 din 24 noiembrie 2004 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 742/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163470_a_164799]
-
din 8 iulie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 18, litera c) va avea următorul cuprins: "c) «Centrul Național de Cultură "Tinerimea Română" din București» își schimbă denumirea în «Centrul Național de Artă "Tinerimea Română" din București», instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, cu sediul în municipiul București, str. Gutenberg nr. 19, sectorul 5." 2. La anexa nr. 2, capitolul II "Organe de specialitate
HOTĂRÂRE nr. 2.090 din 24 noiembrie 2004 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 742/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163470_a_164799]
-
0723501180 17038 ENE DRĂGUȚĂ VENELA (n.1965) Ploiești, Str. Petrarca Nr. 18 țel: 0244521859 0745767096 9931 ENE ELENĂ (n.1950) Ploiești, Str. Clementei, Nr. 2, Bl. 28I, Ap. 1 țel: 0244511910 0723561624 23466 ENE EMANUELA RODICA (n.1972) Ploiești, Str. Tinerimii Nr. 40 țel: 0244573289 0720070212 20322 ENE MARILENA (n.1976) Mizil, Str. Fefelei Nr. 21 țel: 0244250418 0744280831 15937 ENE NICOLETA (n.1963) Sinaia, Str. Badea Cartan Nr. 16 țel: 0244313384 0724378461 9932 ENE RAISA CRISTINA (n.1967) Ploiești, Str.
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
nr. 19, sector 5, avînd ca obiect de activitate organizarea de spectacole și turnee artistice, pentru toate genurile artistice, precum și acordarea de asistență de specialitate pentru toate formațiile artistice de tineret din țară, își modifică denumirea în "Centrul de cultura - Tinerimea română", fiind finanțat din venituri extrabugetare și subvenții acordate de la bugetul de stat. Articolul 3 Teatrul de operetă își completează denumirea în "Teatrul de Operetă "Ion Dacian", cu menținerea susrelor de finanțare și avînd ca obiect de activitate prezentarea de
HOTĂRÂRE nr. 527 din 4 septembrie 1992(*actualizată*) de reorganizare a unor instituţii publice subordonate Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245842_a_247171]
-
Ștefan cel Mare de la nr. 25 și nr. 40 până la sfârșit (inclusiv blocurile K5, K6, K7, K8 și K9) Str. Ștrandului Str. Tabaci Spitalul de Obstetrica și Ginecologie Ploiești Str. Taninului Str. Teiului Str. Teiuș Str. Teleajen Str. Timpului Str. Tinerimii Str. Tisei Str. Titan Str. Titu Maiorescu Str. Tînărul Muncitor Ale. Tîrgșor blocurile 79 și 80 Str. Tîrgului Str. Toamnei Penitenciarul Ploiești Str. Tomis Str. Toporași Str. Traian Săvulescu (fosta Mecanicului) Str. Traian Vuia (fosta Ilie Pintilie) Str. Trandafirilor Int.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
la Sala mică a Palatului și pe scena Conservatorului din București. „În țară codrilor de iarbă”, 1983, pe muzica de Laurențiu Profeta la Teatrul liric din Craiova. Din 1993 devine director artistic al Companiei Orion Balet a Centrului de cultură “Tinerimea Română” din București. În această calitate montează spectacolele: “Anotimpuri”, pe muzica de A. Vivaldi și Ț. Wilbrandt, 1h 30 min., (12 interpreți), spectacol a cărui premieră a avut loc la Iași în cadrul Festivalului Internațional Eurodans, 1993 și reluat în stagiune
Sergiu Anghel () [Corola-website/Science/299316_a_300645]
-
1907, pictura sa nu este remarcată, dar desenele sale nu pot trece neobservate. Ele apar cu regularitate în paginile revistei "Furnica", unele din ele inspirate din răscoalele țărănești din 1907. Înainte de primul război mondial, între 1908 și 1914, expune în cadrul "Tinerimii Artistice", numărându-se printre primii membri ai acestei asociații. În picturile din acea vreme, Șirato este preocupat de probleme de compoziție și caută să obțină, prin intensitatea pastei și prin alăturări contrastante de culori, o anumită lumină capabilă să imprime
Francisc Șirato () [Corola-website/Science/299388_a_300717]
-
mai tonică, Vinea fiind refractar oricărei înregimentări. și-a înjghebat propria echipă în jurul revistei "Contimporanul", pe care o conduce în anii 1922-1932, revistă care devine principală rampă de lansare a scriitorilor moderniști și avangardiști. "Contimporanul" a mobilizat revolta iconoclastă a tinerimii, lovind în tabu-urile burgheze, în platitudinea distins-academică și în modelele "frumosului" mistificator, încărcat de prejudecăți naționaliste și de un ruralism agresiv. Alături de colaborarea scriitorilor români, printre care se pot menționa Barbu Fundoianu, Ilarie Voronca și Ion Barbu, editorul Vinea
Ion Vinea () [Corola-website/Science/297742_a_299071]
-
strălucirea luminii, exaltarea tonurilor și sudura perfectă dintre formă și culoare. În 1911 se reîntoarce în țară, mai întâi la Bârlad și mai târziu la Iași (unde predă un timp ca suplinitor la desen la Liceul militar). Participă la expoziția ""Tinerimii artistice"". În 1912 termină cursurile Școlii naționale de Belle-Arte și obține prin concurs certificatul de "pictor bisericesc". Va zugrăvi bisericile din Scorțeni, Siliște, Poeni, Văleni și altele. Se căsătorește în 1913 cu Ecaterina Climescu și va avea doi copii, Catrina
Nicolae Tonitza () [Corola-website/Science/297815_a_299144]
-
Ion Theodorescu-Sion. În 1908 revine în țară și, preocupat de problemele sociale, colaborează cu desene satirice la publicațiile "Furnica", "Facla" și "Adevărul". În același an se înscrie în Partidul Social-Democrat din România. Participă pentru prima dată în 1910 la expoziția "Tinerimii Artistice" cu peisaje și compoziții pe teme rustice. În 1912 expune la Salonul Oficial tabloul "Înmormântare la țară", iar în anul următor, la "Tinerimea Artistică", portretul de grup "Terasa Oteteleșeanu", cu "șapte figuri ale boemei literare, muzicale și pictoricești". În
Camil Ressu () [Corola-website/Science/297838_a_299167]
-
an se înscrie în Partidul Social-Democrat din România. Participă pentru prima dată în 1910 la expoziția "Tinerimii Artistice" cu peisaje și compoziții pe teme rustice. În 1912 expune la Salonul Oficial tabloul "Înmormântare la țară", iar în anul următor, la "Tinerimea Artistică", portretul de grup "Terasa Oteteleșeanu", cu "șapte figuri ale boemei literare, muzicale și pictoricești". În 1914 deschide prima expoziție personală la București. În 1917, împreună cu pictorii Nicolae Dărăscu, Ștefan Dimitrescu, Iosif Iser, Marius Bunescu și cu sculptorii Dimitrie Paciurea
Camil Ressu () [Corola-website/Science/297838_a_299167]
-
Scleroza multiplă. În plină perioadă de tinerețe creatoare, la 33 de ani Luchian a trebuit să se lupte cu paralizia și în timp, era amenințat și cu pierderea vederii. Veșnic optimist, în spital fiind, Ștefan Luchian a aderat la Societatea Tinerimea artistică împreună cu Constantin Artachino, Nicolae Vermont și Gheorghe Petrașcu. În primăvara lui 1902 a participat la prima expoziție a Tinerimii artistice cu opt tablouri, dintre care s-a ramarcat capodopera "După ploaie la Băneasa". O dată cu venirea verii, Luchian a părăsit
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]