984 matches
-
1910 publică în serial Synnove Sølbakken, adaptare după nuvela cu același nume a lui Bjørnstjerne Bjørnson. Scrie și comedia într-un act Casa veche (1909), exprimând nostalgia orășeanului după o casă de țară. Postum, în 1910, iese volumul Povestiri pentru tinerime, adaptare după Georgina M. Craik. La îndemnul lui Octavian C. Tăslăuanu inițiase seria Biblioteca copiilor, apoi Biblioteca copiilor și a tinerimii, în care, sub semnătura A. O. Maior, sunt editate patru volume (1906-1908), unde îi apar atât schițe și versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
act Casa veche (1909), exprimând nostalgia orășeanului după o casă de țară. Postum, în 1910, iese volumul Povestiri pentru tinerime, adaptare după Georgina M. Craik. La îndemnul lui Octavian C. Tăslăuanu inițiase seria Biblioteca copiilor, apoi Biblioteca copiilor și a tinerimii, în care, sub semnătura A. O. Maior, sunt editate patru volume (1906-1908), unde îi apar atât schițe și versuri originale, narațiuni în stil popular, cât mai ales adaptări și traduceri din limba germană, engleză, italiană și franceză. Antologii: Biblioteca copiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
editate patru volume (1906-1908), unde îi apar atât schițe și versuri originale, narațiuni în stil popular, cât mai ales adaptări și traduceri din limba germană, engleză, italiană și franceză. Antologii: Biblioteca copiilor, I-II, Sibiu, 1906-1907; Biblioteca copiilor și a tinerimii, III-IV, Sibiu, 1908. Traduceri: Georgina M. Craik, Povestiri pentru tinerime, București, 1910. Repere bibliografice: Octavian C. Tăslăuanu, Amintiri de la „Luceafărul”, București, 1936, 57-58, 85-92; Octavian C. Tăslăuanu, Spovedanii, îngr. Gelu Voican, pref. Vasile Netea, București, 1976, 182, passim. A.Gț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
versuri originale, narațiuni în stil popular, cât mai ales adaptări și traduceri din limba germană, engleză, italiană și franceză. Antologii: Biblioteca copiilor, I-II, Sibiu, 1906-1907; Biblioteca copiilor și a tinerimii, III-IV, Sibiu, 1908. Traduceri: Georgina M. Craik, Povestiri pentru tinerime, București, 1910. Repere bibliografice: Octavian C. Tăslăuanu, Amintiri de la „Luceafărul”, București, 1936, 57-58, 85-92; Octavian C. Tăslăuanu, Spovedanii, îngr. Gelu Voican, pref. Vasile Netea, București, 1976, 182, passim. A.Gț.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
Luca Bernstein; 6.VI.1873, București - 22.III.1931, Râmnicu Sărat) dramaturg, poet și prozator. Total necunoscut în lumea literară până la vârsta de patruzeci de ani, timp în care a practicat comerțul, L. publică primele versuri în „Revista copiilor și tinerimii” (1913) și în „Acțiunea” (1913-1914) în urma unei tragedii familiale, moartea unui copil. Până în 1925 va colabora cu versuri, proză, fragmente dramatice, articole pe subiecte literare, sociale și politice la numeroase reviste și ziare, în 1919 figurând chiar ca redactor al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
această perpetuă încercare de a satisface un apetit pentru funcții și remunerații. Influ entă, critica junimistă se află la originea unei linii intelectuale ce duce, simultan, către Eminescu, Caragiale și Iorga. Apoi dacă de la 1864 până la 1876 am crescut această tinerime astfel încât să nu fi învățat decât latinește și grecește și ceva jurisprudență, încât să nu poată exista ca burghezi independenți în afară de budgetul statului, dacă iam învățat numai să traducă pe Omer și pe Tacit și apoi să intre întro facultate
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
intre întro facultate, unde învață a traduce institutele lui Iustinian, vă puteți mira că pe urmă vin părinții lor, rudele lor, toți alegătorii, ca să ne ceară să le dăm vreo funcție că mor de foame, că noi trebuie să ajutăm tinerimea, că români sunt și ei, și așa mai departe? Și așa se face o atmosferă complexă, compusă din toată tinerimea și toți părinții acestor tineri, din toate rudele și toți amicii lor, care împinge un stat constituțional, pe de o
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
lor, toți alegătorii, ca să ne ceară să le dăm vreo funcție că mor de foame, că noi trebuie să ajutăm tinerimea, că români sunt și ei, și așa mai departe? Și așa se face o atmosferă complexă, compusă din toată tinerimea și toți părinții acestor tineri, din toate rudele și toți amicii lor, care împinge un stat constituțional, pe de o parte, la crearea de funcțiuni, la exagerare de pensiuni, și, pe de altă parte, îl expune la lipsa completă de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
lui Take Ionescu, fondatorul publicației, rubricile „Oameni și fapte”, „Glose”, „Însemnări artistice și literare”, „Telegrama”, Informații” și „Foileton”. Semnează articole Șt. Antim (Poporanism sau social-democratism, Reformele lui Kogălniceanu), I. Duscian (Giordano Bruno, cu prilejul aniversării morții sale), Th. Cornel (Expoziția Tinerimea Artistică), Mihail Dragomirescu (Literatura de azi și cea de ieri), Liviu Rebreanu (Modernismul, Ultima lucrare a lui Gorki), Zaharia Bârsan (Ceva despre mișcarea literară din Ardeal), Emil Gârleanu (Cum citea Ion Creangă), V. V. Haneș (București în secolul al XIX-lea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288567_a_289896]
-
unde, încă elev, debutează cu proză la „Paloda”, în 1879, an în care îi apare și romanul Fiii ucigașului. Termină liceul și pleacă la București, unde începe o îndelungată activitate de ziarist, lucrând sau doar colaborând la „România”, „Revista Societății «Tinerimea română», „Revista literară”, „Revista nouă”, „Revista copiilor”, „România muzicală”, „Ovidiu”, „Familia” ș.a. A condus „Apărătorul săteanului” (1906-1907), „De vorbă” (1908), „Cultura” (1920-1922), în toate publicând masiv versuri, proză, piese de teatru, articole. În 1892 devenise funcționar, urcând în ierarhie până la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
în discuție publică. Nu suntem, în ceea ce ne privește, tocmai la ceasul reevaluărilor? Text radiodifuzat la 11 ian. 1990 O STRATEGIE MELIORISTĂ Reflectând zilele astea la ce ni se întâmplă de la un timp, ca națiune, mai ales din momentul când tinerimea ieșită în stradă și-a rostit ferm voința de libertate, mi-am adus aminte de un text xenopolitan de mare interes. Este vorba de acel discurs festiv la mormântul lui Ștefan cel Mare (1871), discurs rostit, se poate spune, în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
că ne aflăm totuși în cursul unei mișcări fără precedent la noi. Ei uită că Revoluția nu e a Frontului, oricâtă osteneală și-a dat acesta de la 22 Decembrie încoace, la cârma țării, ci a poporului însuși, mai ales a tinerimii, fie că e vorba de studenți și elevi, de muncitori sau de ostași. Nu au ei destule motive să se teamă că li se fură Revoluția? Nu au ei destule temeiuri să refuze paternalismul ce li propune cu atâta nonșalanță
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
serios, matur, de a aprofunda mesajul Revoluției într-o etapă când dictatura e abolită, însă uneltele ei oarbe continuă să o servească, în spirit, întreținând teama, suspiciunea, nesiguranța în societate. Cui îi este frică, în fond, de pașnica voință a tinerimii studioase de a-și face respectat dreptul la o viață liberă și demnă? Cine are interesul să destabilizeze mereu situația, să producă aproape ciclic impresia că între haos și dictatură, fie și o dictatură mai blândă, nu e de ales
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
represiv, iute repus pe picioare și chiar răsplătit, menajat cu grijă, se află la locul său și poate asigura exercițiul puterii. Așa se explică și refuzul obstinat al acesteia de a intra în dialog cu cei care o contestă, cu tinerimea studioasă în primul rând, cu intelectualitatea opozantă în al doilea. A venit rândul muncitorimii. "Timișoara", cu toate că simbol al Revoluției însăși, a putut și blamată în parlament, iar foștii disidenți, care s-au disociat la timp de putere, au fost supuși
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
dezvoltării etc. În toate direcțiile era de făcut enorm și totul întârzia fără termen "sinteza generală" acum "ștearsă de la ordinea zilei", dar evident necesară și visată ca posibilă de Maiorescu însuși. În această perspectivă, critica avea misiunea de "a deștepta tinerimea încă prea amorțită de pâcla trecutului și de a îmbărbăta spiritele spre lucrarea roditoare". Semne bune se și iviseră într-un domeniu sau altul, dar ceea ce se cuvenea făcut acum era o instrumentalizare cât mai deplină a ansamblului. Construcția culturală
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cu timpul ele au devenit mai "democratice" în sensul că au propus soluții de încurajare a tineretului prin burse, premii, călătorii de studii, ceea ce a constituit un stimulent pentru munca intelectuală și instituțiile aferente. Cine nu-și amintește de societatea Tinerimea Română, a cărei funcție dinamogenă s-a exercitat, decenii în șir, sub diverse forme? Pentru a dezvolta energiile creatoare ale poporului e nevoie să se identifice mai întâi elitele acestuia și să fie puse la lucru sistematic. Eficiența stă în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
permite vărsare de sânge. Prin această diversiune, vom pătrunde în interior, de unde nu vom mai ieși până când nu vom fi ruinat-o complet. Regele evreilor va fi adevăratul Papă al universului, patriarhul Bisericii internaționale. Dar, atâta timp cât nu vom fi cunoscut tinerimea în noua credință de tranziție, pe urmă într-a noastră, nu ne vom atinge fățiș de bisericile existente, dar vom lupta contra lor prin critică, ațâțând dezbinările. În general, presa noastră contemporană va demasca afacerile de stat, religiile, incapacitatea creștinilor
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
Larousse Greimas, A.J., 1973 "Les actants, les acteurs et les figures" in C. Chabrol (ed) Sémiotique narrative et textuelle, Paris, Larousse, pp. 161-176 Greimas, A.J., 1976 Maupassant: la sémiotique du texte, Paris, Seuil Gusti, Dimitrie, 1984 Retorică pentru tinerimea studioasă, București, Editura Științifică și Enciclopedică Hénault, Anne, 1983 Narratologie. Sémiotique générale, Paris, PUF Jolles, André, 1972 Formes simples, Paris, Seuil Kibedi-Varga, A., 1989 Discours, récit, image, Liège, Mardaga Larivaille, Paul, 1974 "L'analyse (morpho)logique du récit" în Poétique
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în învățământul primar. Debutează cu proză în ultimii ani ai secolului al XIX-lea la „Familia” lui Iosif Vulcan, continuând să trimită colaborări și la „Dimineața”, „Dimineața copiilor”, „Helios”, „Adevărul”, „Literatorul”, „Noi pagini literare”, „Viața literară”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Noua revistă română”, „Universul literar” ș.a. În 1921 intră în Societatea Scriitorilor Români. H. a scris nuvele și schițe, dar mai ales basme și teatru școlar, a făcut numeroase traduceri și localizări. Proza scurtă va forma substanța volumelor Schițe (1909
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
Arhivelor Statului din Iași (1856). Preocupările lui C., multiple, nu sunt susținute totdeauna de o pregătire corespunzătoare. Cu toate acestea, el a știut să răspundă cu promptitudine diverselor necesități culturale ale epocii. A redactat o Mică gramatică franceză pentru învățătura tinerimii moldo-române (1841), a tradus alte gramatici franceze, a alcătuit un dicționar francez-român și un altul german-român. Împreună cu D. Gusti a tipărit un abecedar, un catehism, o carte de citire, o istorie a românilor - toate, manuale frecvent folosite la vremea lor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
Dar numai în creștinismul arimin sau religia geților este expresia de Tatăl Ceresc pentru Izvoditorul Lumii, mozaicii se adresau atunci stăpî- nului lor din străfundurile pămîntului cu IAO sau Elohim(dumnezei!) iar Satana era fiul cel mai mare și căpetenia tinerimii drăcești. Cuvîntul ,,începătoare” din text trebuia tradus prin expresia ,,de început” dar o asemenea tălmăcire ridica serioase semne de întrebare cu privire la originea iudeo-creștinismului. În scrisoarea către iudei, Saul pune în discuție chiar caracterul sacru al Torei scriind la 7,19
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
gazetar. Urmează studii de medicină și drept, fără a le finaliza. Va fi redactor-șef la „Aurora”, secretar de redacție la „Adevărul literar și artistic” și secretar general în Ministerul Artelor (1946-1948). Debutează în 1918, la „Biblioteca copiilor și a tinerimii”, cu poezie, iar editorial cu „romanul” Avantajul de a fi câine, apărut în 1938. Scrie la publicații de stânga - „Aurora”, „Adevărul”, „Cuvântul liber”, „Șantier”, „Reporter”, „Dimineața”, „Facla”, „Libertatea” ș.a. -, iar după război e prezent în „Urzica”, „Contemporanul”, „Teatrul”, „Almanahul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
precum și însemnările de călătorie ale lui Dinicu Golescu. Plănuia, la 1817, o „Gazetă românească”, dar abia din 1821, în mai multe serii, scoate „Bibliotecă românească”, prima revistă de literatură în limba română. Întocmește calendare și, în 1826, un manual, Povățuitorul tinerimei către adevărata și dreapta cetire, pe care, din motive de popularitate, îl atribuie lui Gh. Lazăr. În 1834 se stabilește în București, unde primește conducerea Tipografiei Statului. Editează ziarul „Cantor de avis și comers” (1837-1855), devenit, în 1843, „Vestitorul românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
aveau în vedere Țara Românească, Moldova, Ardealul. Se reproduceau tălmăciri, se făceau observații asupra limbii. Beletristica din „Bibliotecă românească” era fără pretenții, reducându-se la povestiri și anecdote. Călătoria lui Martinelli la Paris, o prelucrare, pare a-i aparține. Povățuitorul tinerimei... este o adunare de reflecții și exemple neprelucrate trase din scrierile lui C. Diaconovici-Loga. Publicistica sa de după 1834 e aproape lipsită de interes. Ușurința cu care dădea știri neverificate, exagerându-le, a intrat în domeniul anecdotei. Numele lui C. rămâne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
scrierile lui C. Diaconovici-Loga. Publicistica sa de după 1834 e aproape lipsită de interes. Ușurința cu care dădea știri neverificate, exagerându-le, a intrat în domeniul anecdotei. Numele lui C. rămâne însă legat de începuturile presei în limba română. SCRIERI: Povățuitorul tinerimei către adevărata și dreapta cetire, Buda, 1826. Repere bibliografice: Iorga, Ist. presei, 34-36, 43-53, 62-63; Tomescu, Calendarele, 71-74, 117-119; C. A. Stoide, Din legăturile lui Zaharia Carcalechi cu Iașii (1817-1834), „Studia bibliologica”, 1969, 303-332; Pervain, Studii, 211-236; Onisifor Ghibu, Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]