817 matches
-
scriitorii români au încercat abordarea în manieră originală a complexei problematici a absurdului, meritorie credem că este și preluarea ștafetei caragialiene în demersul de investire a absurdului cu funcția de reflectare dureros de fidelă a realității în care se instalase tiranic. Capitolul VI Caragiale precursor al precursorilor 6.1. Urmuz și Caragiale Posibila influență pe care Kafka, Morgenstern sau Jarry, precum și E.A. Poe, E.T.A. Hoffmann sau Lewis Carroll au exercitat-o asupra lui Urmuz 1, nu poate fi ignorată. Însă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la Roman, ca bilunar, la 1 mai și la 20 mai 1935, având subtitlul „Literar, artistic, științific”. Director este Mihai Crăciun, iar prim-redactor este Em. Florens. În numărul inaugural G.M. Zamfirescu salută noua publicație: „Așteptând talentul de mâine, viguros, tiranic și binefăcător, biruitor, pe care orice revistă provincială ni-l poate vesti, suntem datori să privim cu toată simpatia și acest «Peisaj» artistic, literar și științific al prietinilor de la poalele munților, legați în efortul lor spre frumos și adevăr de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288748_a_290077]
-
închinare în fața bătrîneții ne amăraște lumea în anii cei mai frumoși, ne ține averile departe de noi pînă cînd bătrînețea noastră nu se mai poate bucura de ele. Încep să găsesc o sclavie prosteasca și prea îngăduitoare în asuprirea bătrîneții tiranice, care ne conduce nu pentru că are putere, ci pentru că îi permitem. Vino pe la mine, să-ți spun mai multe despre asta. Dacă tata ar dormi pînă l-oi deștepta eu, te-ai bucură pe veci de jumătate din venitul lui
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fundamentale și interesele cetățenilor săi. Fie și numai pentru că împiedică guvernarea unor autocrații abuzive, guvernările democratice îndeplinesc această cerință mai bine decît cele nedemocratice. Însă cetățenii democratici nu se pot mulțumi doar cu faptul că democrațiile sînt mult mai puțin tiranice decît regimurile nedemocratice. Nu putem justifica în mod rezonabil comiterea unui delict mai puțin grav, pe motiv că alții comit delicte mult mai grave. Chiar și atunci cînd o țară democratică, respectînd proceduri democratice, face o nedreptate, rezultatul este tot
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
puterea, sub autoritatea cuiva, la discreția cuiva; - a avea pe cineva sub mână: a avea pe cineva sub control, în subordine; - (a fi) mână de fier (sau mână forte): (a fi) om energic, autoritar; - politică de mână forte: politică dictatorială, tiranică, abuzivă; - mâna-Maicii-Domnului - mică plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina higroscopică și foarte ramificată, cu flori albe și cu fructe mici (Anastatica hierochuntica); persoană, individ (conceput ca autor al unei acțiuni), - mână de lucru: muncitor; - mână moartă (la unele jocuri
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
A.S. Byatt (alt roman pe multe voci și scris la mai multe conștiințe), un tânăr universitar invidiază pe cineva doar fiindcă se găsește în tabăra favorizată (pentru moment) a teoreticienilor. Helen ascultă cum explică Robyn că toate sunt represive și tiranice și trebuiesc deconstruite... (p. 225) Reacția ei e să se întristeze: M-a deprimat că se transmitea un mesaj așa de sec și de uscat celor mai tineri din public, care erau de altfel terorizați. Unde era oare plăcerea lecturii
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
imita cât mai mult posibil conversația. 9 Este vorba de piesa lui Lope de Vega, El mayor impossible (Culmea imposibilului) în care Lope se inspiră din Frații lui Terențiu. Acesta arată rezultatele a două tipuri de educație, una liberală, cealaltă tiranică, asupra a doi tineri. Lope transpune problema la nivelul relațiilor conjugale, ceea ce face și Molière la rândul său. 10 "Un oarecare făcător de rime, de dincolo de Pirinei Pe scena-i într-o zi închide ani nenumărați și grei. Aici ades
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
documente (Imnul lui Andros v. 171 sq., Imnul lui Kyme v. 55 sq., Apuleius, Metamorfoze, XI, 6, 15, 25), conducătoare a destinului astral, acea Heirmarmène care i se impunea omului din epoca elenistă și imperială ca o forță Întunecată și tiranică, față de ale cărei planuri era constrâns În mod dureros să se supună. Această prerogativă a lui Isisxe "Isis", care se exprimă și În apelativul frecvent de Tyhe sau Fortunaxe "Fortuna", cu care o invocă numeroși credincioși și care Își află
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Ahrimanxe "Ahriman" determină Începerea perioadei agitate și dramatice a luptei dintre Bine și Rău, care se dezvoltă odată cu sfârșitul regatului lui Yimaxe "Yima" (În limba pahlavi, Jam), În timpurile de urmă ale mileniului al VII-lea, și cu instaurarea domniei tiranice a lui Ai Dah³kaxe "Az^i Daha>ka" (În limba pahlavi, Aj Dah³k), răsturnat la Începutul celui de-al VIII-lea mileniu de eroul Thra¶taonaxe "Thrae>taona" (În limba pahlavi, Fr¶d½nxe "Fre>do>n") și prin nașterea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
față de literatură pînă la moartea ei, la 92 de ani. Își începea ziua citind ziarul fiului ei, "Neamul românesc", și a citit multe din cele 1 200 de cărți ale lui. Înzestrată cu o voință puternică pînă la a deveni tiranică, era totuși blajină. Doamna Zulnia și cea de a doua soție a lui Iorga, doamna Catinca, au avut o influență hotărîtoare asupra vieții și a activităților lui11. În privința contribuției aduse de Iorga patrimoniului culturii românești, un deosebit merit l-au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
educații paralele. Începe acum să se familiarizeze cu scrierile despre haiduci, gherila naționalistă care acționa la drumul mare, prezentați într-o manieră romantică. Și o singurătate tot mai accentuată 25. Primul-ministru, Bătrînul Ion Brătianu (căruia Iorga îi spunea "bătrînul și tiranicul Vizir")26 a vizitat școala. Vizita lui i-a trezit la realitate pe cei care (ca Iorga) erau educați în spirit naționalist. Își petrecea de obicei vacanțele de vară la unchiul Manole, fratele doamnei Zulnia, modestul editor al unui ziar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
țărani. În ceea ce-l privește pe intelectualul Iorga, nu încape loc de comparație. Brătianu era un exemplu clasic de despot oriental. Proverbial de arogant (ca întreaga lui familie), Iorga îl numea pe drept cuvînt pe tatăl lui Brătianu un "vizir tiranic". Aroganța aceasta era evidentă în comportamentul lui Brătianu, chiar și în vocea lui, care cerea autoritar respect și era obișnuită (de generații) să i se răspundă prin supunere. Brătianu nu prea avea conștiință socială, considerînd că are prin naștere dreptul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a insistat întotdeauna ca România să recunoască Sovietele în schimbul retrocedării Basarabiei 161. Pe lîngă expansionismul rusesc cu care românii erau familiarizați de două sute de ani, mai exista și regimul comunist. Iorga îl ura și vorbea despre "ideea nebunească a bolșevismului tiranic". A declarat presei franceze că "bolșevismul nu este acceptat de noi, românii, pentru că este incompatibil cu caracterul latin și cu modul de a gîndi românesc". Cu toate acestea, atunci cînd poliția secretă română i-a arestat și i-a torturat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iugoslavii nu erau prosperi și nici liberi, dar nici Întemnițați Într-un sistem Închis ermetic. „Titoismul” era opresiv, nu represiv. Pe atunci, diferența conta. A treia cale spre stabilitate era „stalinismul național”. Era opțiunea albaneză: o societate Închisă, oprimată, condusă tiranic de un autocrat din partidul local, paranoic și atotputernic. Descriere care se potrivea din ce În ce mai mult și României. Hrușciov, care detesta România (sentiment des Întâlnit la rușii din generația sa), Încercase să-i atribuie un rol exclusiv agricol În distribuția internațională
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
punct de vedere, În deplin acord cu Vladimir Tismăneanu). Spre deosebire de titoism (o formulă „opresivă, nu represivă”, scrie Tony Judt), de gulaș-comunismul maghiar sau de cel emancipat, din Cehoslovacia, românii au Împărtășit soarta albanezilor, aceea a unei „societăți Închise, oprimată, condusă tiranic de un autocrat din partidul local, paranoic și atotputernic”. „Calea independentă” a României, Începând cu 1958, n-ar fi, În aceste condiții, decât Încercarea liderilor comuniști de la București de a se menține la putere, În condițiile În care jucaseră un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
avea lipsurile lui, după părerea lui Hoyer, era mai bun decît alternativele propuse 2391. Cei ce s-au opus hotărîrii prezidențiale se aflau sub conducerea fostului ambasador David Funderburk. Cînd se va trezi guvernul SUA, pentru a vedea realitatea regimului tiranic din România și pericolul pe care-l reprezintă acesta pentru interesele securității naționale ale SUA?" Funderburk a atacat Departamentul de Stat pentru naivitatea de care dădea dovadă în relațiile cu Bucureștiul. El a descris "veșnica indiferență a României față de drepturile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fost interesate de România după 1990 au fost „New York Times”, „Le Figaro”, „Time” și „Le Monde”. Relatând despre revoluție, comentariile la adresa românilor erau elogioase și admirative; se lăuda curajul românilor de a se fi ridicat împotriva unuia dintre cele mai tiranice regimuri politice din Europa de atunci. Dintre subiectele relatate de presa internațională după căderea 1989 menționăm: mediul politic instabil de după căderea comunismului; măsurile economice adoptate de România; situația copiilor abandonați în orfelinate care trăiau la limita supraviețuirii, mulți fiind infectați
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]