2,401 matches
-
părți ale ornamentelor. A început cu două mari bazine care sunt localizate pe terasa din fața castelului, cu decorurile lor magnifice. Apoi și-a expus ideea privind aripile duble de scări, care se află pe partea opusă centrului palatului, împodobite cu tisă și cu statui și a prezentat în detaliu toate piesele care urmau să îmbogățească spațiul pe care îl cuprindea. A trecut apoi pe Aleea Covorului Verde, și spre acel spațiu mare, unde vedem capul canalului, căruia i-a descris dimensiunile
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a acaparat Galiția și Ladomeria, Austria, prin cancelarul Kaunitz, a pus problema trimiterii de trupe în nordul Moldovei, pretextând că legătura Transilvaniei cu noile achiziții teritoriale nu se putea face decât prin nordul Moldovei, deși exista o trecătoare pe valea Tisei, aproape de Sighetul Marmației <footnote Vezi: Ion Nistor, Istoria Bucovinei, București, 1991, p. 9. footnote>. Cei care dirijau politica habsburgică au folosit toate mijloacele pentru a justifica necesitatea anexării și părții nord-vestice a Moldovei aducând, pe lângă argumentul legăturii directe dintre Transilvania
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pentru 28 august) l-a găsit în localitatea Teceul-mare (Técső) din Ucraina subcarpatică, în calitate de comandant de pluton numit la mobilizare, dar chinuit de o teribilă durere de măsea. Știa că a doua zi dis-de-dimineață trebuia să-și treacă oamenii peste Tisa (Tisza) și, apoi, peste înălțimile munților Oaș (Avas) și Gutin (Gutin), care se înălțau deasupra râului, după care trebuia să răzbată printre cuiburile de mitraliere ale românilor. În orășel a căutat un dentist, nu vroia să lupte cu măseaua pulsând
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
pierdut mulțimea (de oameni) a Sarmigetusei. Decebal de nevoie a pierdut al zeiței Maria templu de la Sarmigetuza. Textul imprimat în partea de mijloc are următorul conținut: (plus alte simboluri cu semnificație incertă). În traducere, se obține următorul text: pe valurile Tisei, Daegi, conducătorul care era marele preot al Poestei Davo de nevoie (obligat) a pus coroană peste zeul războiului.... Din ultimele două plăci se poate deduce că cele două unități militare care erau cu Decebal au fost depășite numeric de către unitățile
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
de nobili credincioși lui prezentați în procesiunea din figura 4. După moartea lui Decebal, în noile condiții create, Diegio, cel care îi tortura pe romani cu câinii, a fost nevoit să încheie, pace cu romanii. Pacea s-a încheiat pe Tisa, romanii încă nu ocupaseră Sarmigetuza, astfel încât a putut avea loc ceremonialul prezentat în figura 4 și anunțarea încheierii păcii, după cum se poate desluși din conținutul plăcii cu nr. 6. prezentată în figura 5. Ziceți dacilor noștri că acei romani au
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
m3) și se întinde pe 2,5 km lungime pe valea Bahluiului. Pentru atenuarea viiturilor, în amonte de baraj s-au construit 25 de baraje de protecție din beton pe cursul Bahluiului (15), pe pârâul Humosul (6) și pe pârâul Tisa (4). Regimul termic al apei râului Bahlui și a afluenților acestuia în amonte de Cotnari reflectă influența factorilor climatici, morfologici și biologici, în ansamblul lor. Temperatura medie anuală a apei oscilează între 8° și 9°C, fiind foarte apropiată de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
apare la 80-100 cm. Textura este argilo-prăfoasă sau nisipoasă, conținutul de humus variază între 0,40-3,74%. Regosolul pseudorendzinic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Cpr). A fost identificat pe terenuri degradate situate în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, pe valea pâraielor Pârcovaci, Tisa, Buhalnița, Scobinți, între 130 și 310 m altitudine. S-au format pe marne și argile (uneori salifere), sub amestecuri de gorun, stejar brumăriu și pufos, ulterior acestea fiind defrișate. Morfologic, solurile sunt superficiale până la mijlociu profunde. Textura variază de la un
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
precum și în intercalațiile de nisipuri de platourile sculpturale unde se acumulează importante rezerve de ape subterane libere, de bună calitate utilizate prin captări (circa 5 l/s), din aceste strate acvifere alimentându-se afluenții Bahuiului de pe partea dreaptă (Pietrăriei, Cetățuia, Tisa, Pârcovaci, Buhalnița, Buhălnicioara etc.). Partea înaltă a Dealului Mare-Hârlău este acoperită cu masive de făgete pure dezvoltate pe soluri brune argiloiluviale pseudo gleizate, brune eumezobazice tipice și pseudorendzine tipice. Pădurile de amestec, în care fagul este dominant apar pe calcarele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
alunecările de teren sunt fixate de pădure. Văile secundare de tip subsecvent prezintă o orientare perpendicular pe direcția înclinării stratelor și sunt caracterizate printr-o pronunțată asimetrie a profilului transversal, însoțite de versanți cuestă, precum valea Pietrăriei, valea Cetățuia, valea Tisa, valea Rotăriei, valea Lacurilor, etc. Albia minoră a râului Bahlui este bine conturată chiar de la obârșia văii, iar albia majoră este neînsemnată în amonte de Pârcovaci. De la Pârcovaci la Hârlău, albia majoră formează două terase de luncă de 3-5 m
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
uneori, nereușitele, să puncteze elementele forte ale operei și să le proiecteze pe cele viitoare. Judecând în această lumină lucrurile care vă privesc, v-aș ruga să dezvăluiți cititorilor principalele repere ale vieții și creației dumneavoastră... Trebuie să-ncep cu Tisa, locul meu de baștină de lângă Tazlău, alcătuire deluroasă înălțându-se la dreapta râului, în terase ale căror sugestii circulare te-ndeamnă să le urci. Existența mea se ghidează din acest punct. Pot să-mi zic oricând și ori de unde aici
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
fac, mai întâi, din nevoia de rigoare, fie ea chiar iluzorie, pe care tot aici am căpătat-o. Multe lucruri aflate 62 mai târziu, în alte părți, mi s-au părut mai lesne de-nțeles legându-le de curiozitățile de la Tisa. Între altele, libertatea ca mister, linia subțire, de-atâtea ori neidentificabilă, dintre realitate și ficțiune, jocul distanțelor, măreția anonimatului. La Verșești și Valea Rea (astăzi Livezi), școlile de bună tradiție mi-au trezit interesul pentru lectură și muzică. În clasa
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
uneori, nereușitele, să puncteze elementele forte ale operei și să le proiecteze pe cele viitoare. Judecând în această lumină lucrurile care vă privesc, v-aș ruga să dezvăluiți cititorilor principalele repere ale vieții și creației dumneavoastră... Trebuie să-ncep cu Tisa, locul meu de baștină de lângă Tazlău, alcătuire deluroasă înălțându-se la dreapta râului, în terase ale căror sugestii circulare te-ndeamnă să le urci. Existența mea se ghidează din acest punct. Pot să-mi zic oricând și ori de unde aici
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
fac, mai întâi, din nevoia de rigoare, fie ea chiar iluzorie, pe care tot aici am căpătat-o. Multe lucruri aflate 62 mai târziu, în alte părți, mi s-au părut mai lesne de-nțeles legându-le de curiozitățile de la Tisa. Între altele, libertatea ca mister, linia subțire, de-atâtea ori neidentificabilă, dintre realitate și ficțiune, jocul distanțelor, măreția anonimatului. La Verșești și Valea Rea (astăzi Livezi), școlile de bună tradiție mi-au trezit interesul pentru lectură și muzică. În clasa
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Altip, Alba Iulia, 2004, pag. 15. Elena Ferdinand Acasă în familie Ulei pe pânză, 2007 Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. Fifirig Gheorghe 1931 Pictor Născut la 27 septembrie 1931, în satul Tisa Silvestri, județul Bacău. Studii: Institutul pedagogic (istorie geografie); Școala Populara de Artă, clasa prof. Ilie Boca, promoția 1973. Debut - 1963 Bibliografie și reprezentare grafică: Carmen Istrate Murariu - Dicționarul artei naive din Bacău, Ed. ProPlumb, Bacău, 2008. Filip Neculai 1961 Pictor
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
tehnologic-industrial foarte scăzut în cazul multor alte bazine hidrografice din Europa și de pe alte continente (Vistula, Dunărea, Paranà, segmente importante de pe marile râuri din China, ș.a.). Deversări accidentale de substanțe chimice au poluat grav, recent, unele rîuri din țara noastră (Tisa, Săsar, Siret, Jiu ș.a.). Apa din lungul unor litorale puternic industrializate și cu o populație densă a suferit uneori poluări accidentale grave. Spre exemplu, deversările de ape industriale cu un conținut ridicat de mercur și de cadmiu au distrus ecosisteme
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
apreciate corect și, raportate la posibilitățile de combatere a fenomenelor respective, îndreptățesc o serie de atitudini revendicative. Alteori însă, într-o măsură apreciabilă, stările respective sunt rodul unor speculații. Spre exemplu, pe fondul unor procese reale de poluare a apelor Tisei, în iarna anului 2000, o serie de atitudini revendicative exagerate au tulburat temporar nivelul relațiilor de bună vecinătate dintre România și Ungaria. Cu o marjă alternativă de aproximație a contaminării radioactive a aerului și a poluării chimice a apelor Dunării
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
din aria lor de etnogeneză în stepele nord-pontice, întrând aici în conflict cu sciții pe care îi înlocuiesc treptat, "fie dislocându-i, fie asimilându-i". Din acest areal, noile grupe nomade iranofone vor înainta progresiv spre vest, ajugând în Câmpia Tisei și la Dunărea de Jos, printr-o deplasare care se constituie în prolog al epocii marilor migrații care va caracteriza, mai bine de un mileniu, întregul continent european. Primele contacte dintre sarmați și comunitățile tracogetice se consumă în stepele nord-pontice
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
data morții lui Plinius cel Bătrân care consemna noile realități politice nord-pontice, situația se modificase semnificativ, regiunile apropiate de țărmurile mării fiind controlate acum de hamaxobi, aorși, roxolani și, în premieră, de alani, iagyzii și areații fiind semnalați în Câmpia Tisei și respectiv în zona litorală de la nord de Haemus. În Crimeea, în vecinătatea sciților sardi sunt menționați serrii. Cum și Seneca, care moare în 62/65 d.Hr., vorbește de alani ca efectuând raiduri distrugătoare la Dunăre (deși există probabilitatea
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
și ambalare). Ca răspuns la Apelul Conferinței de la Rio (1992) pentru conservarea diversității de plante și animale pe planetă s-au elaborat strategii naționale pentru resursele biologice. În prezent sunt ocrotite în mod special 23 de specii de plante (ex., tisa, zâmbrul, pinul de Banat, laricele spontan, ghimpele, mesteacănul pitic, strugurii ursului, smirdarul, floarea reginei, garofița Pietrei Craiului, iedera albă, papucul doamnei, bulbucii, laleaua pestriță) și 31 de specii de animale (ex., capra neagră, ursul, râsul, acvilele, vulturii, cocoșul de munte
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
var. macrosperma) 1 exemplar de 90 ani, strada Ralet nr. 2 Salcâm japonez (Sophora japonica) 1 exemplar de 100 ani, strada Lascăr Catargi nr. 48 1 exemplar de 100 ani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 10, în curtea liceului „Mihai Eminescu” Tisa (Taxus baccata) 4 exemplare de 100 ani, strada Pinului nr. 1 18 exemplare de 30 ani, Bd. Independenței, în fața U.M.F. Vișin turcesc (Padus mahaleb) 1 exemplar de 100 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) Arborele
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
iar Ungurii au ocupat partea de nord-vest a țării. Cât despre etica politicii românilor să amintim că în condiții internaționale favorabile pentru România, după primul război ea a refuzat oferta de a ocupa teritorii locuite de români la nord de Tisa și în Banatul sârbesc. Situarea României în lagărul socialist după cel de al doilea război nu a fost o opțiune proprie. A fost decizia Puterilor Aliate la Ialta după cum Malta a prefigurat evoluția post socialistă a statelor Tratatului de la Varșovia
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
locul de naștere al directoarei liceului Eparhial din Chișinău, Elena Alistar, membră în Sfatul Țării și comuna Babele de unde este originar mareșalul Averescu. O frumoasă colaborare menține cu liceul din Bolgrad Ing. F. Nenov din Iași. Românii de la Nord de Tisa sunt așezați în 9 sate cu 40.000 locuitori. Zona făcea parte din Maramureșul istoric de mare rezonanța în trecutul și cultura românilor. Din această zonă a pornit descălecatul Moldovei prin Dragoș Lațcu, Sas si Bogdan precum si migrația țăranilor liberi
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia, Ed. Altip, Alba Iulia, 2004, pag. 15. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. Fifirig Gheorghe 1931 Pictor Născut la 27 septembrie 1931, în satul Tisa Silvestri, județul Bacău. Studii: Institutul pedagogic (istorie- geografie); Școala Populara de Artă, clasa prof. Ilie Boca, promoția 1973. Debut - 1963 Bibliografie și reprezentare grafică: Carmen Istrate Murariu - Dicționarul artei naive din Bacău, Ed. ProPlumb, Bacău, 2008. Filip Neculai 1961 Pictor
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
irosită în mici hărțuieli de apărare împotriva năvălitorilor, sau este risipită în zadarnice participări la năvălirile sarmatice din sudul Dunării. La fel va fi, ceva mai târziu - în prima jumătate a secolului I - și dincolo, în vest, între Dunăre și Tisa, ba chiar și mai departe spre munții Ardealului vestic, unde aceiași sarmați vor slăbi pe dacii apuseni.”9 Pentru cea de a doua jumătate a secolului I, după ce analizează critic succesiunea evenimentelor politico-militare de la Dunărea Mijlocie și de Jos, constând
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
pe sarmați [...], este sigur că Traian i-ar f bătut, dar nu i-a distrus, ba chiar, dimpotrivă, a căutat să-i constituie în regat clientelar, plătindu-le stipendii anuale, așa precum erau legați cu Roma și iazygii din pusta Tisei încă de demult [...]12. În context, evaluând cu obiectivitate insuficiența argumentelor necesare unei demonstrații convingătoare, autorul Geticii evită să se pronunțe asupra identității regelui sarmat aliat cu Decebal, ipoteticul Sardonius propus de Tocilescu pe baza controversatei lecțiuni a lui Sextus
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]