1,191 matches
-
de atenția și prietenia Sa și întorc totul cu asupră de măsură. LA POPAS ANIVERSAR Profesorul Dumitru Marin împlinește vârsta psalmistului, de care regele David face mențiune în psalmii scriși de el, inspirați de Dumnezeu dar așternuți în versuri respectând topica limbii ebraice, care ca orice limbă vorbită și scrisă are frumusețea armonioasă a cuvântului care la rândul ei exprimă starea sufletească, capacitatea intelectuală și poziția socială a celui care l folosește. Aceasta se potrivește întru totul profesorului dascăl de limba
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
rostul, în care se crede că arta contemporană e un mijloc spre succes. Nu, arta contemporană este un mare risc, căci niciodată nu poți să știi ce se va întâmpla cu acel artist, cum va evolua, cum își va schimba topica sau conceptul. Este cea mai riscantă artă. Și diagnosticul unui critic de artă sau al unui curator este că e întotdeauna aproape ca o libelulă prinsă în pioneză. Este întotdeauna greu și riscant, deci nu este o chestiune de succes
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
de artă contemporană se prezintă altfel. Display-ul este întotdeauna diferit de la o expoziție la alta. Or, display-ul nu este unul facil, ci este foarte dificil, și nu numai tehnic... Nu-mi place să vorbesc despre concepte și despre topică, și despre lucruri de estetică grave, nu vreau să par prețioasă. Dar așa este, display-ul este foarte dificil în arta contemporană, pentru că schimbă raportul vizual. Vizualitatea este un lucru greu, care se înțelege foarte greu și arta contemporană încearcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
știau: că Europa (ca organism politic, economic și social) va intra, ca un virus contagios, În România, că dispar limitele. Și Daniel Knorr e un virus. În primul rând, el nu mai vorbește o limbă națională, ci un idiom personal: topica pe care o folosește, plăcerea oralității, dar și manipularea unui limbaj În grad zero sunt speciale. Interviul l-am realizat prin email și o parte pe Skype (tocmai pentru că Internetul e deja parte a subconștientului nostru): răspunsurile sale sunt ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
1970 a peruanului Alfredo Bryce Echenique și majoritatea studiilor despre el (pentru că s-au scris deja zeci de cărți despre opera sa) discută aspectele naratologice. Traducătorul face cu această carte o operă de mare finețe, reușește să transpună foarte bine topica ciudată, repetițiile, stranietatea infantilă a unor observații, trecerile fine de la un registru la altul. Nu l-am văzut pe Andrei Ionescu nominalizat pentru această carte la vreun premiu de traducere, dar dacă ne gândim câte premii de traducere există în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
alte o sută de bucățele în felurimi cusute, ce le zic garnituri, carele este o îndoită cheltuială“. Fermecătoare, erudită, cu adevărat pasionantă e cartea despre care am pomenit, îndemnându-ne și pe noi să scriem cu u-uri finale și topici anapoda, bucurându-ne că am citit atâtea lucruri noi despre amor și fiindu-i recunoscători lui Eufrosin Poteca pentru că a inventat un cuvânt atât de gingaș și de tulburător: femeia iubită e dumnezoaea. FILM Taymor in the Sky with Diamonds
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
a se fi schimbat prea mult pînă astăzi: "ceea ce se face în prezent sub eticheta de tipologie lingvistică nu este, de cele mai multe ori, decît gramatică contrastiva, făcută la nivelul sistemelor, si clasificare tautologica a unor procedee idiomatice"128. De pildă, topica determinat-determinant este văzută ca o caracteristică a limbilor romanice prin comparație cu limbile germanice și slave, caracterizate de topica predominantă determinant-determinat. Ordinea determinat-determinant întrunește condițiile de tip lingvistic romanic pentru că întrunește cele trei elemente definitorii ale tipului în viziunea lui
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este, de cele mai multe ori, decît gramatică contrastiva, făcută la nivelul sistemelor, si clasificare tautologica a unor procedee idiomatice"128. De pildă, topica determinat-determinant este văzută ca o caracteristică a limbilor romanice prin comparație cu limbile germanice și slave, caracterizate de topica predominantă determinant-determinat. Ordinea determinat-determinant întrunește condițiile de tip lingvistic romanic pentru că întrunește cele trei elemente definitorii ale tipului în viziunea lui Coșeriu "1. Este un procedeu tehnic, un principiu de construcție propriu limbilor romanice. 2. Cuprinde mai multe sectoare ale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
numai funcționarea limbii, ci și constituirea ei (față de latină, limbile romanice prezintă o serie de inovații în acest sens). Antinomia dintre sincronic și diacronic, existentă la nivelul sistemului, este astfel anulată la un nivel superior"129. Transpusa în plan semantic, topica determinat-determinant generează ceea ce s-ar putea numi o viziune substanțializata a limbilor romanice în comparație cu o viziune calitativa asupra lumii, specifică limbilor slave și germanice. Adjectivul romanic are o mobilitate net superioară în raport cu situația din alte ramuri indo-europene, postpunerea să (dominantă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din alte ramuri indo-europene, postpunerea să (dominantă), completată de antepunere, implicînd o serie de particularități structurale ale limbilor romanice prin opoziție în special cu limbile slave și germanice: exprimarea formală a categoriei adjectivelor specificative, opoziții gramaticale și semantice exprimate prin topica, raporturi de determinare între context și topica adjectivului, importanța copulei, funcții simptomatice. Dacă nivelul lexical ar fi imaginat sub forma unui joc, în limbile romanice jocul ar avea piese foarte multe, foarte mari, dar cu posibilități de combinare mai puține
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
completată de antepunere, implicînd o serie de particularități structurale ale limbilor romanice prin opoziție în special cu limbile slave și germanice: exprimarea formală a categoriei adjectivelor specificative, opoziții gramaticale și semantice exprimate prin topica, raporturi de determinare între context și topica adjectivului, importanța copulei, funcții simptomatice. Dacă nivelul lexical ar fi imaginat sub forma unui joc, în limbile romanice jocul ar avea piese foarte multe, foarte mari, dar cu posibilități de combinare mai puține decît în cazul limbilor germanice, cu piese
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
piese mici și numeroase. Dumitru Copceag sintetizează astfel trăsăturile caracteristice ale limbilor romanice: 1) Din punct de vedere formal distincția dintre funcțiunile interne și cele externe este marcată mai bine în limbile romanice decît în cele germanice și slave. 2) Topica determinat-determinant poate fi considerată, prin frecvență, un tip lingvistic romanic. 3) Atît structura cuvîntului, cît și raporturile dintre lexic și gramatică diferă în limbile romanice față de celelalte ramuri majore ale limbilor indo-europene. În consecință, chiar dacă tipul lingvistic romanic numit de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
exprimate printr-o serie de mijloace sintactice (instrumente gramaticale) sau fonoprozodice (intonația, ca în chineză). În limbile izolante fiecare cuvînt este invariabil și este alcătuit dintr-un singur morfem. Categoriile gramaticale sînt exprimate prin alte cuvinte din context sau prin topica. Aglutinanta - turcice, mongolice, fino-ugrice, tunguso-manciuriene, samoiede, dravidiene, bantu, japoneză, gruzina, basca etc. Aglutinarea este un tip special de afixare, întîlnită în limbi precum cele uralo-altaice sau nigero-congoleze, spre deosebire de fuziunea specifică flexiunii. Limbile aglutinante se aseamănă cu cele flexionare prin faptul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a lua, a procura, a face rost"; -yug- - "a vrea, a dori"; -țug- - sufix pentru persoana a III-a singular și se poate traduce prin El vrea să-și ia o barcă mare. De remarcat în acest exemplu este și topica rară OVS. Cuvintele pot fi formate prin incorporarea unor elemente diverse, dintre care unele pot să nu existe autonom. De exemplu, în fox (limba amerindiana din ramură algonquină din America de Nord): ne-kiis-weepi-wiiseni = eu + valoare realizată a procesului + valoare ingresivă (incoativa 170
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
concatenări de morfeme clar delimitate. Clasificările din perspectiva morfologica mai pot avea în vedere: sistemul de cazuri morfologice (da/nu), genul gramatical sau clasele nominale (da/nu), prezența dualului sau a trialului (da/nu), cliticele 172 pronominale (da/nu). În privința topicii, putem clasifică limbile după locul determinantului definit (DefN/NDef), locul determinantului indefinit (IndefN/NIndef), locul demonstrativului (DemN/NDem), locul numeralului (Nnum/numN) și altele. 4.3.3. Criterii sintactice Începînd cu a doua jumătate a secolului trecut, clasificările care au
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a secolului trecut, clasificările care au la bază nivelul sintactic al limbii au devenit extrem de numeroase și de interesante. După cum remarcă și Gabriela Pana Dindelegan 173, au fost introduși o serie de parametri, printre care modul de codare al argumentelor, topica funcțiilor sintactice S(ubiect) - V(erb) - O(biect), marcarea actanței, parametrul "pro-DROP" sau al "subiectului nul" etc. Noam Chomsky include tipologia sintactica în gramatică generativ-transformațională, în varianta standard a gramaticii generative - GG și, mai ales, în varianta GB (Government and
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
rezolvarea tensiunii dintre gramatică universală și tipologia lingvistică". Practic însă, eliminarea tensiunii dintre gramatică universală și tipologia lingvistică nu s-a realizat, iar gramatică generativ-transformațională, în ciuda unor rezultate valide, s-a dovedit a fi, în ansamblul său, un eșec. După topica actanților - ordinea funcțiilor sintactice S(ubiect), V(erb), O(biect) - avem limbi: SOV (ȘO V3) SVO (ȘO V2) VSO (ȘO V1) OSV (OS V3) OVS (OS V2) VOS (OS V1) Claude Hagège afirmă că, de pildă, topica SVO, ce caracterizează
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
un eșec. După topica actanților - ordinea funcțiilor sintactice S(ubiect), V(erb), O(biect) - avem limbi: SOV (ȘO V3) SVO (ȘO V2) VSO (ȘO V1) OSV (OS V3) OVS (OS V2) VOS (OS V1) Claude Hagège afirmă că, de pildă, topica SVO, ce caracterizează 36% dintre limbile lumii, este naturală, din punct de vedere enunțiativ: tema (S: suport) vs remă (VO: aport de informatie). Această topica apare în limbi dintre cele mai diferite din punct de vedere genealogic: indo-europene (mai puțin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
OSV (OS V3) OVS (OS V2) VOS (OS V1) Claude Hagège afirmă că, de pildă, topica SVO, ce caracterizează 36% dintre limbile lumii, este naturală, din punct de vedere enunțiativ: tema (S: suport) vs remă (VO: aport de informatie). Această topica apare în limbi dintre cele mai diferite din punct de vedere genealogic: indo-europene (mai puțin cele celtice care au ordinea VSO), chineză, vietnameza, thai, khmer, kiswahili, hausa, yoruba, nahuatl, quiche, guaraní, javaneza etc. Topica nu este, însă, fixă. De pildă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
remă (VO: aport de informatie). Această topica apare în limbi dintre cele mai diferite din punct de vedere genealogic: indo-europene (mai puțin cele celtice care au ordinea VSO), chineză, vietnameza, thai, khmer, kiswahili, hausa, yoruba, nahuatl, quiche, guaraní, javaneza etc. Topica nu este, însă, fixă. De pildă în limbile romanice, prin fenomenul de pronominalizare a obiectului, SVO → (S)OV: L'homme lit le livre → Îl le lit. El hombre lee el libro → Lo lee. L'uomo legge îl libro → Lo legge
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
scandinave și, într-o mai mică măsură, franceza. Ea este mai supla în limbile în care flexiunea verbală rămîne bine diferențiată, ca spaniolă și italiană și în limbile cu declinare, ca germană, majoritatea limbilor slave, maghiară, finlandeză și basca."174 Topica SVO este foarte răspîndită, dar majoritară e ordinea SOV, întîlnită de pildă în limbile indo-iraniene, limbile altaice etc. Ordinea VSO este și ea bine reprezentată: o regăsim în multe limbi semito-hamitice, în cele polineziene etc. E mai rară topica VOS
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
174 Topica SVO este foarte răspîndită, dar majoritară e ordinea SOV, întîlnită de pildă în limbile indo-iraniene, limbile altaice etc. Ordinea VSO este și ea bine reprezentată: o regăsim în multe limbi semito-hamitice, în cele polineziene etc. E mai rară topica VOS (atestata de pildă în malgașa), OVS și OSV (că în limbile amerindiene din nordul Americii de Sud)175: Ordinea Procentaj Exemple SVO 36-42% engleză, edo, indoneziana SOV 39-45% japoneză, turcă, quechua VSO 9-15% zapotecă, galeza, niueană VOS 3-5% malgașa, tzotzil OVS
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indoneziana SOV 39-45% japoneză, turcă, quechua VSO 9-15% zapotecă, galeza, niueană VOS 3-5% malgașa, tzotzil OVS 0.9% hixkaryána OSV 0,1% warao După ordinea circumstanțialilor putem avea timp - mod - loc, loc - mod - timp etc. E. Coșeriu afirmă că tipologia topicii constituenților majori ai frazei (S,V,O) nu e, de fapt, o tipologie a limbilor, ci doar a procedeelor de structurare a frazei. Un sens tipologic real înseamnă în viziunea sa, după cum am arătat deja, "o înlănțuire coerentă a unei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai mare parte a Asiei. Ar fi ciudat că o repartizare atît de clară să fie efectul unui simplu hazard"185. În privința acordului, putem avea acordul adjectivului cu numele (da/nu) sau acordul verbului cu numele (da/nu). Din perspectiva topicii mai pot fi avute în vedere: locul adjectivului (AN, NA, NA și AN), locul genitivului (GN, NG), natura adpozițiilor (prepoziții, postpoziții, prepoziții și postpoziții etc.), locul auxiliarului (AuxV, Vaux) etc. Compararea unor structuri sintagmatice elementare poate constitui un teren de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
că subiectul unui verb intranzitiv. Alte trăsături: rar limbi cu vocale nazale sau distincții tonale care să diferențieze cuvinte (tonul înlocuit prin accent de intensitate în limbile germanice, celtice, romanice); opoziție de sonoritate la oclusive; gen natural; sisteme cazuale; ablaut; topica devenită în majoritatea limbilor mai mult sau mai putin fixă (topica normală: subiect-verb-obiect). Limbile indo-europene s-au diferențiat foarte mult între ele"246. Deși limbile componente au urmat linii de evoluție uneori foarte diferite, s-au păstrat totuși o serie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]