1,082 matches
-
ca după o ființă dragă și părăsită, la care ar fi dorit să se întoarcă pentru o vreme. Dorul era un indiciu a cît de profund îl modificase în bine detenția, făcînd dintr-un fricos un cruciat și dintr-un torționar o figură sublimă. Un lemur rarisim a cărui viață are înfățișarea incredibilă a miturilor din trecut.
Lemurul tandru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5870_a_7195]
-
Ruxandra Cesereanu Torționarii secolului XX (indiferent de ideologia care îi animă) știu sau învață că făptura umană supliciată este un cuvânt care "se arată, se spune, se ascunde și se dăruie corporal"; de aceea, atunci când vătămează corpul victimei, ei vătămează, de fapt, cuvântul
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
schingiuit, trupul victimei este de două ori înstrăinat, drept care el devine o închisoare care emite sunete de durere, disperare și solitudine. Pielea rănită este ultimul zid de apărare al trupului înainte ca acesta să fie, în mod simbolic, jupuit. Or, torționarul așteaptă exact acest lucru: ca victima să emită sunete și cuvinte care să legitimeze violența suferită. Chipul victimei este o "carte", iar gura este "ușa" acestei cărți tăcute care, într-un fel sau altul, va deveni vorbitoare. Durerea fizică distruge
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
între țipăt, strigăt și urlet, afirmând că primele două au fost înlocuite de cel de-al treilea; tortura descrie "lungul urlet al făpturii umane". Doar urletul poate fi răspunsul direct la sfârtecarea cărnii, el având un corespondent antitetic în urletul torționarului care își sporește sonoritatea, pentru a se ațâța și a-și demonstra puterea. Originea urletului este una profund organică și nu trebuie limitată la gât și gură, întrucât provine din măruntaie. De aceea, urletul nu este o izbucnire doar cu
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
care vocea umană se preschimba, datorită durerii, într-un personaj de-sine-stătător. Analiștii au observat că urletul supliciaților face parte dintr-o dimensiune pre-verbală și pre-lingvistică, distrugerea trupurilor fiind acompaniată, intenționat, de distrugerea limbii. La început nu a fost cuvântul (deși torționarul așteaptă "adevăruri" și informații), ci urletul! Nemaivorbind, ci urlând, supliciatul este silit să renunțe la superioritatea sa asupra animalelor. Uneori, torționarul însuși distinge cele două etape ale vorbirii: în prima etapă, victima încă nesupliciată poate rosti normal cuvintele, în cea
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
dimensiune pre-verbală și pre-lingvistică, distrugerea trupurilor fiind acompaniată, intenționat, de distrugerea limbii. La început nu a fost cuvântul (deși torționarul așteaptă "adevăruri" și informații), ci urletul! Nemaivorbind, ci urlând, supliciatul este silit să renunțe la superioritatea sa asupra animalelor. Uneori, torționarul însuși distinge cele două etape ale vorbirii: în prima etapă, victima încă nesupliciată poate rosti normal cuvintele, în cea de-a doua, ea va urla oricum de durere. Dar țipetele, strigătele și urletele au diferite motivații: victimele le produc (uneori
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
comunicând prin urletul de durere pe care și-l împărtășesc. Unii supliciați sunt mai marcați de țipetele altora (care le intră în carne, în mod amplificat și hiperbolizat, proiectate, parcă, la nivel cosmic), decât de propriile lor urlete de durere. Torționarii păcălesc, uneori, victimele cu țipetele false ale rudelor acestora: există, de altfel, o întreagă tehnică a țipătului înregistrat pe bandă, care trebuie să fragilizeze victima și să o îngenuncheze. Din fericire, majoritatea victimelor cunosc vocile celor dragi lor, prin care
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
confesiunea este sângerândă și într-o limbă bolnavă, care nu îl satisface întotdeauna pe supliciator. Șocurile electrice aplicate în gură au scopul de a sili limba să articuleze, pentru că ea este "organul adevărului". Chiar dacă ea ar produce un adevăr silit, torționarul râvnește să o facă să vorbească oricum. Unul din simulacrele preferate ale anchetatorilor din secolul XX era introducerea pistolului în gura victimei, acest gest urmând să producă dezlegarea limbii. Urletul este răspunsul la ceea ce pretinde să afle torționarul: confesiunea, trădarea
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
adevăr silit, torționarul râvnește să o facă să vorbească oricum. Unul din simulacrele preferate ale anchetatorilor din secolul XX era introducerea pistolului în gura victimei, acest gest urmând să producă dezlegarea limbii. Urletul este răspunsul la ceea ce pretinde să afle torționarul: confesiunea, trădarea, secretul aflat undeva în mintea și trupul supliciatului. Acesta este secretul, ca o piatră filosofală, pe care vrea să-l extragă schingiuitorul: dar el este un alchimist plebeu și exterminator, fiindcă nu extrage, ci distruge. Limba pe care
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
supliciatului. Acesta este secretul, ca o piatră filosofală, pe care vrea să-l extragă schingiuitorul: dar el este un alchimist plebeu și exterminator, fiindcă nu extrage, ci distruge. Limba pe care o vorbește victima are o soră vitregă în anti-limba torționarului, deoarece schingiuitorii nu mai vorbesc omenește, ci urlă și zbiară, schimonosindu-se. Tortura este înfăptuită fie într-o limbă bestială, ațâțătoare la violență, fie, mai rar, fără cuvinte și sonorități. Supliciații înșiși își preschimbă urletul de la început într-o schimonoseală
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
violență, fie, mai rar, fără cuvinte și sonorități. Supliciații înșiși își preschimbă urletul de la început într-o schimonoseală: dar aceasta este produsă de durere, iar nu de ură. Limbajul durerii victimei (urlete, țipete, scâncete) este dublat, în tortură, de limbajul torționarului (înjurături, sudalme, blesteme, răcnete). Este ca și cum limba omenească ar fi fost ea însăși expulzată din Paradis: prin durere sonorizată (în cazul victimelor), prin ură sonorizată (în cazul torționarilor). Supliciatorii se laudă că pot să-și facă victima "să cânte ca
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
Limbajul durerii victimei (urlete, țipete, scâncete) este dublat, în tortură, de limbajul torționarului (înjurături, sudalme, blesteme, răcnete). Este ca și cum limba omenească ar fi fost ea însăși expulzată din Paradis: prin durere sonorizată (în cazul victimelor), prin ură sonorizată (în cazul torționarilor). Supliciatorii se laudă că pot să-și facă victima "să cânte ca o privighetoare, să croncăne ca un corb, să urle ca un câine". Există, se presupune, o măiestrie a producerii urletului victimei sau a limbii vorbite a acesteia: "te
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
facă victima "să cânte ca o privighetoare, să croncăne ca un corb, să urle ca un câine". Există, se presupune, o măiestrie a producerii urletului victimei sau a limbii vorbite a acesteia: "te voi face să cânți", amenință de obicei torționarul, într-un jargon punitiv deja cunoscut. A face o victimă să vorbească (să mărturisească) înseamnă a o face să cânte. Dar a cânta ca o privighetoare, așa cum se laudă schingiuitorul, aduce un element în plus: căci cel mai "frumos" cântă
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
ca o privighetoare, așa cum se laudă schingiuitorul, aduce un element în plus: căci cel mai "frumos" cântă privighetoarea căreia i-au fost scoși ochii, acesta este înțelesul. Durerea și tortura fac "limba" victimei și mai râvnită. Ceea ce dorește să obțină torționarul este o rostire "estetică", dar care ține de o estetică a urâtului. Paradoxal la nivelul sonorității este faptul că torționarii doresc să obțină trei rezultate: pe de o parte "cântecul" (confesiunea victimei), pe de alta tăcerea ei (atunci când este supliciată
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
au fost scoși ochii, acesta este înțelesul. Durerea și tortura fac "limba" victimei și mai râvnită. Ceea ce dorește să obțină torționarul este o rostire "estetică", dar care ține de o estetică a urâtului. Paradoxal la nivelul sonorității este faptul că torționarii doresc să obțină trei rezultate: pe de o parte "cântecul" (confesiunea victimei), pe de alta tăcerea ei (atunci când este supliciată) și încă o dată tăcerea acesteia, după eliberarea din detenție (când victimei i se interzice să vorbească despre tortúrile la care
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
pe de alta tăcerea ei (atunci când este supliciată) și încă o dată tăcerea acesteia, după eliberarea din detenție (când victimei i se interzice să vorbească despre tortúrile la care a fost supusă). Totuși, uneori, confesiunea nu i-ar da nici o satisfacție torționarului, dacă nu ar fi însoțită și stimulată de urletele care trebuie să înveșmânteze ca un halou "adevărul" smuls. Când nu vor să audă țipetele, supliciatorii le sufocă, pentru a împiedica nașterea urletului: sufocarea are loc prin mijlocul cel mai la
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
fi amortizați, mai exact pentru a li se amortiza vorbele pe care le-ar putea spune, de pildă, în fața plutonului de execuție, față de care ar putea manifesta o "ultimă exclamație virilă". Or, virilitatea verbală a victimelor i-ar umili pe torționari. Uneori, victimele vorbesc fără să fie silite, dar spun altceva decât ar dori supliciatorii să obțină de la ele: o femeie sodomizată îi vorbea imaginar iubitului ei, pentru a se apăra, astfel, de macularea la care era supusă. Ea rostea și
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
îi vorbea imaginar iubitului ei, pentru a se apăra, astfel, de macularea la care era supusă. Ea rostea și rugăciuni, dar spunea mai ales scrisoarea orală de dragoste, concepută ca un scut verbal între sufletul ei și trupul sodomizat de torționari. Tortura este incomunicabilă: acest fapt este valabil nu doar la multă vreme după epuizarea supliciului, ci și în timpul acestuia. De aceea, fostele victime așteaptă îndeajuns până să fie apte să-și recupereze "limba" și să transcrie în cuvinte ceea ce nu
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
ar stimula cruzimea supliciatorului, de aceea își mușcă buzele și limba, dar nu scoate o vorbă. Cu gura rănită (dinții smulși), supliciatul nu poate vorbi de durere; atunci când și limba îi este tăiată, gestul acesta echivalează cu o castrare. Logica torționarului este sălbatică: tăcerea obstinată a victimei va fi pedepsită printr-o castrare de cuvinte, oficiată de pedepsitorul autorizat. Uneori, victima este chinuită într-atât, încât își pierde vorbirea, din pricina șocului nervos și fizic. Dacă va mai comunica, totuși, ea o
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
apți să construiască o propoziție și înșiră doar cuvinte disparate. Membrii unor triburi din Amazonia obișnuiau, inclusiv în secolul XX, să reteze capetele dușmanilor, să le reducă (prin tehnici speciale) la mărimea unui pumn și să le coase buzele; intenția torționarilor este asemănătoare, chiar dacă va fi realizată doar psihic. Multe alte zgomote, în afara urletului, își fac loc în tortură: sunt zgomote adiacente precum horcăitul de moarte ori respirația sufocată în apă. Chiar dacă aceste zgomote sunt mai izolate fonic decât urletul, ele
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
în apă. Chiar dacă aceste zgomote sunt mai izolate fonic decât urletul, ele fac parte tot din limbajul durerii. Fiecare organ chinuit, fiecare bucată de trup și de psihic emite o anumită sonoritate, care nu seamănă cu nimic altceva. Urletul unui torționar cu pregnanță sonoră poate să facă să vibreze trupul supliciatului său. Prin lovirea alternativă a urechilor (după tehnica "telefonul"), un bâzâit interior face să vibreze capul victimei: sonoritatea se desfășoară, în acest caz, între zidurile trupului, și nu în afara lui
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
se epuizau, treptat, ajungând în stadiul de scâncete gâtuite. În Gulag și în lagărele naziste, multitudinea de limbi ale durerii depindea inclusiv de nația care le emitea, căci fiecare se tânguia în idiomul său. Care este, însă, memoria sonoră a torționarului? Ce reține el din victima sa? Supliciatorii ajung, uneori, la un asemenea "profesionalism" al producerii durerii, încât sunt capabili să distingă, după urlet, în ce etapă a torturii este victima, chiar dacă nu se află în celula de supliciu, judecând doar
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
după urlet, în ce etapă a torturii este victima, chiar dacă nu se află în celula de supliciu, judecând doar după sunetele scoase de cel chinuit. Pentru că urletul, țipătul, geamătul, scâncetul alcătuiesc o fișă psihologică și fizică a schingiuitului, în care torționarul este inițiat. Nuanțarea sonorității îndurerate a victimei vădește structura de cunoscător al limbajului durerii pe care o are supliciatorul. Nu este vorba despre auz fin, ci despre "măiestrie" în a detecta sonoritatea cifrată a supliciului. Se întâmplă, însă, ca schingiuitorul
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
a detecta sonoritatea cifrată a supliciului. Se întâmplă, însă, ca schingiuitorul actant să nu dorească să audă urletul victimei sale, drept care gura acesteia este astupată, iar gâtul, sufocat, pentru ca urletul să rămână înăuntru. Țipătul este un stindard auditiv de care torționarul nu vrea să ia cunoștință, căci l-ar învinovăți, iar tortura pe care o aplică ar deveni personalizată. Vocea poate fi o armă a supliciatului, care îl face pe torționar să ia aminte la condiția sa. Dar acest lucru este
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
să rămână înăuntru. Țipătul este un stindard auditiv de care torționarul nu vrea să ia cunoștință, căci l-ar învinovăți, iar tortura pe care o aplică ar deveni personalizată. Vocea poate fi o armă a supliciatului, care îl face pe torționar să ia aminte la condiția sa. Dar acest lucru este valabil doar pentru schingiuitorii care supliciază în tăcere, nu și pentru aceia care sunt excitați (ca de un afrodisiac auditiv) de urletul victimei lor. Târziu, după trecerea anilor, atunci când unii
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]