7,315 matches
-
la alungirea mușchiului. Informația plecată de la nivelul fusurilor neuro-musculare este utilizată pentru a controla reflex contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea pasivă a peretelui toracic la poziția inițială (de echilibru mecanic). In cursul respirației forțate (de exemplu în timpul efortului) expirul devine un proces activ ca rezultat al activității neuronilor expiratori. Centrul apneustic se găsește în partea partea inferioară a punții. Această arie se numește astfel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ca aceste grupe musculare să lucreze coordonat, iar acest lucru este responsabilitatea sistemului nervos. Aceasta se poate observa la nou-născut, în special la prematuri, care prezintă o activitate necoordonată a mușchilor respiratori, în special în cursul somnului (de exemplu, mușchii toracici încearcă să realizeze inspirul pe când mușchii abdominali realizează expirul). Aceasta poate fi o cauză a morții subite la copil. 18.6.8. Controlul integrativ al mișcarilor respiratorii Mecanismele reflexe având substratul morfo funcțional reflex descris mai sus sunt utilizate în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
produce ca urmare a apropierii corzilor vocale) și închiderea completă a glotei. La început glota este închisă sau ușor întredeschisă; presiunea subglotică crește progresiv (de la 4-6 cm H2O în mod normal la peste 20 cm H2O) în urma scăderii volumului cutiei toracice in expir ceea ce are drept consecință împingerea laterală a corzilor vocale. Aerul expirat trece astfel, cu o viteză mare prin glota îngustată determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
1891) cuprinde un amestec de cloroform, clorură de etil și eter. Abia în 1934, John Silas Lundy (Chicago), folosește soluția barbituricelor. în 1905 se realizează primele anestezii rahidiene cu procaină. Anestezia endotraheală sub intubație (1909 - 1912) a deschis calea chirurgiei toracice. Secolul XX este și al afirmării de mari chirurgi. în toate țările, medicii. biologii, biochimiștii oferă sprijinul lor. Cele două războaie mondiale au creat o nouă situație chirurgiei. Anesteziologia devine disciplină medicală, știință cu obiect și metode noi pre și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
au învins durerea, hemoragia și infecția. La evoluția chirurgiei contribuie perfecționarea metodelor de investigație și posibilitatea transfuziei sanguine, fără riscuri, și lucrul în echipă, perfecționarea instrumentarului, și valoarea crescândă a laboratorului biochimic. Se avansează spre abordarea creierului și a cutiei toracice odată cu aplicarea principiilor chirurgiei moderne. Școala lui Thoma Ionescu (1860 - 1926), are meritul de a fi depășit în chirurgia românească etapa tehnică și de a fi deschis calea chirurgiei fiziologice. Chirurgul este deopotrivă preocupat de tehnica operațională și de fiziologia
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
IX (glosofaringian) asigură prin intermediul ganglionului otic, inervația mușchiului constrictor al irisului. În cazul nervului cranian X (vag), fibrele preganglionare lungi plecate de la nivelul nucleului bulbar dorsal al vagului se articulează cu neuronul scurt postsinaptic în ganglionii mici situați în viscerele toracice și abdominale. În peretele gastrointestinal, fibrele vagale terminale se distribuie celulelor ganglionare ale plexurilor mienteric și submucos contribuind la autoreglarea activității sistemului nervos enteric. Acesta este reprezentat de plexurile viscerale mienteric, submucos și subseros ale tubului digestiv de la esofag la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fibre nervoase. La rândul său, trunchiul simpatic este conectat funcțional printr-o rețea plexiformă situată pe fața anterioară a aortei toraco-abdominale sau a unora din ramurile sale. Ganglionii vegetativi parasimpatici sunt reprezentați de ganglionii ciliar, submandibular, otic, pterigopalatin și previscerali (toracici, abdominali, pelvini). Pe plan structural, De Castro (citat de Monmier, 1968) descrie trei tipuri de celule în ganglionii vegetativi. Reprezentarea lor procentuală diferă de la un ganglion la altul. În ganglionul cervical superior de exemplu, cele trei tipuri de celule se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
luat naștere, acestea asigură pe calea plexului somatic respectiv (brahial, lombar etc.) conducerea postganglionară a impulsurilor vegetative spre vasele musculaturii striate, piloerectorilor, glandelor salivare, sudorale etc. După denumirea diferitelor segmente ale coloanei vertebrale, simpaticul ganglionar laterovertebral se împarte în: cervical, toracic, lombar și sacrat. I.2.1.9. Simpaticul cervical Simpaticul cervical reprezintă partea superioară a lanțului ganglionar laterovertebral. Dispus vertical pe apofizele transverse ale vertebrelor cervicale, el este format din doi sau trei ganglioni reuniți prin fibre nervoase de legătură
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
merg împreună cu artera tiroidiană inferioară la tiroidă, paratiroide și laringe. Câteva ramuri comunicante ajung la nervii spinali C4-C6, asigurând inervația simpatică a vaselor, glandelor sudoripare și pilomotorilor din teritoriul respectiv. Ganglionul cervical inferior fuzionează, în majoritatea cazurilor, cu primul ganglion toracic, dând ganglionul stelat. Acesta ocupă foseta supraretropleurală Sebileau, situată înapoia domului pleural, în dreptul vertebrei a VIII-a cervicală. Anterior, este acoperit de artera vertebrală, care poate fi puncționată în unele cazuri de infiltrație a ganglionului stelat cu novocaină. Introducerea novocainei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe artera vertebrală imediat deasupra locului de trecere prin foramen cervicale. Acest ganglion vertebral este conectat printr-unul sau mai multe filete cu ganglionul cervical inferior și oferă fibre postganglionare arterei vertebrale și ramurilor sale. I.2.1.10. Simpaticul toracic Simpaticul toracic cuprinde teoretic 12 perechi de ganglioni laterovertebrali care, în realitate, sunt însă numai 11, din cauza fuzionării primului ganglion toracic cu ganglionul cervical inferior. Ganglionul stelat care rezultă, participă după cum s-a văzut, la formarea plexului cardiac și inervația
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vertebrală imediat deasupra locului de trecere prin foramen cervicale. Acest ganglion vertebral este conectat printr-unul sau mai multe filete cu ganglionul cervical inferior și oferă fibre postganglionare arterei vertebrale și ramurilor sale. I.2.1.10. Simpaticul toracic Simpaticul toracic cuprinde teoretic 12 perechi de ganglioni laterovertebrali care, în realitate, sunt însă numai 11, din cauza fuzionării primului ganglion toracic cu ganglionul cervical inferior. Ganglionul stelat care rezultă, participă după cum s-a văzut, la formarea plexului cardiac și inervația simpatică a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
filete cu ganglionul cervical inferior și oferă fibre postganglionare arterei vertebrale și ramurilor sale. I.2.1.10. Simpaticul toracic Simpaticul toracic cuprinde teoretic 12 perechi de ganglioni laterovertebrali care, în realitate, sunt însă numai 11, din cauza fuzionării primului ganglion toracic cu ganglionul cervical inferior. Ganglionul stelat care rezultă, participă după cum s-a văzut, la formarea plexului cardiac și inervația simpatică a membrelor superioare și toracelui. Ceilalți ganglioni toracici, respectând dispoziția metamerică ganglionară, formează un lanț vertical, ce corespunde interliniilor articulațiilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
laterovertebrali care, în realitate, sunt însă numai 11, din cauza fuzionării primului ganglion toracic cu ganglionul cervical inferior. Ganglionul stelat care rezultă, participă după cum s-a văzut, la formarea plexului cardiac și inervația simpatică a membrelor superioare și toracelui. Ceilalți ganglioni toracici, respectând dispoziția metamerică ganglionară, formează un lanț vertical, ce corespunde interliniilor articulațiilor costovertebrale dorsale. Ei sunt, în general, mai mici decât ganglionul stelat, care-i leagă de simpaticul cervical, și se continuă în jos cu lanțul ganglionar lombar. La rândul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai mici decât ganglionul stelat, care-i leagă de simpaticul cervical, și se continuă în jos cu lanțul ganglionar lombar. La rândul lor, fibrele de legătură dintre ganglioni sunt mai groase în partea superioară decât în segmentul inferior al lanțului toracic. Fiecare ganglion este conectat cu centrii și nervii spinali prin ramurile comunicante albe și cenușii. De la nivelul primilor 4-5 ganglioni toracici pornesc fibre la aortă, esofag, canalul toracic și plexul pulmonar. Fibrele plecate din ganglionii situați între D5-D9 formează nervul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rândul lor, fibrele de legătură dintre ganglioni sunt mai groase în partea superioară decât în segmentul inferior al lanțului toracic. Fiecare ganglion este conectat cu centrii și nervii spinali prin ramurile comunicante albe și cenușii. De la nivelul primilor 4-5 ganglioni toracici pornesc fibre la aortă, esofag, canalul toracic și plexul pulmonar. Fibrele plecate din ganglionii situați între D5-D9 formează nervul marele splanhnic. În afara fibrelor postganglionare, acesta conține fibre eferente preganglionare, care merg la medulosuprarenală și un număr suficient de filete senzitive
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt mai groase în partea superioară decât în segmentul inferior al lanțului toracic. Fiecare ganglion este conectat cu centrii și nervii spinali prin ramurile comunicante albe și cenușii. De la nivelul primilor 4-5 ganglioni toracici pornesc fibre la aortă, esofag, canalul toracic și plexul pulmonar. Fibrele plecate din ganglionii situați între D5-D9 formează nervul marele splanhnic. În afara fibrelor postganglionare, acesta conține fibre eferente preganglionare, care merg la medulosuprarenală și un număr suficient de filete senzitive. După ce traversează diafragmul printre pilierii principal și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
număr suficient de filete senzitive. După ce traversează diafragmul printre pilierii principal și accesor ai acestuia, marele splanhnic se termină în ganglionul semilunar și plexul solar. O mică parte din fibre sfârșesc în medulosuprarenală. Din ganglionii 10 și 11 ai lanțului toracic pornesc fibre ce intră în constituția micului splanhnic. Ajuns în regiunea celiacă a abdomenului, acesta se distribuie, ca și marele splanhnic, la ganglionii plexului solar. Din ganglionii 11 și 12 ai simpaticului toracal ia naștere uneori splanhnicul inferior sau renal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acesta se distribuie, ca și marele splanhnic, la ganglionii plexului solar. Din ganglionii 11 și 12 ai simpaticului toracal ia naștere uneori splanhnicul inferior sau renal, care se termină la nivelul ganglionului aorticorenal. Pe de altă parte, întregul lanț ganglionar toracic trimite ramuri comunicante cenușii la nervii rahidieni corespunzători, pentru a asigura inervația vegetativă simpatică a pereților toracali și abdominali. I.2.1.11. Simpaticul lombar Este continuarea lanțului ganglionar toracic la nivelul regiunii lombare. După ce străbate diafragmul între pilierul accesor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul ganglionului aorticorenal. Pe de altă parte, întregul lanț ganglionar toracic trimite ramuri comunicante cenușii la nervii rahidieni corespunzători, pentru a asigura inervația vegetativă simpatică a pereților toracali și abdominali. I.2.1.11. Simpaticul lombar Este continuarea lanțului ganglionar toracic la nivelul regiunii lombare. După ce străbate diafragmul între pilierul accesor și arcada mușchiului psoas, acesta coboară în jos și înăuntru, tinzând să devină prevertebral în dreptul promontoriului unde începe simpaticul sacrat. Segmentul lombar al lanțului ganglionar laterovertebral este format din 4
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
imediata apropiere a rădăcinilor anterioare sau chiar în grosimea lor. Prezența sa explică insuccesul unor simpatectomii. I.2.1.13. Simpaticul prevertebral Este reprezentat de formațiunile ganglionare și filetele nervoase simpatice de la nivelul plexurilor pre- și periviscerale, în mare parte toracice, abdominale și pelvine, situate înaintea coloanei vertebrale, pe fața anterioară a aortei, la emergența ramurilor sale toracoabdominale. Printre formațiunile ganglionare prevertebrale descrise ca entități distincte se numără ganglionii semilunari (celiaci), mezenterici superiori și aorticorenali. Aceștia nu conțin însă numai fibre
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mixt senzitivo-motor, somatic și vegetativ, conține cea mai mare parte din fibrele parasimpaticului cranian. În timp ce elementele nervoase somatice asigură doar motricitatea laringelui și sensibilitatea bazei limbii, faringelui și laringelui, fibrele vegetative eferente controlează activitatea motorie sau secretorie a majorității organelor toracice și abdominale, de la arborele traheobronșic până la colonul descendent. Traiectul lor lung cervico-toraco-abdominal compensează lipsa structurilor parasimpatice din regiunea dorsolombară. Fibrele vegetative ale vagului provin din nucleul dorsal, cardiopneumoenteric, situat în foseta laterală a bulbului, îndărătul olivei, sub planșeul ventriculului IV
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în spațiul retrostilian și regiunea laterocervicală, atașându-se pachetului vasculo-nervos al gâtului. Din segmentul cefalic al vagilor pornesc filete parasimpatice spre faringe și arterele carotide, care participă la formarea plexurilor cu același nume. De aici, ambii vagi pătrund în cavitatea toracică și, după ce emit ramuri bronhopulmonare, cardiace (nervii cardiaci superior, mijlociu și inferior) și esofagiene, coboară în abdomen. La acest nivel, vagul stâng se termină pe fața anterioară a stomacului și în plexul intermezenteric, iar vagul drept pe fața posterioară a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de asemenea o rețea plexiformă de fibre vegetative de natură predominant simpatică, care reglează funcția secretorie a glandei tiroide. Unii autori au pus în evidență un fin plex simpatic și în jurul arterei tiroidiene inferioare, cu rol doar vasomotor. În regiunea toracică sunt localizate plexurile prevertebrale cardiac și pulmonar. I.2.1.22. Plexul cardiac Situat la baza inimii, înainte și pe părțile anterolaterale ale coloanei dorsale superioare, plexul cardiac este format din nervi cardiaci superiori, mijlocii și inferiori, ce provin din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
centrilor bulbari cardiovasculari și respiratori. La rândul lor, fibrele senzitive ce traversează ganglionii simpatici participă la apariția durerii cardiace care, după cum se știe, nu beneficiază prea mult de extirparea chirurgicală a acestora. Blocajul cu anestezice locale al primilor 4-5 ganglioni toracici stângi de asemenea nu ajută decât pentru moment pe anginoși. I.2.1.23. Plexul pulmonar Reprezintă continuarea plexului cardiac, deși nu este subordonat acestuia. El este constituit din filete atât simpatice, dispuse sub formă de colaterale din nervii cardiaci
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]