825 matches
-
în cercuri, cu dinți de lup, cu frânghie, sau cu grupul celor trei linii piezișe, când într-o parte când într-alta, aidoma celor realizate pe ceramica străveche, și aici descoperită, în locul “Sub vii”, sau până târziu , pe furcile de tors. Soarele si luna , porumbelul, și-au aflat locul în câmpul de inspirație al maiestrului. Se pot aminti, pentru domeniul sculpturii, și cele două sfeșnice mici, de la sfârșitul secolului al XVII-lea - începutul secolului al XVIII, cu motive geometrice, ca și
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
și artă populară din principalele zone etnografice ale județului: Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Humor, Câmpulung și bazinul Dornelor. Sunt de menționat țesături (ștergare, traiste, costume tradiționale, scoarțe, lăicere), haine de blană (cojocel, pieptar, pieptar cu poale), obiecte din lemn (furcă de tors, blidare, tacâmuri), obiecte de ceramică neagră de Marginea și de ceramică smălțuită de Rădăuți, salbele de zestre, ornamente de mărgele, coarne pentru praf de pușcă etc. În prezent, muzeul are denumirea Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc” din Suceava, aparținând și fiind
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
contururilor se va estompa, desenul devine mai spontan iar folosirea culorii pare a fi instinctuală, într-o pensulație fină și fluidă fără a neglija detaliile cu eleganță și delicatețe. Din această perioadă, semnificative sunt portretele mitropolitului Ioan Mețianu, "Fată la tors’’, "Țărănci din Țara Bârsei’’, "Săsoaică și secuiancă’’, "Portret de fată", etc. Portretul lui Ioan Mețianu impresionează prin naturalețea pozei, a reprezentării, prin eleganța de manieră clasică a realizării mâinilor și a chipului, pregnant legată de lumina ce pare că radiază
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
cu fete din satele învecinate. La 1890 toate trei satele, ceea ce azi este comuna Dobrești, aveau 258 familii și 1052 locuitori. Principalele ocupații erau agricultura (pomicultura, viticultura, creșterea animalelor și păsărilor, legumicultura) si activitatile mestesugaresti: rotăritul, dogăritul, țesutul la război, torsul manual (ulterior mecanic la foarte puțini meșteri), croitul și cusutul elementelor de îmbrăcăminte și al vestitelor costume populare, confecționarea de încălțăminte, etc. Erau două categorii de locuitori: moșnenii (țăranii liberi, foarte puțini la număr, care aveau pământ și animale de pe urma
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
fericite și subtexte grave! Florin Ciubotaru caută motivații ale spectacolului vizual incontinent și veșnic înnoitor. Imaginea se dezvoltă surprinzator, din teme precise: o stea sau o cruce, un ou, o elipsă, un zero, cifra cu substanță și mărime pentru pictor, torsuri. Dintr -un anume punct de plecare începe aventura divagației, care-l fascinează. De la un detaliu real, plonjează în nesfârșire și în ispita metamorfozelor în lanț. În fixarea care refuză fixarea mi se pare a consta „mecanismul“ artei sale poetice articulate
Florin Ciubotaru () [Corola-website/Science/323251_a_324580]
-
început operațiunile la 30 iunie 1904, cu 24 membri. Din anul 1913 aceasta are local propriu. (Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - Prezentare generală, coord. I. Soare, Rm. Vâlcea, editura Fortuna, 2010) Între anii 1942-1944,la Grădiștea funcționează un atelier de tors, țesut și tricotaj. ( Ibidem ). La 22 martie 1953, prin întovărășirea a 19 familii cu o suprafață totală de 60 ha, ia ființă C.A.P. -ul Grădiștea. La început s-a numit G.A.C. (Gospodărie Agricolă Colectivă) ca apoi să se
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
situând activitatea acesteia în secolele XVI-XVII. Este în ruină, peretele din față fiind prăbușit. Interiorul conține un altar. Numele provine de la stratul gros de funingine de pe tavan. Numele îi vine de la pustnicul "Dionisie" din secolul XIX, care îndeletnicindu-se cu torsul, localnicii i-au adăugat cognomenul de "Torcătorul". Este localizată într-un martor de eroziune numit "Piatra Peșterii", sub culmea "Crucea Spătarului", la 3 km de satul Nucu. În încăperea situată la înălțime și dotată cu ferestre săptate în piatră, se
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Astfel, misiunea sanitarilor nu mai este de a se ocupa de răniți, ci de a aduna la un loc părțile componente ale victimelor, incinerându-le laolaltă într-un cuptor portabil suficient de mare încât să poată cuprinde o bucată de tors și depozitându-le într-o urnă funerară pe care regulamentul militar îi obligă să o aducă la bază, cu numele mortului ștanțat pe ea. Aflați în timpul unei permisii, un grup de sanitari este racolat pentru o misiune secretă. El se
Krucifix () [Corola-website/Science/329133_a_330462]
-
fabrică experimentală pentru producția de săpun din cadavre umane. Werth afirmă că ar fi fost condus prin fabrică de către “un profesor german pe nume Spanner” și că “a fost o vedere de coșmar, să vadă cuvele pline de capete și torsuri umane, plutind într-un lichid, și găleți pline de o substanță sub formă de fulgi - săpun uman. Ideea că “săpun uman” ar fi fost fabricat pe scară industrială de naziști a fost publicată după război de către regizorul de film Alain
Săpun făcut din grăsime umană () [Corola-website/Science/332005_a_333334]
-
manifestare cultural-artistică unde se reunesc mai mulți producători (de legume,fructe, brânzeturi, carne de oaie și pește), comercianți de îmbrăcăminte (costume populare tradiționale) și produse de artizanat (covoare țărănești țesute manual, ștergare), meșteșugari în lemn (vase de lemn, furci de tors), olari (strachini, ulcioare, oale de lut) și artiști ai cântecului și dansului popular (ansambluri de dansatori, soliști vocali și instrumentali). Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată, atât datorită afluenței mari de turiști aproape pe tot parcursul anului, dar
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
-și trateze afecțiunile reumatismale. Într-o altă sală de la parter sunt expuse obiecte de etnografie, începând cu obiectele din lemn de uz caznic (linguri, blide, donicioare, piuă cu pisălog) până la cele utilizate în industria casnică textilă (darac, piepteni, furci de tors) și de prelucrare a lemnului (bardă, topor, rindea). Alături de piesele din lemn sunt prezentate și vasele ceramice (oale, străchini, ulcioare), ce se disting prin formă, dimensiuni și manieră decorativă, dar și textilele țărănești (ștergare, covoare, fețe de masă, fețe de
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
urmele"”. Conform legii Drăguțanu urmează să asigure interimatul funcției încă trei luni, și totodată, demisia sa trebuie să fie acceptată de parlament. Denumirea de „operațiunea Titirezul” a fost dată după o piesă (denumită și suveica) din angrenajul unei mașini de tors, piesa ce angrenează la rândul ei alte piese.
Operațiunea Titirezul () [Corola-website/Science/334150_a_335479]
-
Kiev. S-au găsit un număr mare de fusaiole (piese de ax manual) din ardezie roșie, care se extrăgea într-un singur loc în Europa, aproape de Ovruci, în regiunea Volîn (din Ucraina de azi), din care se produceau ace de tors, fiind livrate pe teritoriile slave vecine. S-au găsit și decoruri din bijuterii fine, arme (spade, vârfuri de lance și vârfuri de săgeți), ceramică.
Echimăuți (așezare) () [Corola-website/Science/333878_a_335207]
-
și miezul verii pastorale, când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soțiilor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală. În vechime, se obișnuia ca, tot în această zi, să se organizeze întâlniri ale comunităților sătești de pe ambii versanți ai Carpaților, târguri, iarmaroace și bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre. Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este și
Sfântul Ilie. De ce nu este bine să mănânci mere până la această dată by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101923_a_103215]
-
și o coasă în stânga; Ciuma, personificată sub forma unei femeie dezbrăcate pe spinarea unui măgar, care se îndreptată spre Moarte și Lenea, o femeie dezbrăcată, cu părul scurt și zbârlit, așezată pe un ciubăr, ținând în mână o furcă de tors, iar la picioarele sale zace fusul aruncat pe pământ. "Datorită acestor scene pictate în interior, este cunoscută ca 'biserica cu draci'. Trebuie însă să ne gândim și la contextul în care s-au realizat aceste picturi, acum 300 de ani
Satu Mare, Corund: Biserica cu draci, fascinantă pentru credincioșii care îi trec pragul by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102129_a_103421]
-
mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor, bărbații aprindeau focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire. Tot în această noapte, se crede că Joimărița, zeitate a morții care supraveghează aceste focuri, dar și patroana torsului și a țesutului, care supraveghează hărnicia oamenilor, le blesteamă pe femeile leneșe. În după-amiaza Joii Mari se fac cele mai importante copturi de Paște: pasca, cozonacii și babele coapte în forme speciale de ceramică. Cea mai importantă, pasca, se face
Obiceiuri de Paște. Ziua în care focurile se aprind pentru a întâmpina spiritele celor dragi () [Corola-website/Journalistic/102150_a_103442]
-
dinainte de Joia Mare, se deschid mormintele, iar sufletele morților se întorc la casele lor. În întâmpinarea lor, se aprind focuri în curți sau în cimitire, pentru că ei să se poată încălzi și pentru a avea lumină. Până joi trebuie terminat torsul de frica Joimăriței, personaj întâlnit doar în mitologia românească, care pedepsește fetele leneșe. În Joia Mare se prepară, de obicei, copturile pascale: pasca și cozonacii și se roșesc ouăle. Credință este ca, în această zi, morții vin pe la vechile lor
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Joia Mare: De ce să nu îți săruți prietenii în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102148_a_103440]
-
joimărița, care e un fel de Sfântă, ca și Sfântă Vineri. Aceasta este foarte atentă la serbarea zilei sale și la respectarea tradițiilor. Este reprezentată că o bătrână sinistra că aspect, care toaca degetele fetelor leneșe, ce nu au terminat torsul până acum. La sat, în perioada de iarnă se toarce lâna, inul, cânepă și se țese. Toate acestea trebuie făcute până la Paști pentru că de Paști se dau hainele noi. Haină nouă înseamnă haină de vară. Tot până la Joia Mare trebuie
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Joia Mare: De ce să nu îți săruți prietenii în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102148_a_103440]
-
negru în Miercurea Mare vor fi protejați de boli de Sfânta Miercure, pe parcursul anului. Femeile nu au voie să toarcă În această zi, în mediul rural, se păstrează interdicția ca femeile să mai toarcă. Din vremuri îndepărtate, se crede că torsul în Sfânta zi de Miercurea Mare poate să "întoarcă" mințile persoanelor care practică această îndeletnicire casnică. Copiii merg cu colindul În unele zone ale țării, copiii merg cu colindul prin sat și urează gospodarilor să petreacă sărbătorile pascale cu bucurii
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR: Miercurea Mare - Pomenirea femeii păcătoase și a lui Iuda by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102154_a_103446]
-
și decorată cu paiete (500 de euro), o cămașă femeiască cu poale, bogat decorată cu albastru și auriu, de Muscel (300 de euro), o ladă de zestre, specifică perimetrului bihorean, decorată cu simboluri ciclice (120 de euro), o roată de tors, din Făgăraș, primul sfert al sec. XX (100 de euro), un chimir de sărbătoare, împodobit cu mărgele, din Bistrița Năsăud (300 de euro), un covor cu ornamentații geometrice și vegetale, din Câmpia Banatului, posibil Timiș, ultimul pătrar al sec. XIX
Licitație "Epoca de Aur". Carnetul de partid al lui Nicolae Ceaușescu, donat unui muzeu () [Corola-website/Journalistic/102202_a_103494]
-
dinainte de Joia Mare, se deschid mormintele, iar sufletele morților se întorc la casele lor. În întâmpinarea lor, se aprind focuri în curți sau în cimitire, pentru că ei să se poată încălzi și pentru a avea lumină. Până joi trebuie terminat torsul de frica Joimăriței, personaj întâlnit doar în mitologia românească, care pedepsește fetele leneșe. În Joia Mare se prepară, de obicei, copturile pascale: pasca și cozonacii și se roșesc ouăle. SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Credință este ca, în această zi, morții vin pe la
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. De ce să nu îți săruți prietenii în Joia Mare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101190_a_102482]
-
Se spune că în noaptea dinainte de Joia Mare, se deschid mormintele, iar sufletele morților se întorc la casele lor. În întâmpinarea lor, se aprind focuri în curți sau în cimitire, pentru că ei să se poată încălzi. Până joi trebuie terminat torsul de frica Joimăriței, personaj întâlnit doar în mitologia românească, care pedepsește fetele leneșe. În Joia Mare se prepară, de obicei, copturile pascale: pasca și cozonacii și se roșesc ouăle. Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, Vinerea Paștilor, Vinerea Neagră sau
Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Ce trebuie să facă credincioșii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101199_a_102491]
-
subtilă, dar abuziv utilizată în spectacol: forța unei metafore vine din impactul inițial, căci repetiția o devitalizează și o face să eșueze în strategia explicită. Acest univers dublu, laic și sacru, e traversat de o muzică spiritual înălțătoare, și, cu torsul gol, Rebecca se adresează lui Iisus, în timp ce acordurile lui Bach răsună ca într-o catedrală gotică. În căminul pastorului protestant se insinuează splendidele sonorități ale barocului catolic ce intervin când ca parteneri consolatori, când ca subtile contrapuncturi ale tensiunilor ce
Rosmersholm, la Teatrul Maghiar din Cluj, în regia lui Andriy Zhodak by George Banu, corespondență de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105650_a_106942]
-
pur, provocator, dar care corespunde și interesului publicului pentru acest subiect. Proiectele lui sculpturale sunt adesea precedate de desene-studii de mari dimensiuni, reprezentând fragmente de corp, pe care le analizează, observându-le posturile sau gesturile. Decupând doar brațe, picioare sau torsuri, el operează o selecție expresivă, pe care o va utiliza ulterior în construcții «scenice». Bogdan obișnuiește să creeze o sinteză a reprezentării anatomice, concentrând mesajul și modul în care acesta poate fi perceput pe suprafața sculpturii, redusă la maximum“. Cosmin
Lucrarea „Middle Way“ a artistului român Bogdan Rața inaugurată la Cascais by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105704_a_106996]
-
a pornit în dans. O direcție pe care și-o croiește singur, pornind de la curentul minimalist, restrâns însă nu numai la un set de mișcări repetitive, cu minime variații, ci redus doar la mișcările brațelor și în mică măsură ale torsului. Dar, prin comparație cu ultimul său spectacol, dat nu de mult, la Centrul Național al Dansului București, demersul său artistic a suferit o substanțială modificare. Din impuls propriu sau poate datorită contactului cu toți ceilalți artiști din spectacol, compoziția sa
Dance Energy by Liana Tugearu () [Corola-website/Journalistic/9824_a_11149]