2,344 matches
-
acord pe De Spinola și Caetano. Dintre ei, cel mai rău fascist „real” e De Spinola (care, de altfel, mi s-a spus că a luptat într-o formațiune portugheză alături de trupele SS), pentru că eu consider că este mai rău totalitarismul practicat de capitalismul de consum decât cel al vechii puteri. Într-adevăr - ce coincidență -, totalitarismul vechii puteri de-abia a atins poporul portughez: o demonstrează 1 Mai. Poporul a sărbătorit ziua Muncii - după patruzeci de ani în care nu o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Spinola (care, de altfel, mi s-a spus că a luptat într-o formațiune portugheză alături de trupele SS), pentru că eu consider că este mai rău totalitarismul practicat de capitalismul de consum decât cel al vechii puteri. Într-adevăr - ce coincidență -, totalitarismul vechii puteri de-abia a atins poporul portughez: o demonstrează 1 Mai. Poporul a sărbătorit ziua Muncii - după patruzeci de ani în care nu o mai făcuse - cu o prospețime, un entuziasm, o sinceritate absolut neschimbate, de parcă n-o mai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sectar la adresa persoanei și a societății. După ce analizează mijloacele de propagandă, de convingere și de distrugere aplicate de secte față de cei cu care vin în contact, autorul folosește chiar expresia de „atentat al sectelor la adresa statului”. Sectele sunt simptome ale totalitarismului manifestate în societatea democratică, susține Fillaire, ele nu servesc bunăstarea, banii, interesul privat, justiția, ci dezumanizarea colectivă, manipularea mentală, urmărind, în final, să creeze o rasă de „sclavi fericiți” (Fillaire, 1994, pp. 74, 103-104). Antidemocratismul, rasismul sunt inerente prin definiție
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nu aveau nici un fel de mijloace de a influența guvernele occidentale sau opinia publică. Accesul la ziarele occidentale era, dacă nu oprit, În orice caz foarte dificil. Unii erau prea vehemenți, alții repetau la infinit tot felul de versiuni despre totalitarism care nu interesau Occidentul. Mulți dintre cei tineri Își căutau un rost, căutau să-și cîștige existența altfel decît pritocind la infinit niște resentimente care de fapt nu interesau mediile oficiale. Cum era structurată politic, profesional emigrația? Erau și membri
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Romania lacked Anglo-American social scientific notoriety due to the perplexing complexities of its society and to the confusion to which this leads. «Balkanism» has served as an explanation for what happened in Romania in the past, much as «communism» or «totalitarism» serves to explain what happends there in the present. Relatively few Romanians live in the United States, 300,000 according to some estimates. Furthermore, unlike the Hungarians, Czechs, Poles, or Yugoslavs, Romanians have not rebelled against their leadership to such
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
volumele editate de Hannelore Baier și alți autori, În special din Germania, deși faptul că au fost publicate În Germania le fac accesibile doar unui număr limitat de români. Și, nu În ultimul rînd, colecții precum Analele Sighet și Arhivele Totalitarismului au contribuit, de asemenea, În mod semnificativ la istoria deportării și persecuției etnicilor germani, unguri sau a altor grupuri din România În perioada imediat de după război și, mai ales, În perioada comunistă. Deși deosebite, lucrările menționate anterior constituie o arie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din România nu Înseamnă doar inserarea poveștilor lor În manualele de istorie, ci și Înțelegerea relațiilor sociale din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și din perioada comunistă. Noțiunea de indivizi ca victime lipsite de putere, asuprite de un totalitarism abstract, trebuie revizuită. Deși unii au suferit și au fost lipsiți de ajutor, alții, chiar dintre cei neafiliați nici unui partid politic, au participat de bunăvoie la persecutarea unor indivizi sau a unor grupuri, În timp ce alții au tolerat astfel de nedreptăți
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
zice Laslau Grun, un supraviețuitor al lagărelor din Germania, iar Miriam Korber-Bercovici - o mare profesoară de istorie de la care mai avem multe de Învățat. Mihai Vakulovski CRISTINA PĂIUȘAN, RADU CIUCEANU, Biserica Ortodoxă Română sub regimul comunist, Institutul Român pentru Studiul Totalitarismului, București, 2001, vol. I, 363 p. Volumul reprezintă o colecție de documente din arhivele Securității, selecționate după două criterii: primul este cel cronologic (1945-1958), iar al doilea cel axiologic (conținutul, persoanele, sintezele). Autorii au urmărit prin selecționarea materialului prezentarea a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
oficială” de 10.000 de clerici arestați (s-ar putea ca Întregul cler ortodox de la momentul 1948 să numere 10.000 de membri! Din această cauză nu mai e loc de nici o mirare). În anul 1998, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului a editat volumul Biserica Întemnițată. România. 1944-1989 (autori: Paul Caravia, Virgiliu Constantinescu, Flori Stănescu) care identifica 1.725 de preoți ortodocși arestați; autorii Dicționarului personalului ecleziastic Încarcerat au apelat inclusiv la sprijinul Eparhiilor ortodoxe pentru completarea unor eventuale lacune documentare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
vedere: pentru România a reprezentat o Încercare de a scăpa de o dictatură și a evita o catastrofă totală, Însă regimul democratic dintre 23 august 1944 și 6 martie 1945 s-a dovedit o tranziție - plină de speranțe - către impunerea totalitarismului de extracție stalinistă; pentru PCdR a Însemnat ieșirea din anonimat și marșul forțat spre putere; pentru Dej, aducerea În prim-planul vieții politice românești. 23 august 1944 a ocupat un rol important În istoriografia comunistă, dincolo de reajustările permanente: ajungerea comuniștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Piaget, documentul nu este adevăr, ci existență. Îndoiala rămîne o normă de conduită În reconstrucția istorică, iar istoricul poate fi definit și ca un profesionist care Își pune permanent Întrebări. Horațiu spunea că urmele Înspăimîntă (vestigia terrent). În deceniile de totalitarism am avut „teroare oriunde, rezistență pe alocuri” (Andi Mihalache). Trecutul este detonatorul prezentului, iar istoricii, cînd tac, se fac vinovați de complicitate la nefericirea colectivă (Ovidiu Pecican). Daniel Nazare Aurora LIICEANU, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, Editura Polirom
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
România, românii au dovedit o lipsă de Înțelegere pe mai multe planuri. Pentru aceia dintre observatorii politici care cred că ultimul regim totalitar a fost În Uniunea Sovietică a lui Stalin, cartea lui Kirk și Răceanu merge, parcă, pe definiția totalitarismului, atingînd toate punctele pentru a demonstra că regimul din România se Încadra În această categorie: suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale, imixtiunea Securității În toate aspectele vieții individuale, omnipotența Statului, incarnat de figura lui Ceaușescu, totul fondat pe o ideologie de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Baier (ed.), Deportarea Etnicilor Germani din România În Uniunea Sovietică, Forumul Democrat al Germanilor din România, Sibiu, 1994, p. 7. Ibidem, p. 14. Ibidem. Ibidem, p. 13. Dumitru Șandru, „Etnicii germani și detașamentele de muncă forțată din România, 1944-1946”, Arhivele Totalitarismului, anul 3, nr. 1, 1995, p. 26. Kroner, op.cit., pp. 17-18. Julius Hager, „Deportarea Șvabilor Sătmăreni În URSS”, Analele Sighet, 1995, p. 428. Ordinul a fost prezentat de generalul V.P. Vinogradov, șeful Comisiei de Control a Aliaților, guvernului român În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Studies in Russian and East European History and Society), Palgrove, London, New York, 2001. Ediția originală: Communist Terror in Romania. Gheorghiu-Dej and the Police State, 1948-1965, C. Hurst & Co. (Publishers) Ltd., London, 1999. Octavian Roske, „Colectivizarea agriculturii În România, 1949-1962”, Arhivele Totalitarismului, nr. 1/1993, p. 152 (În lucrarea recenzată era citată greșit p. 151). Vasile Iancu, „Crimele Securității. Ilie Alexoaie din Roma (Botoșani). 22 de ani ascuns Într-o groapă și Într-un perete fals”, România liberă, nr. 1229, 13 aprilie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
livresc și vertebrată în același timp de exil, ca topos fundamental, opera lui Vintilă Horia se alătură ilustrei triade a lui Mircea Eliade, Emil Cioran și Eugen Ionescu printr-o creație simptomatică pentru destinul intelectualității românești și de aiurea, supusă totalitarismului de azi și de ieri. MIRCEA MUTHU SCRIERI: Procesiuni, București, 1936; Cetatea cu duhuri, București, 1939; Cartea omului singur, București, 1941; Acolo și stelele ard..., București, 1942; Rasse und Religion in der Entwicklung der rumänischen Literatur, Buenos Aires, 1950; A murit
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
cu societatea, cu puterea, cu propria conștiință). Volumul Scrisori de la miezul nopții (1995) grupează proze scurte. Statutul acestora e diferit, unele sunt într-adevăr (pseudo-)epistole, altele sunt texte cvasieseistice ori, dimpotrivă, povestiri propriu-zise. Câteva dintre temele ilustrate: literatura în totalitarism, scriitorul și cenzura (cu detalierea atentă a efectelor acesteia din urmă la nivelul intim al scriiturii), totalitarismul ceaușist (cu manifestările delirantului cult al conducătorului etc.), raporturile dintre ficțiunea literară și real, marasmul și absurdul vieții cotidiene. Scriitoarea reconstituie ficțional situații
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
acestora e diferit, unele sunt într-adevăr (pseudo-)epistole, altele sunt texte cvasieseistice ori, dimpotrivă, povestiri propriu-zise. Câteva dintre temele ilustrate: literatura în totalitarism, scriitorul și cenzura (cu detalierea atentă a efectelor acesteia din urmă la nivelul intim al scriiturii), totalitarismul ceaușist (cu manifestările delirantului cult al conducătorului etc.), raporturile dintre ficțiunea literară și real, marasmul și absurdul vieții cotidiene. Scriitoarea reconstituie ficțional situații sufletești vagi, difuze, „criptice”, pe fond peisagistic montan ori din deltă (este aceasta o moștenire din propria
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
f. 2-10. • Carol Iancu, Evreii din România (1866-1919). De la excludere la emancipare, București, 1996, p. 260. • N. P. Arcadian, op. cit., p. 88. BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ȘI NOILE POLITICI EDUCATIVE. CURSURILE DE ÎNDRUMARE MISIONARĂ ȘI SOCIALĂ Bogdan Moșneagu • Bisericile ortodoxe și totalitarismul Problema raporturilor între Bisericile ortodoxe și regimul comunist din centrul și estul Europei reprezintă de fapt maniera în care Biserica ortodoxă a perceput statul, atât ca noțiune abstractă, dar și ca realitate istorică de-a lungul timpului. În ce măsură Biserica ortodoxă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1993, p. 498. • Ibidem, p. 497. • Jean Meyendorff, op. cit., p. 141-142. • „Biserica Ortodoxă Română“, Anul LXIII (1945), nr. 6, iunie, p. 272. • Cristina Păiușan, Radu Ciuceanu, Biserica Ortodoxă sub regimul comunist 1945-1958, vol. I, București, Editura Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2001, p. 73-74. • Învățământul teologic între reformă și stalinizare Transformările politice și sociale din estul Europei au afectat în mod direct situația Bisericilor ortodoxe din această zonă și, implicit, învățământul teologic care asigura formarea clericilor și ierarhilor, dar și diseminarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1941, Tel Aviv, 1989. Repere bibliografice: Leon Baconsky, „Poezia lui Marcel Breslașu”, SUB, Philologia, 1959, 192-194; Al. Dobrescu, ,,Mihail Sadoveanu sau Elogiul rațiunii”, CL, 1972, 24; Florin Mihăilescu, „Mihail Sadoveanu sau Elogiul rațiunii”, VR, 1973, 6; Ana Selejan, Literatura în totalitarism, București, 1996, passim; Gabriela Melinescu, Eugen Luca - In memoriam, RL, 1997, 34; Dicț. scriit. rom., II, 775-776; Cristofor, Țara Sfântă, II, 70-76; Aczél, Scriitori rom. Israel, 97-99; Manolescu, Enciclopedia, 463-464. A.V.
LUCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287858_a_289187]
-
apare ca rezultatul unei revolte față de arhetip. În plan social, un bun exemplu este ceea ce se Întâmplă cu noi În perioada actuală, o perioadă În care se demantelează modelul politic, economic, cultural, uman etc. pe care ni l-a inculcat totalitarismul comunist. La fel, anarhetipică este orice atitudine care refuză o anumită autoritate, de orice gen, fie politică, fie academică, chiar și a reclamelor. Anca Hațiegan: Venind eu dinspre teatru, nu se poate să nu constat că, pe ocolite, se vorbește
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu puține au fost instituțiile care au lansat colecții de carte demistificatoare la adresa comunismului și a strategiilor de manipulare ale acestuia. Voi aminti aici, Însă, doar colecțiile care mi s-au părut a fi cele mai percutante În acest sens: „Totalitarism și literatura Estului”, devenită mai apoi „Procesul comunismului”, propusă de Editura Humanitas (cea din urmă colecție fiind coordonată de Doina Jela). În acest context, se impune prestația istoricului Lucian Boia, angrenat fățiș Într-un amplu proiect de deconstrucție a miturilor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de psihoterapie, de-programarea creierului. Termenul acesta mi se pare mai potrivit decât acela de contra-spălare a creierului sau contra-reeducare; de-programarea Înțeleasă ca inversare a regresiei induse ideologic, În principiu, În regimurile comuniste, dar și În orice tip de totalitarism. Revin Însă acum la conceptele pe care le-am propus inițial, „contra-spălarea creierului” și „contra-reeducarea”, ultimul fiind Împrumutat de mine dintr-o carte de memorialistică a Închisorilor semnată de Marcel Petrișor. Acesta vorbește despre inițiativa restrânsă, e adevărat, a unui
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care Îl impunea cetățenilor săi, dorind să-i reeduce printr-o uniformizare a viziunilor. Or, ceea ce s-a Întâmplat după Revoluție, desemnat de Ruxandra prin termenul contra-reeducare, este procesul contrar, mai Întâi de negare a scenariului explicativ unic propus de totalitarismul comunist, și apoi de pulverizare a lui Într-o mulțime de alte oferte. Desigur, am putea spune foarte simplu că această deschidere este democrația Însăși, că nu e nevoie să găsim un concept nou pentru a desemna o realitate atât
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dușmanul de clasă”, programată În noi de ideologia comunistă), fie de alt tip, religios, gender etc. Intoleranța societății noastre, dincolo de cauze diverse (cultură mică, izolată, tradițională etc.), provine și din educația În spiritul unui model unic, cel majoritar, făcută de totalitarismul comunist. Din această perspectivă, cred că României i-ar fi de folos ( În sensul că realitatea și contextul mondial impun acest lucru, nu În acela că noi am trasa o sarcină pedagogică) un tratament de spargere a subiectului unic. Construcția
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]