7,762 matches
-
iar cel de-al doilea în Breaya de Jos (cartierul Podu Vadului). În anul 1711, când problema orientală se reactualiza prin războiul ruso-turc, Toma și Gheorghe Cantacuzino au fost deposedați de moșii pe motiv că în timpul conflictului cei doi au trădat interesele țării. Pe la 1717, noul domn al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat a dăruit moșia Breaza (fosta proprietate a lui Toma și Gheorghe Cantacuzino) lui Iordache Crețulescu, vel logofăt. La jumătatea secolului al XVIII-lea, în perioada 1747-1775 se fac noi
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
îi propune să-i transcrie, după dictare, „niște scrieri recente”, pe care ar vrea să le „depună” la o editură. Ar putea ea să și „rupă” ceva din timpul liber, pentru el? Teodora nu-i răspunde imediat. Doar ochii o trădează, cu luminițele acelea jucăușe pe care i le știe atât de bine. A-l avea alături zile, poate săptămâni - ce altă veste mai bună putea să-i dea? Nu doar că vor sta împreună la aceeași masă și vor lucra
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
comunității. Mai întâi nounăscutul va avea nevoie de nași, acei martori responsabili cu aducerea și menținerea lui sub „umbrela” moralei creștine. Preotul va întreba în biserică cine este tatăl, și adevăratul tată nici nu va fi prezent, ca să nu se „trădeze”. Va sta departe, pretextând că, oricum, are de terminat redactarea foiletonului pentru ziarul local. „- Mare scofală!” remarcă ironic scriitorul, după ce, nu-i așa?, tot el și-a plasat „eroul” într-o fundătură. Mi se pare cel puțin curios. Eu, ca
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
înhămat („benevol”) la „căruța politică” din România a risipit energii și visuri, într-o luptă istovitoare cu „piedicile istorice” și cu timpul inexorabil. Cu toate eforturile și dovezile de bună-credință, s-a simțit adesea ca „unul de la margine”, un basarabean „trădat” de inevitabilul regionalism scăpat în discuție. Entuziasmul sincer al cetățeanului dornic să se înscrie cu trup și suflet sub drapelul „României Mari” a stârnit fie priviri de neîncredere, fie chiar gesturi de rea-voință. În spatele „colegialității” unor „mari români” a simțit
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
și m-aș emoționa până la lacrimi ținând copilul în brațe. Nu exagerez deloc! Știind că atât P.H.L., cât și eroii din povestirea sa au fost oameni vii, reali ca mine și ca dumneata, cititorule, m-am străduit să nu le trădez nici „realitatea”, nici „dreptul la imagine”, cum se cere în ziua de azi. Am încercat în expozeul meu să le conserv identitatea conform prezentării făcute de scriitor, chiar dacă mi-am permis să interpretez povestea lor dintr-un unghi de vedere
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
s-a părut mereu că sunt artificiali, nu ca oamenii adevărați. Cosmos: Am încredere în tine; să nu-i spui profesorului. Robo: Cosmos, tu ești mai evoluat tehnic; vrei să fim frați de cruce? Ne ajutăm, ne consultăm, nu ne trădăm, chiar dacă ne amenință cineva cu moartea. Cosmos: Frați de cruce?! Dar cum facem? Robo: Printr-o străngere de mănă. își străng măinile. și primul nostru crez este salvarea oamenilor și Pămăntului. Vrei? Cosmos: Asta da frăție. Imi plac mult oamenii
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
comunicare la Academie. Unii nu mă vor crede, dar îl iau ca martor pe Cosmos. Deci? Profesorul: Deci, Robo și Cosmos au devenit frați de cruce, frăție folosită între oameni, care jură să se ajute în viață și să nu trădeze. Evelin: Dar nu între roboți?! Profesorul: Discutam dăunăzi cu Aurora că roboții au cam început să aibă unele manifestări, ca să nu zicem sentimente umane. Evelin: Lui Cosmos știu că-i place de voi, de Pămănt. Aurora: Cosmos i-a propus
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
interzisă a podului. Șemineul mare și nefolosit, în gura neagră a căruia priveam curioși spre un hău unde domneau spaime ce aveau să revină, coșmaresc, în geana nopții. Scara de serviciu, mereu acoperită de un praf negru și zgrunțuros care trăda trecerea unui sac cu semințe de flori. Bucătăria mare și friguroasă iarna, cu geamuri multe, ca de seră, în care domneau mereu ghivece și jardiniere interioare, asupra cărora Lea se apleca așa cum ți ai fi imaginat-o aplecându-se asupra
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
stîngăciile puilor; alerga împreună cu ei, în întreceri la care-l provocau și pe care se străduia să nu le cîștige; glumea puiandrul; și rîdea cu rîsul lui molipsitor, atunci cînd puii se prefăceau că-i pricep gluma, dar se lăsau trădați de privirea ochilor neverosimil de mari, nedumeriți și întrebători. Era Lupino așa cum îl știa Hana dintotdeauna grijuliu și fericit să petreacă alături de copiii. Dar inima ei nu putea fi înșelată. Era în îngîndurarea lui Lupino, în secundele scurte în care
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
calzi, străluceau. Lacrimile uscate țîșniră din nou dar cîtă fericire duceau cu ele acum! Atenție, draga mea! Nu vreau să riscăm. Lasă-mă pe mine să mă apropii și să evaluez situația. Așteaptă-mă aici și încearcă să nu-ți trădezi prezența. Căpriorul înaintă cu delicatețea unui zbor de fluture. Pămîntul nu-i simți pașii; și nici Lupino nu avu habar că s-a apropiat. Puiul de căprioară se supărase cu adevărat din pricina foamei și se împotrivea acum înaintării. Și nu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
pe alții". De fapt, a te documenta asupra timpului și a locurilor, a diferitelor împrejurări specifice și a caracterului oamenilor cu care negociezi nu este chiar o prostie; din contră, este o dovadă de prudență, o trăsătură care nu îl trădează niciodată pe cel care, discret fiind, știe să aștepte. În realitate, ceea ce face diferența între un diplomat și restul mulțimii este faptul că acesta pare cu totul rupt de propriile pasiuni; el trebuie să aibă o reținere (profesională) care poate
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
apoi chiar președinte al Adunării Naționale (februarie 1790). Ministru al Relațiilor Externe în perioada Directoratului (1797-1799) și a Consulatului (1799 -1804), apoi ministrul Afacerilor Străine în primii ani ai Imperiului Francez (1804-1807). La început l-a susținut, apoi l-a trădat și pe Napoleon, părăsindu-l. După căderea acestuia, a fost ministrul Afacerilor Străine în perioada exilului împăratului în insula Elba (mai 1814-martie 1815), apoi, după cele "100 de Zile" și a doua abdicare, a fost președintele Consiliului de Miniștri și
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
zece ani, iar în tot acest timp am urmărit ochii călătorilor care nici măcar nu-mi observau prezența. Ei au nevoie doar de un mijloc de transport, ignorând adesea omul care îi conduce. Am învățat să citesc expresiile pe care le trădează trăirile interioare. Sunt acele priviri pierdute, care urmăresc imaginile ce rulează prin fața lor, dar pe care nu le văd și din care nu rețin nimic. Aceste priviri triste pentru care nu contează nimic altceva decât ce se întâmplă în lumea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
o privea cu ochi tulburi, fremătând de dorință, doar imaginându-și prezența și atingerea tandră a străinului. Se îndepărtă de oglindă și alergă rușinată afară, alungând imaginea străinei care o bântuia. Aerul rece readuse culoarea naturală pe obrajii care îi trădaseră intimitatea gândurilor. Respiră adânc de câteva ori pentru a-și reveni. Era cu fața îndreptată spre pădure, astfel încât nu reuși să alunge prezența lui pe deplin. Aerul curat nu o ajuta deloc să-l îndepărteze, amintindu-i de parfumul lui
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Doar o femeie îndrăgostită uită unde trebuie să ajungă dacă destinația nu e brațele persoanei iubite. Vocea șoferului o aduse la realitate. - De ce spuneți asta? Karina era surprinsă și încurcată de remarca bărbatului care o privea blând, zâmbind. - Privirea vă trădează. Sunt șofer pe autobuz de zece ani, iar în tot acest timp am urmărit ochii călătorilor care nici măcar nu-mi observau prezența. Ei au nevoie doar de un mijloc de transport, ignorând adesea omul care îl conduce. Am învățat să
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
de zece ani, iar în tot acest timp am urmărit ochii călătorilor care nici măcar nu-mi observau prezența. Ei au nevoie doar de un mijloc de transport, ignorând adesea omul care îl conduce. Am învățat să citesc expresiile care le trădează trăirile interioare. Sunt acele priviri pierdute, care urmăresc imaginile ce rulează prin fața lor, dar pe care nu le văd și din care nu rețin nimic. Aceste priviri triste pentru care nu contează nimic altceva decât ce se întâmplă în lumea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
întâmplă ca ea - „democrația” dă curaj mai ales celor mărginiți la cuget de unde multe... complicații în societatea noastră românească! Tăcerea (fiind... „de aur”) ar vrea să însemne înțelepciune! Uneori însă ea vine din teama de a nu greși, iar alteori trădează o acută lipsă de agerime a minții. Răzbunarea își are și ea rostul ei, chiar dacă unii spun că-i „arma prostului.” De cât să-i acuzăm pe cei din jurul nostru de câte și mai câte, am face cu mult mai
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
să fie sau nu frumoasă! Transpiră vara pe „câmpul” muncilor tale ca să ai iarna căldură în casă! În timp sunt „urme” care țin de istorie; unele sunt mai adânci, altele mai de suprafață; unele sunt binefăcătoare, altele supărătoare... Când ești trădat, bucură-te! Astfel satisfacția trădătorilor va fi mult mai mică, meschin de mică! „Trecutul” pare a fi „prezentul” nostru cel mai sigur! Lumea este mare, nesfârșită numai pentru cei ce nu vor să-i cunoască marginile... A recunoaște forța dușmanului
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
de azi, de mâine... Când îți place un lucru, privește-l din mai multe unghiuri și, la final, alege unghiul potrivit! Mulți artiști, autori de opere foarte deosebite declară că la obârșia unora din cărțile lor a fost un vis... Trădată în dragoste o femeie, se cheamă disperare! Un maestru într-ale scrisului este un symposion de idei... Fiecare poveste de dragoste este un unicat... Pentru unele din faptele tale nu-ți cere osândă! Are grijă de asta, cică, Bunul Dumnezeu
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
valoros din acest roman este autorul, mai puțin neglijabil, fiind în schimb de regretat includerea unui alt personaj căruia pare că i se acordă o atenție mai mare. În spatele tuturor bufoneriilor și trucurilor nu stă întotdeauna cel mai bun gust, trădând cultul autorului acestei lucrări, cult care se manifestă constant, pentru randamentele științei și pedagogiei. Dacă în vreun fel se revoltă împotriva intelectualismului, este pentru că suferă că puțini spanioli sunt atinși de el. Ajungem să suspectăm că angajându-se în a
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ÎI străpunge cu spada.) REGINA: Iubite fiu! Ia seama! PRINȚUL: Doamnă, gura! Îmi aleargă prin vine elixirul fermecat al dragostei. Acum, o alta-mi stă în inimă și te alungă, mamă! Acum văd cine-ai fost și cum mi-ai trădat regescul tată. REGINA: Dar fie-ți milă, a fost la mijloc doar dragostea! PRINȚUL: De-ar fi fost altceva, n-aș fi avut căderea să te răpun cum meriți. (Intră Prințesa, rămîne uluită de ceea ce vede.) PRINȚESA: Un măcel! PRINȚUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
răpun cum meriți. (Intră Prințesa, rămîne uluită de ceea ce vede.) PRINȚESA: Un măcel! PRINȚUL: Măcel? Se poate... iubirea pentru tine mă face să-l numesc dreptate. Cînd te privesc cu ochii holbați ai iubirii, pricep c-ai să mă poți trăda. PRINȚESA: Eu, prințe drag? PRINȚUL: Da, prea-frumoaso! Și ca să nu te văd tîrîtă în păcat, prefer să te sortesc, neprihănită, morții! (O spintecă și pe ea.) Zeul acesta Eros ar trebui să fie al dreptății. Ce limpede am început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
cu mărturie că bietul om intrase doar să se-ncălzească. CHARLES: Era un ocnaș evadat. EMMA: De unde să știu! Eu, miloasă, l-am primit. Tu, coleric l-ai văzut și: haț! Vei beneficia de circumstanțe atenuante! CHARLES: Adică mă vei trăda. EMMA: Fără milă. CHARLES: Am vrut să te salvez. EMMA: Pe dracu'! M-ai omorît zi de zi. Ai extras morala din toate piesele proaste. Ce aere savante! Și cînd îți beai ceaiul, nepăsător, sigur că eu sînt prea proastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
prea bună despre piesele serioase (jucîndu-se desigur): "piesele istorice încep să fie parodii proaste de cum își propun să fie serioase". Presimțeam (am și spus-o) că voi reveni la prefață. În "falsul tratat" destinat "spectatorului de școală nouă", Horia Gârbea "trădează" multe din "secretele" scrisului său. Vorbește despre parodie, despre intertextualitate, despre "arta criticii", despre retorică, despre gramatica teatrală, despre teze, antiteze și proteze. Încă o dată, ne scutește pe noi să aducem în discuție parodia, intertextualitatea, arta citirii și celelalte teze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
atâta rău ca să-ți poți crește odorul ca pe un prinț, nu poți să Îl sacrifici pe nevinovatul ăla. Gândește-te la părinți, la părinții lui, la ai tăi, care au suferit din cauza ta până au murit, pentru că i-ai trădat... Dar copilul ăsta nu a trădat pe nimeni, e doar un adolescent naiv, care poate va râde mai târziu de prostiile literare pe care le face azi, nu poți să-i interzici tu să-și facă viața cum vrea el
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]