1,017 matches
-
România literară", an. II, 1969, nr. 50/10 decembrie Beniuc, Mihai, Sub patru dictaturi. Memorii (1940—1975), Editura Ion Cristoiu S. A., București, 1999 Bercuș, C. L, Pagini din trecutul medicinii, Editura Medicală, București, 1970 Braga, Mircea, V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului, Editura Minerva, București, 1984 Brancianinov, Ignatie, Sfân tul, Cuvânt despre Rugăciunea lui Iisus. Cu o prefață de Ilie Cleopa, Editura Anastasia, București, 1996 Carianopol, Virgil, Scriitori care au devenit amintiri, Editura Minerva, București, 1973 Călinescu, G., Istoria literaturii române de la
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
multiplă a culturi populare în literatura română contemporană, în vol. Temelii folclorice și orizont european în literatura română, Editura Academiei RSR, București, 1971, articol reluat în vol. Oprișan, I. Redescoperirea culturii populare, Editura Vestala, București, 2008, p. 143-162 Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980 Papadima, Ovidiu, Peisajul interior în poezia lui V. Voiculescu, în „Gândirea", an. XII—XXII, 1943, nr. 7, august— septembrie Papadima, Ovidiu, Scriitorii și înțelesurile vieții, Editura Minerva, București, 1971 Papadima
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
din Rădăuți-Siret 1893-2008, Ediția a II-a aniversară, Editura PIM, Iași, 2008, 257p Carte... Editura PIM, Iași, 2009, 412p. Elogiu muncii. Cartea cărților mele. Editura PIM, Iași, 2009, 460p. Lumânărică - Sfântul Ioan de la Tutova, Editura PIM, Iași, 2009, 411p. Vaslui. Tradiționalism, vol. I, Editura PIM, Iași, 2010, 473p. Vaslui, Itinerarii, vol. II, Edtura PIM, Iași, 2010, 409p. Vaslui, Itinerarii, vol. III, Editura PIM, Iași, 2010, 560 p. Scurte medalioane. Semnal istorico- literar, Editura PIM, Iași, 2010, 566p. Bârlad, Istorie, cultură, amintiri
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și religie. Slovenii și croații s-au integrat ariei occidentale de civilizație, de sorginte catolică și protestanta, folosind alfabetul latin, în timp ce sârbii și macedonenii s-au apropiat de civilizația ortodoxă, grecească și slavona, „caracterizată multă vreme mai cu seamă prin tradiționalism și relativă stagnare”. La 1 decembrie 1918 (iată ce coincidență cu adunarea națională de la Alba-Iulia, momentul final al făuririi României Mari!) a fost proclamat oficial Regatul sârbo-croato-sloven, în care erau incluse opt foste provincii, diferite și inegale în ceea ce privește dezvoltarea economică
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fază elevii vor nota propriile impresii, apoi se va citi o variantă de analiză a picturii lui Bellini, așa cum apare în viziunea unui jurnalist. Ultima etapă - argumentează - presupune redactarea răspunsului la testul formativ („Argumentați încadrarea poeziei în Grădina Ghetsimani în tradiționalism”) și la o temă de reflecție cu deschideri interdisciplinare („Pornind de la rugăciunea lui Iisus către Tatăl Ceresc, rostită în Grădina Ghetsimani de pe Muntele Măslinilor, concepeți un eseu nestructurat cu titlul generic: Omul solitar în fața divinității tutelare; exprimați-vă și propria
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
Intriga avea un unic mare atu în mânecă: încheierea. Odată ce romanul se încheia (fericit ori nu), istoria își încheia misiunea, romancierul nu mai avea nimic de demonstrat. Cu toate că Virginia Woolf nu și-a dat seama atunci când l-a acuzat de tradiționalism, John Galsworthy este de fapt un dușman al romanului convențional: el scrie o "saga", ceea ce implică tacit că nu e dispus să încheie istoria, că pentru el un simplu final de poveste nu mai este de ajuns. Oricât ar fi
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
jouissance"16. El preconizează de asemenea întoarcerea la pămînt, sursă a tuturor virtuților. Prin aceasta, ideologia de la Vichy, al cărei ecou a fost mult mai important în Franța neocupată decît în zona de ocupație, departe de a fi fascizantă, evocă tradiționalismul din Portugalia lui Salazar. Regimul are susțineri diverse: extrema dreaptă contrarevoluționară, reprezentată prin Acțiunea franceză, dar și medii moderate, de la dreapta liberală la radicali, pentru care Pétain este singurul susceptibil de a garanta șansele Franței după înfrîngere, oameni de stînga
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dar mi se pare riscant să crezi că te vei putea reconstrui ca om tradițional, perfect așezat, rezolvat prin refuzarea modernității. Ar fi de adăugat îndată că Guénon nu 14 STILUL RELIGIEI îN MODERNITATEA TÎRZIE poate fi trecut la rubrica tradiționalism, așa cum consideră unii clasificatori recenți 1, căci el descurajează explicit orice preluare conformistă și exterioară a tradiției. Chiar dacă nu așa metodic ca René Guénon, André Scrima se referă la carențele constitutive ale modernității. El vorbește undeva, cu aluzie la teoria
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
așa, găsim pretutindeni exemple de mistici prea îndrăzneți, condamnați de teologia oficială pentru că au mizat excesiv pe modelul vertical unitiv, tulburînd astfel modelul mai molcom, temporal eschatologic, care permite lumii, comunității și politicii să dureze. în sfîrșit, în perioadele de tradiționalism, distanța e aproape abolită prin anexarea polului superior la ordinea universului cosmic și social. Cu cît divinul apare mai obiectivat în ceremoniile previzibile, minuțios regizate ale doctrinei, ale puterii, ale colectivității, cu atît alteritatea lui se împuținează și se stinge
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sau/și prin apariția unei alte religii rectificatoare. în această calitate, de restaurator, s-au înfățișat budismul față de brahmanism, creștinismul față de iudaism, islamul față de iudaism și creștinism, Reforma față de catolicism. înșirînd aceste trei (sau patru) stadii zorii unei religii, sedentarizare, tradiționalism, recuperare a originii , am orizontalizat eu însămi tipologia distanței, punînd-o pe o axă temporală. Lucru nepotrivit, să se contopească cu infinitul divin precum picătura cufundată în ocean (op. cit., pp. 105-109). într-un text al lui Ițhak din Acra (secolul al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
drum, restabilind astfel atît conștiința unui divin de necuprins în concepte, cît și elanul cunoașterii spre această țintă : e, ca atare, un moment apofatic . Atitudinea critică, ateismul purificator nu sînt, desigur, monopolul modernității tîrzii. Orice Reformă se revoltă în fața unui tradiționalism care a secularizat întrucîtva absolutul. Dar, atunci cînd revolta/reforma se instituționalizează în cîmpul credinței, ea poate produce, alături de critici legitime și rectificări, mutații mai grave decît carențele pe care a vrut să le combată. Revoltat de administrarea autoritaristă și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ei de a găsi forme proaspete pentru a-și tematiza legămîntul cu Originea. în domeniul teologic propriu-zis, ca în oricare altul, doar momentele de epuizare sau scleroză nu produc noutate, ci se mulțumesc să reproducă o doctrină diminuată tocmai prin tradiționalism. în schimb, momentele de creativitate dau cu necesitate o tematizare nouă adevărului revelat. Reușita lor constă în a regîndi ca din nou spunea André Scrima depozitul tradiției în condițiile și cu experiența unei anumite epoci, ale unui context cultural dat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de adevăr metafizic, desigur, ci al unei perspective noi asupra principiilor, al unui mod nou de a interconecta tradițiile lumii, de a le citi în concordanțele lor verticale. El, atît de riguros antimodern, făcea o deosebire netă între tradiție și tradiționalism 2, afirmînd că odată ce ai realizat unitatea adevărului metafizic, de necircumscris în limbaj vei fi în drept să folosești un limbaj tradițional sau altul pentru a expune cît mai potrivit un anume aspect al acestui adevăr. Toate aceste linii sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
alege, pe drept cuvînt, tocmai tema noutății : nu noutatea mecanică cu care ne-au obișnuit revoluțiile veacului, ci noutatea autentică, sentimentul proaspăt al originarului, reașezarea liberă în spațiul tradiției. Din confruntarea cu noul absolut al Originii la care tradiția, spre deosebire de tradiționalism, dă acces decurg, pentru Andrei Pleșu, cele trei tipuri de noutate prezente în textele lui André Scrima. Iar ele sînt tocmai cele prilejuite de modernitatea tîrzie : a) noutatea limbajului, care își culege termenii și referințele din cele mai variate domenii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în ea, făptuind fără a se lăsa captivate de roadele faptei lor, acționînd prin simpla lor autoritate spirituală. Desigur că spectacolul public și mediatic continuă să dea vizibilitate unor forme de religie asociate, mai clar sau mai disimulat, cu puterea : tradiționalismul asociat cu puterea obișnuinței ; fundamentalismul asociat cu puterea literei, a ideologiei, a armei ; noile religiozități asociate cu revolta individualistă împotriva pretinsei puteri represive a religiilor constituite. Totuși, laicitatea a produs o critică atît de netă a relației religie-putere, încît separarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
creat de ipostaza Pariarhului-Regent nu a putut rămâne nesancționat de intelectualitatea interbelică care cerea revenirea la singurul îndreptar de funcționare a Ecclesiei, Tradiția vie, creativă și organică a Părinților Bisericii. Redevabilă unei viziuni clericale "specializate", ierarhia bisericească oscila între un tradiționalism regresiv rural și un ecumenism lipsit de "discernământul duhurilor". Ea nu părea deloc a fi alarmată de faptul că teologia își pierdea verticalitatea Predaniei și eșua în diverse sinteze etnocentrice. Aceste derapaje ar fi putut fi ușor evitate dacă clericii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
R. apar în 1925, fiind promulgate în Monitorul oficial, nr. 97, din 6 mai 1926. Apariția unei elite intelectuale interbelice grupate în jurul unor personalități precum Nae Ionescu, Nichifor Crainic ș.a. care să revitalizeze spațiul teologic românesc, anchilozat într-un veritabil tradiționalism de nuanță neosemănătoristă și să refacă legătura dintre laicat și Ecclesia reprezenta un prim semn de normalizare a culturii române. Tabloul presei religioase din perioada interbelică confirma o gravă dezorientare a celor chemați să gestioneze problemele bisericești. Lipsa unui îndreptar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pretins model occidental, reprezintă, de fapt, o discuție riguroasă cu privire la miza Tradiției în cultura română 1. Radiografia istoricului Alexandru Zub, în ansamblul ei, pertinentă, este redevabilă unor poncife care trebuie demontate: în primul rând, "ortodoxismul ca formă interbelică a vechiului tradiționalism" este un concept total inoperabil pentru simplul motiv că dezbaterea din perioada interbelică se purta asupra relației dintre Ortodoxie și națiune; în al doilea rând, a discuta despre o diacronie ortodoxă în termenii: în anii '20 ai secolului XX, Ortodoxia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
formularea exemplară a lui Nae Ionescu. Activitatea teologică interbelică a lui George Racoveanu constituie o secvență importantă a elitei intelectuale creștine a cărei practică mărturisitoare pentru Tradiția Bisericii este esențială în procesul de revigorare al spațiului românesc, redevabil fie unui tradiționalism gregar, sămănătorist, fie unui modernism facil. Recursul critic, lucid, dar perfect dogmatic și canonic la îndreptarul Ecclesiei asigură prospețimea și fecunditatea Ortodoxiei, ferindu-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
întâmplă în tradiția occidentală, pentru a putea contribui la consolidarea mediului academic, axat numai pe dimensiunea didactică și aceasta destul de inconsistentă, printr-o lipsă a cursurilor actualizate, bibliografiile rămânând undeva prin anii '70-'80, pentru a nu mai vorbi de tradiționalismul tematicii puse în discuție. Intrarea într-un circuit internațional de colaborări prin echipe de cercetare, pe baza unor proiecte viabile, prin publicații serioase (reviste, cărți care îndeplinesc criteriile științifice maxime), prin colocvii și conferințe, prin schimbul interactiv al rezultatelor cercetării
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
geometru. Și imediat ține să precizeze: "Asta nu înseamnă că poeții vor fi excluși. După cum ți-am spus, pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, așa că, rămînînd poet, n-am părăsit niciodată domeniul divin al geometriei". Cu totul împotriva tradiționalismului vehiculat în epocă de sămănătoriști, se simte dator să definească ce înseamnă instinct tradițional și să precizeze izvorul poemei Nastratin Hogea la Isarlîk: "Nu o ideologie la îndemîna oricărui străin botezat, ci o experiență în ascendență. Cred că accentul unui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
polemic de autorul Domnișoarei Hus, îi contrapune imnul spiritual, scris, fără colaborare, dar coeficient, de poeți din țări și decenii diferite. O bună paralelă ar putea fi Poe-Barbu. Fervent al vechii Grecii, se simte dator să-și definească poziția față de tradiționalism: "lirica nouă nu are de combătut tradiționalismul ca atare, ci numai tradiționalismul timid. A înnoda cu Asachi, Alecsandri, Bolintineanu și Conachi înseamnă a pacta cu accidentalul și particularul. Formele revelate ale poeziei stau mai departe, în suvenirea unei umanități clare
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
imnul spiritual, scris, fără colaborare, dar coeficient, de poeți din țări și decenii diferite. O bună paralelă ar putea fi Poe-Barbu. Fervent al vechii Grecii, se simte dator să-și definească poziția față de tradiționalism: "lirica nouă nu are de combătut tradiționalismul ca atare, ci numai tradiționalismul timid. A înnoda cu Asachi, Alecsandri, Bolintineanu și Conachi înseamnă a pacta cu accidentalul și particularul. Formele revelate ale poeziei stau mai departe, în suvenirea unei umanități clare: a Greciei, chenar ingenuu și rar, ocolind
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dar coeficient, de poeți din țări și decenii diferite. O bună paralelă ar putea fi Poe-Barbu. Fervent al vechii Grecii, se simte dator să-și definească poziția față de tradiționalism: "lirica nouă nu are de combătut tradiționalismul ca atare, ci numai tradiționalismul timid. A înnoda cu Asachi, Alecsandri, Bolintineanu și Conachi înseamnă a pacta cu accidentalul și particularul. Formele revelate ale poeziei stau mai departe, în suvenirea unei umanități clare: a Greciei, chenar ingenuu și rar, ocolind o mare. Intuiția acelui suflet
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în discuție ideile ce animau epoca, de natură morală, filosofică, politică etc. Într-un stil polemic, lucid, în manieră junimistă, avînd ca model pe Titu Maiorescu în lupta acestuia cu beția de cuvinte; apărător al valorilor naționale autentice și în contra tradiționalismului găunos, este și un apărător al spiritului critic pe urmele lui G. Ibrăileanu, dar și un fervent susținător al ideilor liberale, al industrializării și europenizării României, precum E. Lovinescu; în totul un spirit modern, ironic, dar și constructiv, flexibil, însoțit
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]