902 matches
-
de calendaristică și calcul pascal, fiind cel care a fixat cronologia erei creștine, adică numărarea anilor de la întruparea lui Iisus Hristos, dar a comis o eroare de patru -cinci. În concluzie, Dionisie Exiguul a fost un mare teolog, dogmatist, canonist, traducător, ca și un cărturar cu orizont larg.43 Dintre "călugării sciți", implicați în controversele teologice din secolul al VI-lea, amintim pe Leonțiu de Bizanț, Ioan Maxențiu, Petru Diaconul ș. a. În secolele V-VI, în Scythia Minor, s-a constituit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
, Maria (8.X.1930, București), teoretician literar și traducătoare. Este fiica Victoriei și a lui Ion Nae. Între 1942 și 1950 este elevă a Liceului nr. 4 din București, urmând apoi cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura franceză. În anul 1955 devine asistentă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
am văzut-o decît de patru-cinci ori, prima dată, la "Capșa", după un spectacol al Naționalului. Am intrat la "Capșa" cu ei doi și cu protectorul meu din anii '72 -'73, Lazăr Vrabie. Nu voi uita toată viața că marea traducătoare din englezi & americani mi-a oferit foie gras în aspic colorat și salată de andive. Vorbea repezit și cu un ușor accent rustic (era din partea Hușiului, după tată). Petruț, ușor complexat de cultura & rasa ei, mai izbucnea uneori și o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
VASILIU, Florin (11.III.1929, Botoșani - 23.IX.2001, Piatra Neamț), poet, traducător, critic și teoretician literar. Este fiul Profirei (n. Luca) și al lui Leon Vasiliu, ofițer. Urmează școala primară și liceul în orașul natal (1936-1948) și Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic Iași, absolvită în 1952. După licență lucrează ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
supraveghea cu vigilență asigurarea rapidă a traducerilor în engleză, fiind conștientă că reputația ei va putea fi astfel construită într-o lume preponderent anglofonă. Se străduia să atingă perfecțiunea cu traducătorii ei, comentând fiecare detaliu și nuanță. Dar interpre(ările traducătorilor englezi variază foarte mult, iar proza ei este cu mult mai desăvârșită în franceză decât în orice traducere englezească. În franceză putea practica un clasicism sobru (principiul echilibrului stilistic, al proporției, o economie spartană de stil și simetrie) și demnitatea
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
1541-1546). Învederând similitudini cu Letopisețul de la Putna, cronica rezumă date după analele autohtone, de la întemeierea țării până la moartea lui Ștefan voievod, al cărui fiu, Bogdan al III-lea, e amintit laconic drept succesor la scaunul Moldovei. Comentatorul inițial și totodată traducător în românește al cronicii a fost slavistul Ioan Bogdan, pus în contact cu sbornicul rusesc prin intermediul celor două ediții ce refac, la Petersburg (în 1793-1794 și, respectiv, 1857), colecția de povestiri istorice strânse cândva spre uzul „pravoslavnicilor” cneji. Antologia, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
, Libuše (8.VIII.1945, Knínice, Cehia), românistă cehă. După studii de filologie franceză și română la Universitatea din Praga (1963-1968), o bursă de șase luni la Universitatea din București (1967-1968) și specializarea complementară în filologia italiană, devine traducătoare la Secția de documentare a Institutului de Studii Sud-Est Europene din Praga (1968- 1969). Face un stagiu la Institutul de Limbi și Literaturi Străine (1969-1972), iar în 1982 devine lector la Catedra de limbi romanice a Universității pragheze. Atât lucrarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
HÂRSU, Lia (29.XII.1875, Băneasa, j. Teleorman - 8.II.1964, București), prozatoare, autoare de piese de teatru și traducătoare. Soție a medicului și publicistului Melchior Hârsu, Rozalia Măgură va semna Lia Măgură, Lia Măgură Hârsu, Lizzi Hârsu și Lia Hârsu. A funcționat, din 1911, ca institutoare de limba română în învățământul primar. Debutează cu proză în ultimii ani ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
Stănculeanu" bazată pe extragerea întracapsulară a cristalinului. Membră a Societății de Oftalmologie din Anglia, a Societății de Oftalmologie din Franța și a Societății de Oftalmologie din Italia În paralel cu preocupările medicale, ea a fost și scriitoare, artist plastic și traducătoare. Și-a continuat activitatea clinică și literară și după pensionare, publicând în diverse reviste de specialitate din țară și străinătate. 11. Smaranda Gheorghiu (n. 5 octombrie 1857, Târgoviște - d. 26 ianuarie 1944, București) Prima femeie care a ajuns la Polul Nord
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
, Ștefana (17.X.1897, Remiremont, Franța - 30.V.1995, București), prozatoare, poetă și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Mazurier), de origine franceză, și a lui Ștefan Lupașcu, jurist și diplomat. Învață, cu dese întreruperi, la școala particulară a Mariei Delavrancea, sora tatălui ei și soția lui Barbu Delavrancea, apoi, până în 1916, la Școala Centrală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
STĂNCULESCU, Nina (4.III.1928, București), prozatoare, eseistă și traducătoare. Este fiica Filofteei (n. Ionescu) și a lui Florea Stănculescu, arhitect, profesor universitar. Absolventă a Școlii Centrale de Fete din București (1946), S. a urmat tot aici cursurile Facultății de Litere și Filosofie (1946-1950), lucrarea de licență, susținută în 1957
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
Mare” sunt strânse în cea de a doua carte a sa, Lacrimi și clocot (1916). În retragere la Iași, este redactor al gazetei de propagandă românească „Die Kriegswoche”. După înfăptuirea Unirii, se întoarce în Brașov, lucrând ca notar, procuror delegat, traducător. Își susține, în 1921, doctoratul în drept la Cluj. Scriitorul Heinrich Mann îi prefațează broșura Deutschlands Wiedergeburt (1923) - polemici vizând intențiile agresive ale grupării „Renașterea germană”. Jurnalist foarte activ, B.-L. e unul dintre animatorii vieții culturale brașovene. Susține modelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
, Brașov), traducătoare. Este fiica poetului Szemlér Ferenc. După absolvirea Liceului de Muzică din orașul natal (1953), urmează Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1954-1959), lucrând apoi în redacția revistei clujene „Utunk” (1959-1962), la săptămânalul brașovean „Új Idö” (1963-1966), la „Művelödés” (1967-1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287776_a_289105]
-
, Budapesta - 30.XI.1937, Alba Iulia), istoric literar și traducător. A făcut studii medii la Cluj, Brașov și Alba Iulia (1907-1915). După bacalaureat, este recrutat și trimis pe frontul italian, unde supraviețuiește unui atac cu gaze toxice. Urmările intoxicării suferite atunci le suportă până la sfârșitul timpuriu. Absolvent al Facultății de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285750_a_287079]
-
, Lucian (pseudonim al lui Lucian Blaga; 2.II.1950, Timișoara ), poet, critic literar și traducător. Este fiu al Elenei (n. Gărău) și al lui Gheorghe Blaga, muncitori. A urmat școala primară la Timișoara, apoi, tot aici, Liceul „Eftimie Murgu” (1965-1969) și Facultatea de Filologie, absolvită în 1974. A fost redactor la Editura Facla din Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
Manolache Costace Epureanu (1824 1880), eternizându-l. Omagiu a descendentei acestuia este și recentul volum “Principesa Elena Bibescu”, apărut la Editura “Vitruviu”, realizat de eruditul profesor universitar și membru al Academiei de Științe Medicale din România, valoros poet, eseist și traducător - C. D. Zeletin, pe o întindere de circa 850 de pagini. Mare pianistă, originară din zona Bacăului, din care face parte și biograful. Principesa Elena Bibescu sprijinitoare și protectoare a lui George Enescu, față de care s-a comportat ca o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se construiește în textul tradus un element nou (un cuvînt sau o sintagmă numitoare), care reproduce, cu mijloacele combinate ale limbii-scop, structura termenului din textul original. Calchierea poate crea însă unele ambiguități sau dificultăți de înțelegere și, de aceea, calcul traducător (cuvînt sau sintagmă) se poate marca sau determina pentru a sugera o anumită întrebuințare cu ajutorul glosei, adică a unei scurte explicații plasate în vecinătatea lui. Glosele sînt realizate de obicei în interiorul și cu mijloacele limbii-scop, uzînd de sinonime ori de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
POPESCU, Mircea (14.X.1919, Fieni - 17.VIII.1975, Roma), critic și istoric literar, traducător. Învață la Liceul „Gheorghe Șincai” din București, unde îl are profesor de italiană pe G. Călinescu, face doi ani de studii la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, secția limba și literatura italiană (1938-1940), sub directa îndrumare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]
-
, Irena (12.VIII.1933, Grudzia¸dz, Polonia), traducătoare poloneză. Născută într-o familie de juriști, H. urmează Facultatea de Filologie la Universitatea „C. I. Parhon” din București, ca bursieră a statului polon, trecându-și examenul de diplomă în 1956, cu o lucrare de istorie a literaturii române. Angajată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
lucrează ca redactor și consilier la Academia Polonă de Științe, funcționând apoi, tot la Varșovia, în redacția Literatura țărilor de democrație populară, ca specialist în literatura română, până în 1989 oficial, dar în fapt până în 1987, când pleacă în Canada. Ca traducătoare din literatura română, H. debutează în 1969, într-un volum de proză tălmăcit în colaborare, Noce bez snu. Powieșć. Opowiadania [Nopți fără somn. Roman. Povestiri], urmat, la intervale nu prea mari, de Șmierć Ipu. Opowiadania rumunskie [Moartea lui Ipu. Povestiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
STANCIU, Virgil (4.XI.1941, Blaj), critic literar și traducător. Este fiul Margaretei Stanciu (n. Sabău) și al lui Virgil Stanciu, profesori. Tatăl său a fost unul din apropiații revistei „Blajul” (1934-1936), colaborator la Atlasul lingvistic român, coordonat de Sever Pop, și la Dicționarul limbii române literare, editat de Academia Română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
fost o colaboratoare constantă a revistei noastre. Prezentă lună de lună în "Convorbiri literare", mai bine de un deceniu, ne-a onorat cu admirabile pagini, scrise într-un stil desăvîrșit și cu o mare finețe intelectuală. Irina Mavrodin, poetă, eseistă, traducătoare, critic literar și teoretician al actului creator, om de aleasă cultură, excelentă cunoscătoare a culturii franceze, traducătoare din acest spațiu a unor opere esențiale - e suficient să amintim de Marcel Proust și vastul său roman În căutarea timpului pierdut; a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
un deceniu, ne-a onorat cu admirabile pagini, scrise într-un stil desăvîrșit și cu o mare finețe intelectuală. Irina Mavrodin, poetă, eseistă, traducătoare, critic literar și teoretician al actului creator, om de aleasă cultură, excelentă cunoscătoare a culturii franceze, traducătoare din acest spațiu a unor opere esențiale - e suficient să amintim de Marcel Proust și vastul său roman În căutarea timpului pierdut; a lăsat moștenire o cuprinzătoare operă literară, șapte volume de versuri și aproape douăzeci de eseu. Despre cărțile
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
IANOȘI, Janina (12.VII.1930, București), traducătoare și eseistă. Este fiica Aureliei (n. Teodorescu), licențiată în litere și filosofie, și a lui Leon Caffé, medic internist. Face clasele primare în particular (1937-1941), gimnaziul la „Sf. Iosif” (1941-1945) și liceul la Școala Centrală de Fete din București. Urmează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287484_a_288813]
-
chelnerului o cacao, și-a aprins o țigară, i-a povestit lui Faulques câteva amănunte din munca ei. Era dintr-un oraș fără mare și se ocupa de agenția din Puerto Umbría În timpul sezonului turistic. Iarna lucra ca interpretă și traducătoare pentru consulate, ambasade, judecătorii și birouri de imigrație. Era divorțată, avea o fetiță de cinci ani. Și se numea Carmen Elsken. - De origine germană? - Olandeză. Locuiesc În Spania de mică. Au mai sporovăit Încă cincisprezece-douăzeci de minute. Lucruri fără importanță
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]