1,558 matches
-
topit. Umpleți niște forme de brioșe tapetate cu hârtie de copt. Introduceți un șnur în mijlocul fiecărei turte dacă intenționați să le agățați în copaci. Păstrați-le la frigider până în momentul utilizării. Tonic pentru păsări Canarii și papagalii adoră să mănânce traista ciobanului. Rupeți parte de sus a tulpinii cu inflorescența și introduceți-o în colivie. Este un tonic foarte bun. Adjuvant pentru canari Adăugați un praf de șofran la apa de băut a canarului dvs. Se spune că acesta îi ajută
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
culegere de schițe satirice, Urmașii Romei (1904), este urmată de alte cărți de versuri și proză: Din lumea gândurilor (1905), Ca fulgu la vânt... (1906), Farmec (1913), Spre zări albastre (1915), Dorina (1916), subintitulată „Însemnările unei fete sincere”, „poemul fantastic” Traista lui Adonis (1916), Patimi (1918), romanul Finci (1920), Ce-a zis Saàdi (1922), romanul Într-un mirador (1922), Nevroză (1924) și „stihurile vesele” din Ca să-ți treacă de urât (1912, tipărite sub semnătura Jorj de Riac). Autor de versuri pe
CAÏR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286010_a_287339]
-
București, 1906; Ca să-ți treacă de urât, București, 1912; Farmec, cu ilustrații de A. Murnu și autotipii de Iosif Brand, București, 1913; Spre zări albastre, cu desene de A. Murnu și autotipii de Iosif Brand, București, 1915; Dorina, București, 1916; Traista lui Adonis, București, 1916; Patimi, București, 1918; Tainele lor, București, 1920; Finci, București, 1920; Amurg, București, 1921; Ce-a zis Saàdi, București, 1922; Într-un mirador, București, 1922; Nevroză, București, 1924. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, IV, 144-148; Arghezi, Scrieri, XXIV
CAÏR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286010_a_287339]
-
dispoziție verbul mult mai concret: a întâlni. Expresivitatea sporește și prin alegerea acelor cuvinte care pot reda fibra lucrurilor, având o priză cât mai mare la concret. Să luăm aminte la inepuizabila forță a expresiilor populare: umblă cu capul în traistă, prost de dă în gropi, umblă în dorul lelii, e zgârie brânză, stă ca banii în punga săracului etc. Des folosite și, prin urmare, având o redundanță sporită, aceste expresii rămân pe mai departe puternice, surprinzătoare și capabile să genereze
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Semenicul”, „Viața săceleană”, „Luceafărul literar”, „Lupta”, „Lanuri”, „Țara Bârsei”, „Viața ilustrată”, „Porunca vremii”, „România eroică”, „Tribuna”, „Ardealul”, „Plaiuri năsăudene”, „Klingsor” (semna și A. Postol, Ideal), publică, după volumele Ancore (1926) și Talaz (1933), o culegere cuprinzând întreaga sa creație lirică, Traista mea (1940). Din 1930, devine membru al Societatății Scriitorilor Români, până în 1944, când a fost exclus, alături de alți scriitori favorabili Axei. A mai activat în Asociația Ziariștilor din Țara Bârsei și în Sindicatul Presei din Ardeal și Banat. Poezia lui
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
din poemele lui Goethe, Ady Endre, Egon Hayek, Michael Albert. SCRIERI: Poezii, pref. G. Coșbuc, Brașov, 1914; Lacrimi și clocot, București, 1916; Deutschlands Wiedergeburt, pref. Heinrich Mann, Brașov, 1923; Ancore, Brașov, 1926; Talaz, Brașov, 1933; Volkskraft und Politick, Brașov, 1940; Traista mea, Brașov, 1940. Traduceri: [Goethe, Egon Hayek, Michael Albert, Heinrich Zillich, Ady Endre, Kacsó Sándor, Juliu Megay], în Talaz, Brașov, 1926, în Traista mea, Brașov, 1940. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VII, 14-15; Lucian Costin, Activitatea poetică a scriitorului Ioan Alex.
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
Wiedergeburt, pref. Heinrich Mann, Brașov, 1923; Ancore, Brașov, 1926; Talaz, Brașov, 1933; Volkskraft und Politick, Brașov, 1940; Traista mea, Brașov, 1940. Traduceri: [Goethe, Egon Hayek, Michael Albert, Heinrich Zillich, Ady Endre, Kacsó Sándor, Juliu Megay], în Talaz, Brașov, 1926, în Traista mea, Brașov, 1940. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VII, 14-15; Lucian Costin, Activitatea poetică a scriitorului Ioan Alex. Bran-Lemeny, Craiova, 1944; Georgina Rovența, Monografii și studii literare, București, 1986, 9; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 85-86, 98-108; Dicț. scriit
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
incomodul tată. Ideea că bătrânul ar putea sta o iarnă întreagă la oraș exasperează noua generație stăpânită de alte griji (mașină, covoare, relații sociale). Prudent și politicos, bătrânul țăran stă însă numai un sfert de oră. El aduce copiilor o traistă plină cu afumături și vrea să-i ajute, din economiile lui, cu o sumă de bani. Copiii împart în chip echitabil darurile și, bucuroși că scapă din încurcătură, se grăbesc să-și conducă tatăl până la poarta casei. Scena confruntării dintre
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
gazda să-l întrebe pe băietan. - Iaca ce fac, mă duc pân’ la Grigore. - Mai stai oleacă și la noi. - Iaca stau. P-pentru ce ? Hai, că-i vedea. - Da nu, da nu m’ m-amăgești ? Pârâială se apropie de traista năcăjitului și îndesă în ea o costiță de purcel. Kudă zise bogdaproste. Mai amușinând pe ici pe colo, el ajută la ridicatul unor coveți, apoi plecă grăbit către Grigore unde tot tăiere de porc era. Cu toată duhoarea, chipurile femeilor
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
toți ceilalți : AlexĂPetră-Costă-Șté-Marí-Vasí-Rusă din deal, Alexă-Petră-CostĂȘté-Marí-Vasí-Rusă din Curătură și Alexă-Petră-Costă-ȘtéMarí-Vasí-Rusă din Văleni, căci, din șapte, numai trei trăiau. Ar mai fi fost încă multe de pus la cale despre sat, când cinătuiala porcului se isprăvi. Gazda așeză la toți în traistă și, veselă și mulțumită, claca se desfăcu. Belioaie, poreclit Gafton, cam amestecase vinul cu samahoanca și, cum călătorului îi șade bine cu drumul iar bețivului cu șanțul, o bucată din noapte cumătrul a făcut-o sub un gard, nu prea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
amestecase vinul cu samahoanca și, cum călătorului îi șade bine cu drumul iar bețivului cu șanțul, o bucată din noapte cumătrul a făcut-o sub un gard, nu prea departe de casă. Unui trecător i s-a făcut milă de traista cu carne care degera ceva mai la o parte, așa că, în zori, cumătrul a ajuns acasă doar mahmur. IARMAROCUL încă se mai ținea iarmarocul de vară în târg la Oniceni, când altele începură a se îndesi, mai mici, prin sate
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
a scos-o din iernat : o zboară vântul și curge lâna de pe ea. Pe la sfântul Gheorghe, când vin gospodarii să le tundă, toate-s cu spinarea ca doba. Treaba strungărașului să tot strângă la smocuri și să le bage în traistă. Dacă-ți cere stăpânul oii, îi mai dai și lui ceva, dacă nu, noroc bun ! Eu, nici mă laud nici nu mint, m-am îmbrăcat cu lâna strânsă pe imaș. Și pălăriuță, trișcă, briceag, toate câte trebuie din iarmaroc copilului
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
dezmorțească picioarele. Ca și celălalt, era la fel de mărunt. Amândoi aveau ochii oblici, despicați în obrazul vânăt cu pomeți ciolănoși ; erau pesemne frați, căci purtau același strai gros și tare de șiac sur. Unul dintre mititei îi puse căluțului în cap traista cu ovăz. Moșul se interesă : - Bre, da’ voi ați făcut sania după cal ori ați luat calul după voi ? Gravi, mărunțeii păstrară tăcere. Unul lepădă sumanul, rămânând într-o flanea groasă cu curea bătută în nasturi de alamă. Celălalt se
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
experiența lor și ce a reținut? Prima oiță a murit când taica a intrat în casă să mănânce, deci el nu va veni în casă după mâncare, mai bine va lua pâine, slănină, cârnați și o ceapă roșie într-o traistă. Fratele cel mare a vrut să scape de plictiseală cu vinul din beciul încărcat de bunătăți. Va lua cu el de dimineață o sticluță mică de vin și când i se face sete, doar atunci va bea câte o picătură
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
odihnit chiar un pic, timp în care își scosese fluierul din buzunar și începu să cânte animalelor cele mai frumoase cântece de păscut. Periodic trecea printre rândurile oilor ca să vadă dacă totu-i în ordine. Când se făcuse amiază, desfăcuse traista de la maică-sa și începuse să mănânce din merindele de acasă, după care băuse o gură de vin. Seara lua fluierul în mână și porni printre oi, vrând să vadă tot ce se întâmplă în jurul lui. Fusese conștient, el a
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
roman este în pericol. Ce se poate îmtâmpla? e curioasă puștoaica. Occia nu-i răspunde. N-are nici un rost s-o sperie. Dar ame nințarea nu privește numai cetatea, ci întregul Univers. Este un copil inteligent, se bucură. Neam de traistă ce-i drept, dar sentimentală și cu minte în cap. Dacă are și bun simț, totul o să meargă ca pe roate. O mângâie pe obraz: — Căminul Statului este precum celelalte case... — Da? se minunează Domitia. — Da, întărește Occia. Ai să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
știu eu să orânduiesc, așa de unul singur, scurgerea vremii? a întrebat Anul cel Nou. Tare mi-e teamă că am să încurc ploile cu omăturile, zilele de arșiță și de zăduf cu înghețurile și cu vântoasele. Că aici în traista asta plină văd că am de toate. Am să le scot și eu cum mi-or veni la îndemână... Nu se cade să facem una ca asta, fiindcă în lume totul se cuvine să se depene așa după cum trebuie! Dar
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
le dăruiesc nuci, gutui, mere, pere, prune, struguri și le deschid porțile școlilor. Numele meu este Toamna! Așa-i că acuma nu mai ți-e frică? Așa-i ca n-ai să mai încurci zilele pe care le porți în traistă? a întrebat, cu glasul său cel gros, Anul cel Vechi. Nu, uncheșule, anotimpurile au să mă ajute să țin rânduiala cuvenită, a răspuns cu voie bună Anul cel Nou. ” Cerințe: 1. Citiți cu atenție textul și subliniați expresiile frumoase. Împărțiți
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mogâldeață afundată în apă până la subsuori, cu glugă pe cap și umeri, ca a hamalilor. Cu grabă și fără zgomot se mișca prin vâltoare, de colo-colo. I se deslușeau doar mâinile, care culegeau icoanele plutitoare și le băgau într-o traistă. Era un hoț de icoane și probabil se ducea apoi la iarmaroc să le vândă la un preț de nimic. De gât i se bălăbănea o mână de mort dezgropat, însemn al hoțiilor tainice și tăcute. Capitolul V AVEA ÎN
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
căror siluete sumbre se profilau pe cer. Muntele se înălța lin din câmpie, pe nesimțite. Pimen călca voinicește, fără să scoată vreun cuvânt. În curând Bătrânul începu să gâfâie, simțindu-și în sfârșit oboseala. Se hotărî să se lepede de traista din spate, plină cu obiecte agonisite de la graf și de prin târg. O ascunse într-o scorbură, acoperind-o cu mușchi și crengi. Tot timpul drumului au fost însoțiți de sunetele iarmarocului. Acum, însă, cu toate că se depărtaseră, zgomotul crescu în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
frumos! Ieri după amiază, eram cu Velișcu în cerdac la Hârtopanu la un pahar de vin și cum ne uitam noi așa melancolic în lungul străzii, pustie la ora aia, numai ce văd că ies din școală doi copii cu traistele de gât. E, mă gândesc, i-o fi învoit să plece acasă. Da' nu trec nici cinci minute și mai ies doi, după alte cinci minute încă doi și tot așa până se golește clasa. în urma lor cine credeți că
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
dovezi despre implicarea politicului în toată hoția asta. Deci râuri, râuri de euroi și dolari curgeau cu milioanele de la toate vămile din România pe sub nasul politicului în buzunarele unui lider sindical, iar ei stăteau și se uitau ca proasta-n traista goală. Oare cam cât de proști ne crede el pe noi. Sau cine știe, poate chiar suntem, de vreme ce l-am mai „uns” odată ca președinte. Se mai plânge pe la colțuri, că televiziunile lui Vîntu și Voiculescu, vor să-i spargă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
puteți să vă imaginați cum, râuri, râuri de euroi și dolari, curgeau cu milioanele de la toate vămile din România, pe sub nasul politicului în buzunarele unui lider sindical, iar ei stăteau și se uitau așa-ntr-o dungă, precum proasta-n traista goală. Oare, cam cât de proști ne crede el pe noi? Sau cine știe, poate chiar suntem, de vreme ce l-am mai „uns” odată ca președinte. Se mai plânge și pe la colțuri, că televiziunile lui Vîntu și Voiculescu, vor să-i
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
o să fie mulțumit cu o bucată de stofă. Hunul surâse și încuviință. Apoi se ridică brusc și, din câțiva pași, ajunse la încărcătura de bagaje, pe care Kayuk o pusese pe jos, lângă animale; se aplecă să scotocească într-o traistă și scoase de acolo un mic săculeț din piele de căprioară. Se întoarse, cântărindu-l în palmă. - Uite, spuse, dându-i-l marcomanului. E praf de aur. Ține-l tu. Tovarășii săi schimbară o privire perplexă și se uitară apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
închideau valea, soarele începea să-și arate sfios fața, din spatele păturii învolburate de nori. Audbert se întoarse în casă aproape imediat cu plosca de hidromel și umplu paharul de lemn al femeii, cornul său gol, pe care îl luase din traista atârnată de șa, și cănile de lut pe care, între timp, cei patru huni le desprinseseră de la centură, unde le purtau după obiceiul neamului lor. Odolgan întrebă pentru cine să închine. — Pentru cine ne îndrăgește! propuse Audbert, ridicând cornul plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]