1,736 matches
-
adevărat în Centrul Lumii și reproducând, la scară microcosmică, Universul. Cu alte cuvinte, omul societăților tradiționale nu putea trăi decât într-un spațiu "deschis" către înalt, unde ruptura de nivel era simbolic asigurată și unde comunicarea cu lumea cealaltă, lumea "transcendentală", era posibilă prin mijlocirea ritualurilor. Firește, sanctuarul, "Centrul" prin excelență, era acolo, la îndemîna sa, în orașul său, și nu trebuia decât să pătrundă în Templu ca să comunice cu lumea zeilor. Însă homo religiosus simțea nevoia să trăiască mereu în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
supraomenești. Cel ce se ridică urcând treptele unui sanctuar ori scara rituală care duce la Cer încetează să mai fie om: într-un fel sau altul, el ia parte la o condiție supranaturală. Operația nu este logică și rațională. Categoria transcendentală a "înălțimii", a suprapământescului, a infinitului se înfățișează omului ca tot, atât minții, cât și sufletului său. Este o conștientizare totală pentru om, care descoperă, privind Cerul, nemărginirea divină și totodată propriul său statut în Cosmos. Prin propriul său mod
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
prin inițiere. Chiar Buddha o spune: "Le-am arătat învățăceilor mei mijloacele prin care pot crea, pornind de la acest corp (alcătuit din cele patru elemente, supuse stricăciunii), un alt corp de substanță intelectuală (rûpim manomayam), întreg și înzestrat cu însușiri transcendentale (abhinindriyam)."27 Simbolismul celei de-a doua nașteri sau al zămislirii ca acces la spiritualitate a fost preluat și valorizat de către iudaismul alexandrin și de către creștinism. Filon folosește din plin tema zămislirii în legătură cu nașterea vieții spirituale la o viață superioară
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
în măsura în care este rezultatul nenumăratelor experiențe existențiale, inconștientul nu poate să nu semene cu diferitele universuri religioase. Căci religia este soluția exemplară a oricărei crize existențiale, nu numai pentru că se poate repeta la nesfârșit, ci și pentru că este socotită de origine transcendentală și, prin urmare, valorizată ca revelație primită dintr-o altă lume, transumană. Soluția religioasă nu numai că rezolvă criza, dar în același timp "deschide" existența către anumite valori care nu mai sânt nici întîmplătoare, nici particulare, permițîndu-i astfel omului să
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a uitat întâi la doamna de onoare, pe urmă la noi ceilalți și a rânjit cu gura până la urechi. Era un zâmbet cu atât mai eclatant, cu cât era absolut lipsit de sens. Nu pentru că dinții lui erau, evident, superb, transcendental de falși. O clipă a privit-o curios pe doamna de onoare, păstrându-și zâmbetul surprinzător de intact. Sau s-a uitat la ea, mi-am spus eu, ca și cum ar fi crezut că doamna de onoare ori altcineva dintre noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
a creatorilor de hai-kuuri și l-a turnat careva (se bănuia că Troparu, care deja descifrase enigmaticele inscripții de la Țonțești, atestarea sigură a analelor dacice, un fel de testament încifrat al unui preot către discipolii săi) că umblă cu aberații transcendentale, mascate sub forme de-astea japoneze. Troparu cel puțin vorbea cu pietroaiele culese de el de pe prundul râurilor în care se scăldaseră dacii și ce afla punea în poeme. Era la vedere. Dar cu haikuurile, se zvonea, puteai trece chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
în poeme. Era la vedere. Dar cu haikuurile, se zvonea, puteai trece chiar și prin ziduri. Auzise și Ceaușescu de chestia asta cu plimbarea dintr-o cameră în alta prin pereții de beton, pe care-o făceau la ședințele lor transcendentalii, care cică făceau yoga, dar ei își concentrau gândurile să dărâme multilaterala dezvoltare. Cei de la Servicii i-ar fi spus lui Mațungă, prietenește, să stea în banca lui de traducător, câștigă încă bine, are copii care învață satisfăcător, ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și am simțit cum mi se ridică o mare greutate. —Vorbind foarte serios, totuși, sună foarte mișto, spuse ea. O să ai timp să vizitezi cât timp stai acolo? Am auzit că oamenii vorbesc despre Hagia Sofia ca despre o experiență transcendentală. Și Moscheea Albastră. Și marele bazar. O croazieră turistică pe Bosfor! Doamne, Bette, pare incredibil... N-am vrut să-i spun că singurele activități de zi pe care le-am văzut pe itinerar până acum erau masajele la saună sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
săptămână la alta, așa că uneori era captivată de Barbara Cartland și de Anya Seton, alteori de esotericul Ouspensky și alteori de Kenneth Clark, dar cel mai des de instructorul de la cursul de olărit de marțea sau de conferențiarul de meditație transcendentală de joia, așa că Wilt nu știa niciodată ce-l aștepta când vine acasă, dacă facem abstracție de o cină gătită pe fugă, câteva păreri exprimate cu îndârjire - toate legate de lipsa lui de ambiție - și un eclectism intelectual semidigerat care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
normali - și care nici nu erau excesiv de impresionabili - se simțeau storși de puteri după numai zece minute petrecute în compania ei. La cursul de yoga, atunci când stătea în lotus, reușea să iradieze energie, iar străduințele sale de la orele de meditație transcendentală fuseseră asemănate cu o oală cu presiune pusă să fiarbă la foc mic. Și odată cu energia creatoare venea și entuziasmul - de fapt entuziasmele febrile ale unei femei în mod clar neîmplinite, pentru care fiecare idee nouă era vestitoarea zorilor unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
mult în zilele noastre. Păi, să-ți zic că singurul lucru de care am eu parte e o cină rece și un bilețel în care mi se spune că a plecat la cursul de olărit sau la cel de meditație transcendentală sau la vreo altă chestie semidoctă. Și, oricum, pentru Eva o slujbă ar însemna să preia conducerea fabricii. îți amintești de Potters, compania aceea de inginerie care a dat faliment acum vreo doi ani, după o grevă? Ei bine, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
așa? — în nici un caz! replică Eva, îngrozită de idee, iar după micul dejun, înainte să se ducă în cambuza îngustă ca să se spele, luă prima pilulă. Totul era așa de diferit de cursul de olărit și de cel de meditație transcendentală! Pe punte, Sally și Gaskell încă se mai ciorovăiau. Ce dracu’ îi oferi tu la țâțoasa aia slabă de minte? întrebă Gaskell. — PaTe, Contact Fizic, Eliberare Tactilă, zise Sally. E handicapată senzorial. — E handicapată și mental. Am cunoscut destui tăntălăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
inspectorul, întinzându-se să-și ia ceașca de cafea. Era sâmbătă dimineața și se făcuse ora unsprezece, dar el insista în continuare. Mai avea douăzeci și opt de ore ca să scoată adevărul de la Wilt. — Eu am avertizat-o tot timpul că meditația transcendentală implică potențiale riscuri, zise Wilt, care se afla el însuși pe tărâmul intermediar dintre somn și trezie. Dar ea a ținut morțiș s-o facă. — Ce să facă? — Să mediteze transcendental. în poziția lotus. Poate că de data asta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Wilt. — Eu am avertizat-o tot timpul că meditația transcendentală implică potențiale riscuri, zise Wilt, care se afla el însuși pe tărâmul intermediar dintre somn și trezie. Dar ea a ținut morțiș s-o facă. — Ce să facă? — Să mediteze transcendental. în poziția lotus. Poate că de data asta a mers mult prea departe. S-ar putea să se fi transmutantizat. — Trans ce? întrebă inspectorul Flint bănuitor. — S-a transformat în altceva printr-o tehnică magică. — Iisuse, Wilt, dacă ai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
inevitabil entuziastă. Ca și el, și Eva căutase Absolutul, Adevărul Veșnic care s-o salveze de bătaia de cap pe care o impunea nevoia de a judeca mereu singură lucrurile. îl căutase la cursul de olărit, la cel de meditație transcendentală, la cel de judo, la trambulina elastică și - cazul cel mai nepotrivit - în dansul oriental. în cele din urmă încercase să-l descopere în eliberarea sexuală, în Emanciparea Femeilor și în Taina Sfântă a Orgasmului, în care se putea pierde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
apparitios approved by the Catholic Church, Ok, Întrebându-mè, oare dacè aș avea o hartè a lumii și aș însemna toate locurile aparițiilor miraculoase, cu ani cu tot, n-aș descoperi cumva printr-o neașteptatè întâmplare un grafic celest al intențiilor transcendentale? și, dacè, cu puținè imaginație, aș crea un program de calculator care sè anticipeze aceste apariții? Matei e programator, acum e vorba de acest Matei, nu de celèlalt, sfanțul cu evanghelia! Sè creez un program care sè-mi interpreteze toate datele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
lume râvnitè, dar inaccesibilè, Nu voi ști niciodatè dacè viața liniștitè, pe care, petrecutè în satul dintre dealuri, mi-o imaginez naivè și simplè, m-ar vindeca de toate maladiile sufletului, Nu, acum nu se mai poate! E limpede! Lumile transcendentale nouè nu sunt dincolo de marginea invizibilè a lucrurilor, ci le putem vedea și percepe, chiar și în viteză unui tren, dar fèrè sè le putem vreodatè atinge, E prea târziu pentru Matei! Ar fi imposibil sè trag semnalul de alarmè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
vorbă că vine târziu. Foarte târziu. Ledoulx se bâlbâi că era doar în trecere, mormăi ceva și despre o chestiune fără importanță, apoi ceru un pahar cu apă. Urâtul se răsuci atunci cu fața spre el, îl privi cu expresia transcendentală a unui mare maestru deranjat din sferele înalte ale creației, dar hotărât să nu le părăsească, îi indică din bărbie direcția spre carafa și paharele așezate, la vedere, pe măsuța de lângă canapeaua din colț, după care își continuă migăleala. Revenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
blasfemii, Eminență, eu n-am spus că dumnezeu și-ar dori propriul sfârșit, De fapt, chiar cu aceste cuvinte nu, dar ați admis posibilitatea ca imortalitatea trupului să izvorască din voia domnului, nu e nevoie să fii licențiat În logica transcendentală ca să Înțelegi că cel care spune una, o spune, pe cealaltă, Eminență, vă rog, credeți-mă, a fost doar o simplă frază de efect menită să impresioneze, un final de discurs, nimic mai mult, știți bine că politica are astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
și obligațiile lor, care să-i facă pe oameni solidari, devotați, plini de compasiune, sunt convins că În foarte scurt timp familiile păcătoase ar deveni conștiente de cruzimea de neiertat a comportamentului lor actual și s-ar Întoarce la valorile transcendentale care nu demult constituiau temelia lor cea mai solidă, Îndoielile mele cresc cu fiecare minut, acum mă Întreb dacă n-ar trebui să vă Încredințez mai degrabă portofoliul culturii, sau pe cel al cultelor, pentru care de asemenea vă descopăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
surâs etrusc, sau să rămână câteva clipe cu gura căscată, cu ochii În tavan, iar apoi să zică, așa, ușor bâlbâit: „Ei, bineînțeles, Kant ăsta...” Sau, În caz că se angaja ceva mai explicit Într-un atentat la Întregul sistem al idealismului transcendental: „Mda. Iar pe urmă s-a apucat să facă toată harababura aia...” Apoi te privea cu solicitudine, ca și cum tu, și nu el, rupseseși vraja, și te Încuraja: „Dar spuneți, spuneți. Pentru că acolo, dedesubt, sigur există... există ceva care... Omul avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
M-am reîntors la Pilade, dar m-am simțit ca pe pământ străin. Rămânea biliardul, erau, mai mult sau mai puțin, aceiași pictori, dar se schimbase fauna tânără. Am aflat că unii dintre vechii clienți deschiseseră acum școli de meditație transcendentală și restaurante macrobiotice. Am Întrebat dacă vreunul deschisese cumva un cort de rit umbanda. Nu, poate că eram În avans, căpătasem competențe inedite. Ca să-i facă pe plac nucleului istoric, Pilade ținea și un flipper de model vechi, din acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
părut, ficțiune), „Ora Leandrului“ (găzduia titluri de tipul Jurnalul unei copile bolnave), „Insula Paștelui“ (mi s-a părut, eseistică variată), „Noua Atlantidă“ (ultima operă publicată era Koenigsbergul Mântuit - Prolegomena la orice metafizică viitoare ce s-ar prezenta ca dublu sistem transcendental și știință a noumenului fenomenal). Pe toate copertele, emblema editurii, un pelican sub un palmier cu motto-ul „eu am ceea ce am dăruit”. Belbo fu evaziv și sintetic: domnul Garamond avea două edituri, iată explicația. În zilele următoare mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să recurgă adesea la sfaturile mele, poate mai mult la bunul meu simț decât la doctrina mea. E curios, știți, că printre adepții cercetărilor sapiențiale se găsesc uneori personalități ieșite din comun... Nu vorbesc de cei care caută veșnic consolări transcendentale sau de spiritele melancolice, dar chiar și de persoane cu știință profundă și de mare finețe intelectuală care, cu toate astea, se lasă În prada himerelor nocturne și pierd simțul limitei dintre adevărul tradițional și arhipelagul ciudățeniilor. Persoanele cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
în momentele de mare creație, și deci, de mare angajare speculativă. Atunci când mai apoi, această excelență a gândirii nu este doar more geometrico, ci și geometria este străbătută de o dialectică riguroasă, ea devine more historico. Așa cum se știe, idealismul transcendental a însemnat viziunea istoristă a gândirii ca gândire absolută. Abandonarea în plasa dialecticii sale, nu ne pune doar la adăpostul alogicii condiției umane, ci și la adăpost de orice impreviziune publică. Pasiunea individuală și colectivă dispare în conștientizarea raționalității acelui
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]