4,862 matches
-
recunoașterea parteneriatului social și implicarea; implicarea societății civile; serviciile publice și cele de interes general; salarii decente și echitabile; protecția socială; incluziunea socială; drepturile fundamentale de muncă și sociale (ca lucrători și cetățeni în general); coeziunea regională și politicile sociale transnaționale. În compoziția modelului social european identificăm o abordare comună a aspectelor sociale, creșterea drepturilor minime care privesc condițiile de muncă, sistemul durabil și universal de protecție socială, dialogul social puternic și funcțional, credința în participare și democrație la locul de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este un obiectiv orizontal de care poate beneficia orice țară. O mică parte din aceste fonduri are o destinație specifică pentru probleme de interes comun pentru regiuni. Acestea sunt inițiativele comunitare - 5,35% din FS: Interreg III - pentru cooperare trans-frontarieră, transnațională și interregională; Urban II - dezvoltare durabilă a orașelor și a zonelor urbane în declin; Leader + - dezvoltare rurală prin inițiative locale; Equal - combaterea inegalităților și discriminărilor de acces la piața muncii. Procesul de extindere a Uniunii Europene după căderea sistemelor comuniste
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
intens liberalizați în cadrul acestora. Dacă primei perioade i-a fost specifică colonizarea și intensificarea comețului transatlantic prin schimbul de produse agricole, a treia a restricționat libera circulație a forței de muncă, a impus noi bariere comerciale și a redus investițiile transnaționale. Spre deosebire, etapa a doua este etapa revoluției industriale - căderea barierelor comerciale, intensificarea comerțului ca urmare a scăderii semnificative a costurilor de transport internațional, dezvoltarea comunicațiilor - în timp ce a patra este considerată era tehnologiei informaționale și a fluxurilor financiare internaționale dinamice
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mondiale de petrol, a căror decizie de majorare a tarifului de export al petrolului (1973) a constituit declicul crizei economice cu care s-au confruntat economiile dezvoltate la începutul anilor ’70. De asemenea, infuzia de capital străin prin extinderea companiilor transnaționale nu este doar generatoare de locuri de muncă în țările cu un sensibil decalaj în privința perfomanțelor economice și nu prezintă doar avantajul de a diversifica și a crește, astfel, nivelul de pregătire profesională al forței de muncă locale. Odată cu extinderea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aflate pe mai multe niveluri: național, regional sau global. Din perspectiva globalizării, este necesar să fie luați în calcul diverșii actori internaționali care promovează mișcări sociale globale cum ar fi: reducerea sărăciei, problematica mediului, mișcările feministe sau emergența societății civile transnaționale. Există așadar un nou spațiu public, o nouă formulă a vieții publice axate pe dezbateri regionale sau probleme globale (Held, 1998). O serie de organizații internaționale au drept scop reducerea sărăciei din mediul rural și promovarea dezvoltării rurale. Ruralul a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
soluție, ci mai degrabă ca unul dintre factorii care pot contribui la dezvoltare, iar intervenția statului să se bazeze pe cunoașterea fenomenului și a dinamicii sale specifice. Bibliografie Anghel, Remus, 2005, „Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practicI transnaționale la migranții români din Milano”, Sociologie Românească, vol. III, nr. 2. Diminescu, Dana, 1996, „Deplasările oșenilor în străinătate, un nou model de migrație”, Revista de cercetări sociale, nr. 2, București. Diminescu, Dana, 2003, „Introduction”, în Dana Diminescu (coord.), Visible mais
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Régime de migrations et prospectives pour la création d’associations de migrants. Le cas des travailleurs roumains en Israel”, în Dana Diminescu (coord.), Visible mais peu nombreux, Editions de la Maison des sciences de l’homme, Paris. Sandu, Dumitru, 2000, „Migrația transnațională a românilor din perspectiva unui recensământ comunitar”, Sociologie Românească, 3-4. Sandu, Dumitru, 2005, „Emerging transnational migration from Romanian villages”, Current Sociology, vol. 53 (4). Sandu, Dumitru; Constantinescu, Monica; Ciobanu, Oana, 2004, A Country Report on Romanian Migration Abroad: Stocks and
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
orientează întregul sistem social; dezvoltarea comunicaților și tehnologiilor informației a făcut ca aceste sisteme să devină parte a mecanismelor de creștere a țărilor avansate. Dezvoltarea socială a devenit un concept preferat al cunoașterii și acțiunii instituționale, în special la nivel transnațional. Evoluția indicatorilor de dezvoltare socială utilizați pentru comparațiile internaționale reflectă o evoluție a concepției asupra semnificației acestei sintagme și a aplicabilității sale, pe care încercăm să o ilustrăm. Dezvoltarea socială este un concept care s-a impus tot mai mult
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
folosite au fost descrise de alte etnografii care au discutat distribuția și consumul socialist. Din acest motiv, am ales să ne concentrăm pe două nișe ce erau specifice acestei localități, și anume micul trafic de graniță în Ungaria și rețelele transnaționale, care-i includeau pe germanii ce emigraseră în fosta RFG. În a treia parte a lucrării discutăm chiar practicile de consum specifice penuriei, mai degrabă decât modalitățile în care bunurile erau distribuite informal. Întrebarea principală a studiului este ce putem
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Paginile web, cum sunt site-urile de comerț electronic, au început să fie, din ce în ce mai mult, ținta atacurilor, care nu sunt reglementate prin legile ce protejează, de exemplu, formele de proprietate. Legile de constrângere efectivă sunt dificil de implementat din cauza naturii transnaționale a spațiului virtual. Mecanismele de cooperare peste granițele naționale pentru rezolvarea și pedepsirea fraudelor sunt complexe și greu de aplicat. Din această cauză, infractorii spațiului virtual pot sfida prevederile jurisdicționale convenționale ale națiunilor, inițiind atacuri de pe calculatoare aflate oriunde în
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a tipurilor de rezultate la care se ajunge. Există însă o gamă foarte largă de subiecte notabile în această disciplină. Nu am discutat deloc, de exemplu, despre problemele legate de războaie și pace la nivel internațional, despre alianțele și afilierile transnaționale, despre organizațiile guvernamentale subși supranaționale, despre revoltele și rebeliunile cetățenilor. Științele politice au o arie largă de studiu, abordând subiecte cu semnificație empirică referitoare la modul cum trăiesc oamenii în societate, cu semnificație normativă în ceea ce privește calitatea vieții în comunitățile respective
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
național sau internațional. Mai recent, adică spre sfârșitul secolului XX, învățământul superior s-a „masificat”, adică s-a ajuns în stadiul în care cererile individuale pentru calificări universitare s-au universalizat. Pentru a satisface astfel de cereri, au apărut universități transnaționale (care nu se află sub jurisdicția vreunui stat național), dar și universități virtuale, corporatiste, particulare etc. Principiul organizării ierarhice a învățământului, cu universitatea în vârf, a rămas. Structurile instituționale ale universităților recente s-au schimbat însă atât de mult, încât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
situațiilor de viață se asociază cu cea a mesajelor în mare parte accesibile și comune pentru toți, cel puțin în mod potențial. Acestea au încetat chiar să mai fie naționale fie pentru că avem acces la o largă varietate de canale transnaționale, fie întrucât ni se prezintă știri, filme, documentare etc. produse pretutindeni în lume. Ajungem să fim în același timp aici și acolo, în interiorul și în afara unui eveniment, să privim sau să citim în singurătatea propriei reflecții și să reflectăm odată cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
totul insuficient. Ce tipuri de competențe ale absolvenților de învățământ superior dorim? Care ar fi calitățile sau trăsăturile personale pe care aceștia ar trebui să le asimileze și să le releve, întrucât anticipata economie/societate a cunoașterii și mobilitatea ocupațională transnațională le solicită în numele competitivității? Câte dintre opțiunile vieții de muncă, ale vieții personale sau interpersonale, de comunicare sau de orice altceva de pe scena lumii sociale, economice sau culturale sunt induse de ceea ce se predă și se învață în universitate și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
casa ori în orașul studentului. Numărul studenților beneficiari crește foarte mult, impactul calitativ poate fi important, competiția dintre universități crește și se internaționalizează. Mobilitatea programelor de studii a dus la consacrarea unui gen nou de educație superioară. A apărut educația transnațională sau transfrontalieră, care denaționalizează sistemele de învățământ superior și universitățile într-un dublu sens. Pe de o parte, orice universitate, indiferent de spațiul național căruia îi aparține, are șansa de a participa (sau este forțată să o facă) la spațiul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
forțată să o facă) la spațiul global al învățământului superior, de a explora avantajele și dezavantajele acestuia, de a se adapta la noul context sau de a fi, horribile dictu, strivită de acesta. Pe de altă parte, au apărut universitățile transnaționale sau transfrontaliere, ce nu mai aparțin nici unui sistem național de învățământ superior, dar furnizează servicii educaționale studenților ce pot aparține oricărei țări. Rezultă astfel o piață globală a învățământului superior, în care cooperarea poate fi interuniversitară (adică mai multe universități
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
TV sau online pentru a facilita predarea și învățarea. În sfârșit, universitățile și/sau companiile comerciale pot înființa împreună o nouă companie ofertantă de servicii educaționale superioare, ce funcționează ca organizație pentru profit. O cunoscută instituție specializată în analiza educației transnaționale sau transfrontaliere, numită The Observatory of Borderless Higher Education, a făcut un inventar al acestor companii care oferă programe și servicii educaționale și care sunt listate la bursă, concomitent cu dezvoltarea unui Global Education Index. Autorii au identificat 49 de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de eseuri publicate în 1965 cu titlul Landmarks for Tomorrow, se referea la sfârșitul politic și instituțional al suveranității statului național, așa cum a fost considerată în epoca modernității, și la apariția unui tip nou de instituții care au o vocație transnațională sau transfrontalieră (cf. St. Toulmin, Cosmopolis. The Hidden Agenda of Modernity, The Free Press, New York, 1990, pp. 6-7, pp. 173-174). Z. Bauman, Intimations of Postmodernity, Routledge, Londra, 1992. 1. Octavio Paz, Children of the Mire, Harvard University Press, Cambridge, 1974
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
manele); din Statele Unite (prin subculturile de tineret, prin consumism, dar și prin subcultura de divertisment în curs de completă globalizare, o subcultură postistorică și transculturală); din țările unde se emigrează masiv (în primul rând, Italia, Spania și Portugalia), prin naveta transnațională și negocierile dintre culturile populare de acolo și cea de aici; și așa mai departe. Întreaga mutație a spiritului public românesc după 1989 ar putea face obiectul unui mare proiect colectiv de cercetare. Am schițat un program de cercetare și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de la distrugerea orașelor germane de către anglo-americani prin carpet bombing până la soarta evreilor. Această notă nu poate nici măcar schița programul unui travaliu urgent de revizuire, completare și regândire prin istoricizare a memoriei europene, prin care să se pună bazele unei comuniuni transnaționale prin justă și completă recunoaștere a suferinței Celuilalt, prin recunoașterea lui Tu ca Eu îndurerat. Jan Patoțka sugera același lucru pe temeiul „solidarității celor zguduiți”, o posibilă experiență comună de durere și pierdere ce s-ar putea constitui prin meditația
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
care s-a aflat la baza Codului Bursei londoneze. Codul Cadbury stabilea pentru prima oară regulile de bază ale administrării unei companii pentru a se obține creșterea eficienței, concomitent cu un comportament nediscriminatoriu față de acționari. În timp, aproape toate companiile transnaționale și-au definit propriile coduri de bune practici, devenind din ce în ce mai transparente față de acționari, în mare parte datorită creșterii activismului acestora, dar și pentru că, fiind listate la bursă, erau interesate să aibă o imagine bună față de furnizorii de fonduri. Raportul Cadbury
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
corporații, iar oamenii încep să stabilească ce este acceptabil sau nu în conduita corporativă a acestora. Problema abordării formalizate a aspectelor guvernanței corporative a intrat în atenția generală la sfârșitul secolului XX. Conflictele de interese în activitatea unor companii mari, transnaționale, au ajuns în discuția publică și au impulsionat elaborarea și punerea în practică a codurilor de administrare corporativă. Codurile de bună practică pot fi emise atât de entități guvernamentale sau cvasiguvernamentale, cât și de bursele de valori mobiliare, comisiile de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
aibă suportul susținut al administratorilor; • să conțină mecanisme de adresare a plângerilor și de soluționare a conflictelor; • să se bazeze pe reala dorință de schimbare. În plus, există multe coduri și standarde alcătuite de organizații externe, precum organizații nonguvernamentale, organizații transnaționale, organisme de comerț și organisme profesionale. Toate acestea, care pot fi avute în vedere de către organizații, nu reprezintă organe de reglementare, dar presiunile externe sunt exercitate pentru a asigura conformarea de către organizații/companii<footnote Raven, W., Responsabilitatea socială corporativă: Coduri
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
trăirea laolaltă a indivizilor, comunităților, omenirii. Dar să vedem ce se întâmplă în plan educativ. Tot mai multe sisteme de învățământ suportă procese de înnoire și reformare. Aceste politici reformatoare, prin modelele puse în joc și prin implicarea unor experți „transnaționali”, deschid ele însele calea uniformizării structurilor și proceselor. De altfel, și decidenții din sistemele locale de educare au tot interesul ca învățământul național să fie deschis, permisiv la practicile educative din alte părți. Mobilitatea tot mai pronunțată a oamenilor fac
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
tip de stimuli. ș...ț Bunuri produse de aceeași companie sunt disponibile oriunde în lume, producția a devenit aproape standardizată, indiferent de locul geografic (1998, online). Pentru înțelegerea mecanismelor economice mondiale actuale, printre cei mai semnificativi factori se află corporațiile transnaționale. Există de asemenea mărturia cantitativă a unei întregi serii de indicatori economici, cum ar fi investițiile externe directe, volumul tranzacțiilor, integrarea piețelor naționale de capital, producția brută la nivel mondial etc., ce arată că sistemele de producție și piețele locale
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]