949 matches
-
directă nu se constituie în marcă distinctivă absolută. Identitatea specifică funcțional-sintactică a completivei directe rămâne implicită în planul semantic al relației de dependență, determinat în mod esențial de natura regentului. COMPLEMENTUL INDIRECTTC "COMPLEMENTUL INDIRECT" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale) tranzitive (cu tranzitivitate directă sau indirectă): „Gândindu-se la toate acestea, muierea lui Țugurlan se hotărî să-și facă ea vreme.” (M. Preda, Moromeții, 140) • expresii impersonale: „El tace - pentru că-i e frică de cuvinte.” (L. Blaga, 93) • interjecții: „Na-vă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poeme embrionare, momente favorabile la îndemâna poetului?” (G. Călinescu, U.P., 97) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" În plan semantic, când determină un verb, complementul indirect ocupă poziții diferite în împlinirea semantică a câmpului sintactic deschis de acesta: • în relație cu verbe tranzitive indirecte, precum a vorbi, a renunța, a se referi etc., complementul indirect ocupă o poziție similară cu cea a complementului direct: este „obiectul” pasiv al acțiunii verbale: „În mine se mai vorbește și astăzi despre tine.” (L.Blaga) • în relație
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a vorbi, a renunța, a se referi etc., complementul indirect ocupă o poziție similară cu cea a complementului direct: este „obiectul” pasiv al acțiunii verbale: „În mine se mai vorbește și astăzi despre tine.” (L.Blaga) • în relație cu verbe tranzitive directe, precum a povesti, a auzi, a întreba, a-și aminti etc., complementul indirect este o alternativă la complementul direct, odată cu producerea unei mutații semantice: obiectul pasiv al acțiunii devine obiect de „circumscriere” a acțiunii verbale: „Scriu la un roman
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I.L. Caragiale, IV, 129), „Nu voi sicriu bogat, / Podoabe și flamuri, Ci-mi împletiți un pat / Din veștede ramuri.” (Eminescu, I, 223) sau chiar cu tranzitivitate indirectă: „Vă vorbeam de școala primară din Mântuleasa.” (M. Eliade, 214) Acțiunea unor verbe tranzitive, precum a auzi, a istorisi, a povesti, a spune etc. poate primi trei limite exterioare: una este descrisă de un complement direct, iar celelalte două, de complemente indirecte: „Povestește-mi ceva despre ea.” 1 2 3 Expresiile impersonale al căror
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mică ar fi, numai o picătură în raport cu nemărginirea?” (M. Eminescu, P.L., 25), „Față cu ceea ce s-a petrecut în dimineața aceea de vineri, toate celelalte «ântâmplări» pălesc definitiv.” COMPLEMENTUL DE AGENTTC "COMPLEMENTUL DE AGENT" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale) tranzitive (cu tranzitivitate directă), la diateza pasivă: „«Geniu pustiu» a fost tipărit în ediția Minerva a „autorilor clasici” ca roman „inedit” de către d. I. Scurtu.” (G. Ibrăileanu, 141) „Își luaseră pâine cu ei și pălincă Și niște slană de anul trecut
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se realizează, autorul posibil al acțiunii spre care trimite conținutul semantic al rădăcinii verbului (sau substantivului): A așezat aparatul în așa fel încât să fie manevrabil de către oricine. Realizarea sintactică prin complement de agent a complementului semantic principal al verbelor tranzitive determină dezvoltarea unei contradicții între planul logico-semantic și planul semantico-sintactic al enunțului întemeiat pe construcția pasivă. Contradicția, cu originea în sensul de diateză, se dezvoltă la cei doi poli ai desfășurării acțiunii verbale, interpretată lingvistic de subiectul vorbitor: • agentul „activ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lexico-gramaticale de gradul II: tranzitivitate etc.) și la nivelul al treilea (al sensurilor gramaticale: diateză, intensitate etc.) aceste funcții reacționează (și sunt generate) în mod diferit. Funcția de complement este cerută (impusă) de regent, ca o complinire absolut necesară. Verbele tranzitive cer complement direct: Am căutat...® Am căutat-o pe Maria. / Am căutat pe cine mi-ai spus (ce mi-ai spus.) sau complement indirect: Cărțile aparțin...” ® „Cărțile îmi aparțin. Verbele la diateza pasivă cer complement de agent: Mihaela a fost
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
două complemente-obiect; un album și mi), ci îl amplifică doar prin concretizare lexical-sintactică a unei coordonate temporale, descrisă în mod abstract, de timpul categorial al verbului: perfectul compus. Numai unele verbe (locuțiuni verbale) cer cu necesitate un circumstanțial (așa cum verbele tranzitive cer complement-obiect), prin care să se descrie o coordonată (spațială, cel mai adesea, sau temporală) a câmpului semantico-sintactic pe care îl deschid. Astfel, în absența circumstanțialului de spațialitate la marginea pădurii, enunțul Casa lui se află șla marginea păduriiț. ar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
directă, dacă rolul de mediator în dezvoltarea relației sintactice îl are un complement direct: Culege o poală de somnoroasă, pe care o fierbe la un loc cu o vadră de apă dulce și cu una de miere...” (I. Creangă, 210), tranzitive sau intranzitive, dacă medierea o face subiectul enunțului: „Vechiul cântec se împletea cu sunetul stins al acordeonului și cu tristele măsuri ale țambalului.” (E.Barbu, 76) • sau interjecții: „Dar lasă asta... hai în oraș cu mine.” (M. Eminescu, P.L., 74
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
introductive, asociind îmbogățirea ornamentală a liniei arpegiate din prim-planul discursului cu o ipostază mult mai sugestivă a ideii de reflectare. Subtila evidențiere expresivă a acesteia, în plan interpretativ, atribuie imaginii sonore o senzație pregnantă de transparență și imponderabilitate. Episodul tranzitiv En animant (animând) impune o atentă gradare dinamică, în scopul de a construi imaginea iconică de „val”, ce își află culminația în fragmentul măsurilor 48 - 50 ( f ). Claritatea interpretării arabescului superior se va asocia cu precizia ritmică a octavelor din
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
multiple, figurează drept adevărate sugestii onomatopeice, care, în asociere cu nivelul rapid al tempo-ului și un efect amplu de rezonanță, vin să sugereze mișcarea imponderabilă a personajului evocat. Cel de-al doilea episod (măsura 18), cu o evidentă funcție tranzitivă, echivalentă punții din contextul unei forme clasice de sonata, aduce în prim-plan circumstanța unei suprapuneri bitonale de și . Înlănțuirea mixturală în acorduri de sextă marcată cu p doucement soutenu (susținut blând) afirmă cel de-al doilea material tematic, expus
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
doar de constatat, ci și de neacceptat. Aceste cazuri-limită sunt în măsură să demonstreze că reflexivitatea care nu-l duce pe făptaș în fața legii este inoperantă sub aspect moral. Nu întâmplător, morala reflexivă a eroilor tragediilor antice nu eludează morala tranzitivă, în ciuda nevinovăției cu care au căzut ei în hybris, așa după cum i-a fost fiecăruia scris, date fiind căderile neamului din care venea. Corul antic îi plânge pe Oedip, pe Creon și pe Oreste, dar nu-i absolvă de pedeapsă
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
grupuri nominale ca verbul și le conferă aceleași roluri: dacă nu ar fi *Disperarea scânteiază, nu ar exista nici *Scânteierea disperării... Când verbul este intranzitiv, genitivul este obligatoriu interpretat ca subiect ("genitiv subiectiv", ca în exemplele date); când verbul este tranzitiv, genitivul poate fi interpretat și ca un complement de obiect ("genitiv obiectiv": revendicarea concediilor plătite); 3) nevoia de a fi interpretate ca o frază. Este același lucru cu sensul lor "procesiv", dinamic: revendicarea concediilor nu provine din verb decât dacă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
se poate spune și despre ciclul de versuri Vârsta de fier, scris în această perioadă (1940-1944), dar publicat postum. Textele capătă aici tânguirea bocetului și tematica patriotică este mult mai evidentă. Vârsta de fier e o întoarcere spre tehnicile declamatorii, tranzitive ale poeziei Ardealului, spre tematica poemelor lui Goga, deși iese în evidență aspectul profund personal al lamentației ("Ia seama că mâine/ cocorii de seară/ vor duce și luna,/ furând-o din țară", Jale de început de noiembrie; "Inima mea - e-
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în propoziții, acestor verbe li se asociază fie un subiect nedeterminat: Plouă., fie un subiect exprimat printr-un substantiv-non-persoană: Îmi trebuie asta., fie o propoziție subiectivă: Se cuvenea să procedeze altfel.); * capacitatea de a se asocia unui complement direct: verbe tranzitive (simple tranzitive: a comunica, a dori, a spune etc. sau dublu tranzitive: a învăța Tata îl învață pe copil o poezie.) vs. verbe intranzitive (a pleca, a veni, a merge etc.); Clasa semantico-gramaticală a verbului se raportează la categorii gramaticale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acestor verbe li se asociază fie un subiect nedeterminat: Plouă., fie un subiect exprimat printr-un substantiv-non-persoană: Îmi trebuie asta., fie o propoziție subiectivă: Se cuvenea să procedeze altfel.); * capacitatea de a se asocia unui complement direct: verbe tranzitive (simple tranzitive: a comunica, a dori, a spune etc. sau dublu tranzitive: a învăța Tata îl învață pe copil o poezie.) vs. verbe intranzitive (a pleca, a veni, a merge etc.); Clasa semantico-gramaticală a verbului se raportează la categorii gramaticale specifice (diateza
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fie un subiect exprimat printr-un substantiv-non-persoană: Îmi trebuie asta., fie o propoziție subiectivă: Se cuvenea să procedeze altfel.); * capacitatea de a se asocia unui complement direct: verbe tranzitive (simple tranzitive: a comunica, a dori, a spune etc. sau dublu tranzitive: a învăța Tata îl învață pe copil o poezie.) vs. verbe intranzitive (a pleca, a veni, a merge etc.); Clasa semantico-gramaticală a verbului se raportează la categorii gramaticale specifice (diateza, modul și timpul) și la categorii gramaticale comune cu alte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fi, a rămâne, a ajunge, a ieși, a se face, a însemna, a părea, a se numi. Formulați enunțuri în care verbul a fi să aibă valoare predicativă, copulativă, respectiv rol de verb auxiliar. Exemplificați, într-un enunț, valoarea dublu tranzitivă a verbului a învăța. Precizați diateza, modul, timpul și funcția sintactică a verbelor din textele de mai jos: (a) "Tată-său, deznădăjduit, pusese în gând să-l taie; dar fiul său cel mic, Prâslea, veni cu rugăciune către tată-său
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să iei cartea de pe raft!, raportul se subordonare este reperabil, pe de o parte, la nivelul fiecăreia dintre cele două propoziții, între complementul circumstanțial de loc aici și termenul regent verbal vino, între complementul direct cartea și termenul regent verbul tranzitiv să iei, între complementul circumstanțial de loc de pe raft și regentul verbal să iei și, pe de altă parte, la nivelul frazei, între propoziția subordonată circumstanțială de scop/ finală să iei cartea de pe raft și propoziția regentă Vino aici (termen
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
oricărei persoane este de specialitate. * adverb relativ: Mi-a plăcut felul/ cum a rezolvat problema. * adverb nehotărât: Ca recompensă, primești o vacanță/ oriunde îți dorești. COMPLEMENT DIRECT complement direct propoziție subordonată completivă directă Termeni regenți regent de tip verbal: * verb tranzitiv: Scrie un e-mail.; * interjecție predicativă cu valoare tranzitivă: Uite-l pe tata! regent de tip verbal: * verb tranzitiv: Scrie/ ce i-ai cerut.; * interjecție predicativă cu valoare tranzitivă: Uite/ ce ai de făcut! Modalități de realizare Complement direct exprimat prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a plăcut felul/ cum a rezolvat problema. * adverb nehotărât: Ca recompensă, primești o vacanță/ oriunde îți dorești. COMPLEMENT DIRECT complement direct propoziție subordonată completivă directă Termeni regenți regent de tip verbal: * verb tranzitiv: Scrie un e-mail.; * interjecție predicativă cu valoare tranzitivă: Uite-l pe tata! regent de tip verbal: * verb tranzitiv: Scrie/ ce i-ai cerut.; * interjecție predicativă cu valoare tranzitivă: Uite/ ce ai de făcut! Modalități de realizare Complement direct exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ: Citește articolul. * substantiv în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
recompensă, primești o vacanță/ oriunde îți dorești. COMPLEMENT DIRECT complement direct propoziție subordonată completivă directă Termeni regenți regent de tip verbal: * verb tranzitiv: Scrie un e-mail.; * interjecție predicativă cu valoare tranzitivă: Uite-l pe tata! regent de tip verbal: * verb tranzitiv: Scrie/ ce i-ai cerut.; * interjecție predicativă cu valoare tranzitivă: Uite/ ce ai de făcut! Modalități de realizare Complement direct exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ: Citește articolul. * substantiv în cazul acuzativ precedat de prepoziția pe: Îi laudă pe premianți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
direct propoziție subordonată completivă directă Termeni regenți regent de tip verbal: * verb tranzitiv: Scrie un e-mail.; * interjecție predicativă cu valoare tranzitivă: Uite-l pe tata! regent de tip verbal: * verb tranzitiv: Scrie/ ce i-ai cerut.; * interjecție predicativă cu valoare tranzitivă: Uite/ ce ai de făcut! Modalități de realizare Complement direct exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ: Citește articolul. * substantiv în cazul acuzativ precedat de prepoziția pe: Îi laudă pe premianți. * pronume în cazul acuzativ: Ține asta! * pronume în cazul acuzativ
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bucura de ea. * adjectiv pronominal nehotărât: Spune vestea/ oricărui prieten s-ar bucura de ea. * adverb relativ: Se gândește/ cum să acționeze. COMPLEMENT DE AGENT complement de agent propoziție subordonată completivă de agent Termeni regenți regent de tip verbal: * verb tranzitiv la diateza pasivă: Poezia a fost recitată de un actor. * adjectiv provenit din verb la participiu, prin conversiune: Compunerea scrisă de tine este deosebită. * adjectiv derivat cu sufixul-bil: E un proiect lăudabil de orice specialist din domeniu. regent de tip
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pasivă: Poezia a fost recitată de un actor. * adjectiv provenit din verb la participiu, prin conversiune: Compunerea scrisă de tine este deosebită. * adjectiv derivat cu sufixul-bil: E un proiect lăudabil de orice specialist din domeniu. regent de tip verbal: * verb tranzitiv la diateza pasivă: Poezia a fost recitată/ de cine a fost invitat cu acest scop. * adjectiv provenit din verb la participiu, prin conversiune: Compunerea scrisă/ de cine trebuia/ este deosebită. * adjectiv derivat cu sufixul-bil: E un proiect lăudabil/ de oricine
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]