65,686 matches
-
tot atît de "binevenit" și la fel plasat "dincolo de orice discuție", ca pe vremuri scenariștii fostei nomenclaturi, abonați la onorariile cinematografice, sub alte egide decît cea actuală de senator, dar salutați sub aceeași semnătură cronicăreasca. Rămîne să vedem cum va trata confratele diferența - în noua nomenclatura - cînd va trece de la scenaristul senator din opoziție al ultimelei inițiative C.N.C., la scenaristul consilier prezidențial la putere al celei dinții premiere O.N.C., care va avea loc luna viitoare, după avanpremiera din primăvară: Faimosul
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
să se preia ceva din sacralitatea naivă evocata în poezia de la Gândirea: Singurul vis adevărat: acest brad de crengile căruia atârnă/ că o lumină verde sufletul/ întors al bunicii." (Bradul) și afirmat la sfârșitul secolului douăzeci - pentru că mitul biblic este tratat adeseori fantezist și cu umor, de un autor care în mod evident cunoaște cei cincizeci de ani de poezie de dupa Gândirea: "Visez un muritor de rand/ Un pic prostuț și foarte blând/ Un pic ateu, un pic solemn/ Croit din
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
perioadă, nu putem verifica acest punct de vedere din partea lui V. Pop. Brusc, într-adevăr, Valeriu Pop e reactivat cînd încep, în 1940, tratativele pentru cesiunea teritorială vestică cerută de Ungaria. După ce a fost șef al delegației române care a tratat, la Turnu Severin, cu delegația guvernului maghiar, tratative eșuate, Valeriu Pop numit de rege secretar al delegației române (șef era Mihail Manoilescu, ministru de Externe în guvernul Gigurtu) "invitate" la conciliabulele de la Viena. Despre acest tragic episod, Valeriu Pop a
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
maron reiat (pe atunci o haină "de lux"!), a cărui privire șovăia, abia simțit, între melancolie și difidentă. Citindu-i, recent, paginile de jurnal, mi-am dat seama că era atras erotic, în acel timp, de Maria Banus, care-l trata cu o dezamăgitoare condescendenta... realist-socialistă.
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
mulți ani, de interdicții de publicare, s-a văzut, iarăși, mai cu seamă după lichidarea scurtei "liberalizări" și recrudescenta ideologică, hărțuit, marginalizat, împins spre exilul în care avea să-și sfîrșească zilele. Dar în pofida faptului că mediile oficiale l-au tratat abia că pe un tolerat, autorul Scriitorilor moderni a izbutit a-și dobîndi aură unui mare prestigiu în lumea literară neînfeudată regimului comunist, adică singura care conta. Nego devenise marele estet, expertul suprem al literelor noastre, într-o semiclandestinitate dătătoare
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
ulterioară a baremelor) și la unele probe din ultima zi; ca să nu mai spun că unul din subiectele de la proba de chimie organică (obiect studiat într-o oră pe săptămînă) de la profilul vocațional nu fusese prevăzut în programa și nici tratat în manual; sau că, pentru proba practică de desen (la liceele de artă) au fost prevăzute 3 ore, iar după două ore de la începerea ei a venit precizarea că trebuie afectate 5 ore. Ce mai putea face un candidat care
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
volum. Cam asta ar fi explicatia-capcană pe care Livius Ciocârlie încearcă să o plaseze discret - însă un ochi atent nu poate să nu observe arhitectură complexă a cărții. Dezordinea Caietelor este abolita de o compartimentare exactă în noua capitole, fiecare tratând câte o "tema" (jurnalul, stilul, românii etc.). Divagația este jucată după niște reguli stricte. Citat din Cioran plus un comentariu scurt (de cele mai multe ori) al autorului - cam așa arată fiecare pagină. Numărul fragmentului din care a fost extras citatul dezvăluie
Cărti si caiete by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17744_a_19069]
-
care contrastul cu mediul evocat îl accentuează: "Un individ dubios bagă spaimă în fochistele din cartierul Colentina (...) Cetățeanul se furișează noaptea și dă buzna peste fochiste, încercînd să le dezonoreze" ("Libertatea" = L, 2199, 1997, 1). Un caz de pedofilie e tratat în termeni similari, verbul folosit fiind popular și arhaic: "Chuck Bronson a venit din America să-i necinstească pe micuții bucureșteni" (L 2068, 1997, 3). Spre deosebire de verbele din cele două citate anterioare (comparabile și pentru că fac parte din familiile lexicale
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
narațiuni este "Muntele Măslinilor" unde sunt afurisiți arhiereii Sinedriului ce "se purtau că orice putere politică, chemând în sprijinul lor poliția politică" pentru a-l răpune pe cel ce se declară Fiul lui Dumnezeu. Demnitarii Templului nu pregeta să-l trateze pe prizonier că "într-un gestapou avânt la lettre..." Răstignirea lui Iisus "părăsit pe cruce" rămâne până în zilele noastre o enigmă multiplă. Ipotezele avansate de Ion Murgeanu sunt nu numai captivante dar și tulburătoare că de pildă în privința trupului înviat
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
indienii de vită nobilă, unii zlătari mai ales de pe la poalele munților. Fetiță se dăduse jos din căruță și, în loc de păpușă, se juca cu o bucată de lemn rotundă găurita în mijloc. Nu părea să fi avut vreo utilitate, dar o trata și o legăna că pe o păpușă mai mică. Buturuga, jos fiind, fuma tot timpul, tigare de la tigare, numai jos. Îmi explicase că, sus, în căruță, sub coviltir, una că putea să ia foc căruță, mai ales de la finul ce
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
expansiunii imperialismului bolșevic". În realitate, faptul se datoreaza - azi se știe - înțelegerii dintre Churchill-Stalin, din octombrie 1944, potrivit căreia pentru că rușii să păstreze 90% influență asupra României, englezii vor avea 90% influență asupra Greciei. Totul, sub raport teritorial, s-a tratat și tranzacționat de către marile puteri după încheierea războiului. Semnificativ, în acest sens, e serialul lui Const. Narti despre dramă Cehoslovaciei, a cărei înrobire s-a încheiat, tîrziu, în 1948, prin asasinarea lui Jan Masaryk și a ministrului de Justiție Drtina
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
nostalgiei lui Robinson nu este Vineri, cum am fi tentați să credem. Indianul pe care il salvează de la moarte reprezintă, inițial, o alteritate obiectivata și concretizata, la care personajul se raportează însă tot că la o himera, căci a-l trata conform normelor civilizației pe care încearcă să o recompună pe insula echivalează cu a-l include în proiectul său recuperator. Tournier concepe, însă, un Robinson pe care insula îl transfigurează complet, cum spuneam. Este o insulă însuflețita, chiar erotizata intens
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
acesta îndreptând cele mai multe vituperări. Omenește îl putem înțelege pe Desliu, epoca Dej fiind pentru el epoca tinereții, dar cântărind realitățile cu măsuri afective el le și deformează. I se pare că în anii cincizeci, echipa de la conducere "a știut să trateze altfel sfera artei și culturii", adică altfel (și deci mai bine) decât a făcut-o, în anii optzeci, echipa lui Ceaușescu, atât de altfel încât în vremea celui mai compact dogmatism s-ar fi putut, chipurile, "să publici o carte
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
ale mele, mi-am zis că sînt responsabil doar de ceea ce public sub semnătură. În pofida unor idiosincrasii ale sale față de diaspora, aveam impresia că autorul Buneivestiri păstra, si chiar își accentua, o anume independența și față de regimul Iliescu, neocolind a trata unele aspecte ale lui cu accente reprobatoare și evitînd a adera la pozițiile, complementare numitului regim, ale "apoliticilor" și "echidistanților", pe care-i puteam critică în voie, inclusiv în coloanele Contemporanului. Mi se părea mistuit de o decepție de bun
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
pe care-i puteam critică în voie, inclusiv în coloanele Contemporanului. Mi se părea mistuit de o decepție de bun augur, marcat de o solitudine expiatoare, ceea ce am exprimat și în scris. Pe planul raporturilor personale, Breban continuă a ma trata cu căldură, a ma stimula. Pînă cînd, într-o zi (atunci să-i fi venit în mintea-i ambițioasă proiectul devenirii academice?), m-a rugat să-mi reduc paginile polemice, oferite Contemporanului ori - și mai bine - să le public în
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
marea/ își înghite cascadele". Sau: "aceste/ cuvinte/ vii cum lumină/ fii sigur/ moarte și mate/ poartă în ele/ oricît de vii// moarte și mate!". Sau: "și se făcea/ în illo tempore/ ca-n dulap/ hainele mele/ iubeau hainele/ tale, gemînd" (Tratat de psihanaliza). În scrisul acestui autor interiorizarea se vădește atît de avansată, încît ajunge la limita să, care este suspendarea sinelui, absența. Sugerată de dematerializarea (încă senzuala), precum un strip-tease, al lucrurilor, absența devine motivul unui lirism pătrunzător, precum un
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
abține să dea explicații sau să-și spună părerea în legătură cu ele, tocmai fiindcă le manevrează precis, ca pe niște obiecte, creează impresia unei politeți ironice față de realitatea propriei sale ficțiuni. O singură dată se abate de la această regulă pentru a trata, eseistic, comedia creației literare în era computerelor. Iar eseul care rezultă este el însuși o capodoperă a comicului de idei: "Textul de care nu ești mulțumit dispare la o simplă apăsare de buton. Când ajung la editor, foile sunt curate
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
fierar cosmic, un soi de Hefaistos, "calfa a toamnei", care dă naștere "îngerilor/ bătînd fierul pînă e cald" și îndruma "scînteile spiritului". Materia primă" de care se slujește sînt stelele (Fierarul). În fine, natura se confruntă cu civilizația, ultima fiind tratată cu mefienta: "un metru cub de văzduh/ îi este suficient ideii/ să supraviețuiască" (Viitorul duminicii). Sau: " Prin artere/ vedenii urca grăbite/ ca-ntr-un barometru/ vremea de ploaie" (Prin artere-mi circulă vedenii...). Pînă la urmă, e degajata civilizația obscură
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
uneltitori și obține înscăunarea lui Bogdan, printr-o judecată care vrea să fie, totuși, o elecțiune. Dar Rareș, căutat, nu e de găsit. Îl ascunde, în palatul unchiului său, Luca, aranjînd apoi fugă viitorului domnitor (tot acest episod e, apoi, tratat de sine stătător, ca și cel despre pățaniile tragice ale Elenei, în buna proza istorică Desțărarea lui Petru Vodă Rareș). După cîteva întîmplări cu copilul Mihu, finalmente trimis la Mănăstirea Neamț, se reîntoarce, din exil, postelnicul Șarpe. Nuvelă, de 80
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
nu mai reușesc de multă vreme să sucesc nici macar mințile unor neveste. Numărul mare de neadevăruri puse în circulație în legătură cu mine îmi dă o idee clară (trăită!) despre neprofesionalitatea presei. Dacă eu, un figurant al vieții publice din România sunt tratat astfel, îmi dau seama ce se întâmplă cu un protagonist. Mă grăbesc să precizez că nu protestez împotriva unor aprecieri referitoare la mine. Poate să zică cine vrea că sunt lipsit de talent, neinspirat, plictisitor și așa mai departe. Este
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
individuală. Pentru un ins modern (se-ntelege, omul obișnuit, nu cărturarul adîncit în studii de bibliotecă) vorbirea baroca e greu de urmărit, complicată pînă la confuzie sau ininteligibil, imposibil de folosit în contextul comunicării actuale, guvernată după legile pragmaticului. Că tratat de exprimare, Ascuțimea și arta ingeniozității e profund inactual. Că artefact de demult, ca amintire a gratiei unor vremuri trecute, cartea are farmecul unui obiect de muzeu, distincția amuletelor din vitrine, incrustate în pietre scumpe și rare. Baltasar Gracian, Ascuțimea
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
dintre cotidiane nu a încercat măcar să explice cititorilor de ce s-a petrecut acest fapt și nici de ce dezamăgirea populației față de actuala guvernare s-a transformat în opțiuni de vot față de fostul partid de guvernămînt. Din păcate, sondajele de opinie sînt tratate la noi de o manieră impresionista, nu, așa cum ar trebui, cu ajutorul unor sociologi care să le interpreteze. Așa se face că în ZIARUL FINANCIAR s-a putut vorbi despre un soi de mioritism al alegătorilor care vor capitalism, dar fără
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
vechi sau mai nou, un asemenea debut și o asemenea ascensiune sînt de invidiat. În 1997 îi apare la Editură Humanitas, din nou un lucru prețios pentru orice autor, volumul cu o singură piesă, Oedip la Delphi, o temă antică tratată ca pretext pentru un subiect de actualitate. În 1998, Editura ALL publică în Colecția de teatru GODOT, piesa Regele și cadavrul, o piesă în două acte după Somadeva, un fel de dramatizare după una dintre meditațiile lui Heinrich Zimmer. Incursiunea
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
este Emisia, care îl are ca protagonist pe realizatorul unor emisiuni de radio, Geo. Acesta a început să îmbătrânească, dar se simte bine în mijlocul echipei de tineri care anima, în prezentul narațiunii, instituția. El crede, cu candoare, că va fi tratat așa cum el însuși își tratează vechea mașină: Descuie ușa de la bătrână Dacie albă pe care o avea de când terminase Facultatea de Construcții, se așeza și bagă cheile în contact. După două-trei poticneli, motorul începu să prindă viață. Nu s-ar
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
ca protagonist pe realizatorul unor emisiuni de radio, Geo. Acesta a început să îmbătrânească, dar se simte bine în mijlocul echipei de tineri care anima, în prezentul narațiunii, instituția. El crede, cu candoare, că va fi tratat așa cum el însuși își tratează vechea mașină: Descuie ușa de la bătrână Dacie albă pe care o avea de când terminase Facultatea de Construcții, se așeza și bagă cheile în contact. După două-trei poticneli, motorul începu să prindă viață. Nu s-ar fi mândrit niciodată cu mașina
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]