2,801 matches
-
inclusiv România). Bucureștiul a cerut să se introducă în pact și cîteva rezerve specifice situaței sale față de Uniunea Sovietică, ceea ce Moscova a acceptat 36. România și SUA semnau, la 21 martie 1929, un tratat de arbitraj și conciliere, în urma unor tratative care duraseră aproape un an37. Pe plan economic, raporturile româno-americane, în primul deceniu interbelic, au avut în obiectiv două chestiuni: prima era legată de consolidarea datoriei contractată de România în SUA în anii 1914-191838. A doua se referea la momentul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bucureștii fiind animați de o rezolvare "echitabilă"44 a acestora. În timpul negocierilor, care au avut numeroase momente de dezacorduri, Titulescu a păstrat punctul de vedere românesc, el considerînd "datoria către America ca una de război, nu de Relief"45. În urma tratativelor s-a încheiat, la 4 decembrie 1925, o convenție cu SUA. Decontul definitiv a fost stabilit la 44 590 000 dolari, dar, prin urcarea dobînzilor la 77 916 260,05, a atins cifra exorbitantă de 122506260,05 dolari. Prin urmare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a pus mari speranțe în vizita efectuată la Moscova de Saracioglu, și a păstrat un contact direct cu oficialitățile americane, îndeosebi prin Gunther, care viza întărirea poziției internaționale a Bucureștilor, mult afectată prin acordul de la 23 august 1939 și eșecul tratativelor tripartite de la Moscova. Drept urmare, la 12 octombrie 1939, Steinhardt, ambasadorul SUA la Moscova, din însărcinarea lui Roosevelt, i-a comunicat lui Molotov că Washingtonul speră că guvernul sovietic "nu va formula cereri incompatibile cu independența și integritatea teritorială a României
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în urmă, acum putem spune că Pactul germano-sovietic din 23 august 1939 a pecetluit soarta României ca satelit sovietic. Prin tratatul din august, germanii au dat sovieticilor mînă liberă în ceea ce privește România. Ribbentrop își amintea discuțiile confidențiale cu Molotov din cursul tratativelor pentru Pactul de neagresiune. Führerul îl însărcinase să declare "dezinteresul politic total" al Germaniei cu privire la regiunea Basarabiei și sud-estul Europei. Ribbentrop a insistat, totuși, ca Germania să-și rezerve un interes economic în această zonă, dar ambele părți au înțeles
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se poate negocia cu un stat inamic decît pe baza unei capitulări necondiționate. La opt luni după aceea, la Consiliul Miniștrilor de Externe, din octombrie, Molotov a acceptat hotărîrea de la Casablanca 142. Puterile aliate au convenit, apoi, ca absolut toate tratativele în vederea capitulării unei națiuni rivale să se desfășoare în prezența tuturor părților 143. Cu o lună mai tîrziu, în noiembrie 1943, forțele aliate au luat la Teheran o hotărîre care avea să pună în mod clar viitorul României în mîinile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Balcanii 144. Condiții de capitulare: viziunea occidentală și cea sovietică Între timp, românii continuau să sondeze terenul, trimițînd diplomați pacifiști la legațiile britanice și americane din țările neutre, iar sovieticii începeau convorbirile neoficiale cu reprezentanții regimului Antonescu. Sovieticii știau de tratativele României cu Aliații occidentali și erau hotărîți să împiedice această țară să ajungă la o pace separată cu ei, care le-ar fi "periclitat stratagema de a se folosi de capitularea lui Antonescu ca să justifice înființarea unui guvern de ocupație
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să pară că se îndepărtează de principiul de respingere categorică a ideii sferelor de influență, adoptat de cele trei guvverne, la Conferința de la Moscova"163. Lovitura de stat împotriva României În tot acest timp, la Cairo se duseseră, în continuare, tratative pentru încheierea unui armistițiu între Iuliu Maniu și reprezentanții celor trei puteri 164. Concomitent, la Stockholm se desfășurau tratative secrete între sovietici și Antonescu. Nici unele, nici altele nu au dat, însă, roade 165. Maniu credea că poziția lui era mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
guvverne, la Conferința de la Moscova"163. Lovitura de stat împotriva României În tot acest timp, la Cairo se duseseră, în continuare, tratative pentru încheierea unui armistițiu între Iuliu Maniu și reprezentanții celor trei puteri 164. Concomitent, la Stockholm se desfășurau tratative secrete între sovietici și Antonescu. Nici unele, nici altele nu au dat, însă, roade 165. Maniu credea că poziția lui era mai avantajoasă decît în realitate, iar Antonescu se temea prea mult de sovietici ca să coopereze. Ambele runde de convorbiri o dată
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
atenția sovieticilor că trebuie clarificate două puncte din armistițiu. Acesta trebuia să asigure atît o reprezentare britanică și americană în Comisia Aliată de Control, cît și o cifră exactă a despăgubirilor pe care le pretindea Moscova. Întrucît toate acestea necesitau tratative serioase, Molotov sugeră să se acorde României un armistițiu preliminar, în baza condițiilor respinse în aprilie. Pe 27 august, regele Mihai a acceptat aceste condiții, care au pus capăt ostilităților sovieto-române; dar nu și avansării trupelor sovietice pe teritoriul românesc
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
251. Pe de altă parte, Armistițiul nu constituia o soluție pe termen lung. Washingtonul dorea ca odată cu instituirea unui nou guvern care să reprezinte poporul și care să fie rezultatul unor alegeri libere, să pună capăt Armistițiului și să înceapă tratativele de pace. Guvernul american recunoștea greutățile cauzate României de condițiile Armistițiului. Acesta nu era dispus să renunțe, însă, la influența, redusă, ce-i drept, asupra României, înlocuind Armistițiul cu guvernul de pe atunci, controlat de sovietici 252. Cea de-a cincea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de negocieri istovitoare. Cei Trei au însărcinat Consiliul Miniștrilor de Externe să încheie un tratat de pace cu România, după ce aliații vor fi recunoscut un guvern democratic la București. Faptul că acest guvern trebuia să fie "democratic" aproape că făcea tratativele inutile. CME s-a întrunit pe 11 octombrie 1945, la Lancaster House, în parcul St. James, din Londra. Delegațiile Statelor Unite, Marii Britanii, Uniunii Sovietice, Franței și Chinei 285 s-au hotărît imediat, de comun acord, asupra procedurii ce trebuia urmată. La
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
veni cu altă concluzie decît cea la care a ajuns. În orice caz, aceasta a lămurit oarecum dubiile domnului Byrnes cu privire la imparțialitatea rapoartelor trimise de proprii lui diplomați din aceste țări"296. Cu toate acestea, Byrnes voia neapărat să reia tratativele cu sovieticii. El credea cu sinceritate că poate găsi puncte de interes comun pentru Molotov 297. În octombrie, acesta îl trimisese pe Harriman să se întîlnească, la Gagra, cu Stalin 298. Impasul în care ajunseseră tratativele cu Molotov, de la Londra
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
voia neapărat să reia tratativele cu sovieticii. El credea cu sinceritate că poate găsi puncte de interes comun pentru Molotov 297. În octombrie, acesta îl trimisese pe Harriman să se întîlnească, la Gagra, cu Stalin 298. Impasul în care ajunseseră tratativele cu Molotov, de la Londra, putea fi soluționat negociind direct cu Stalin. În următoarele săptămîni, Harriman a discutat în repetate rînduri cu Stalin și Molotov. Pe sovietici îi preocupa o serie de probleme, printre care și bomba atomică: era monopol american
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
va plăti scump, prin lucruri cu adevărat reale"310. Nici președintele Truman nu era mulțumit de prestația lui Byrnes. Pe 5 ianuarie 1946, acesta îi scrise secretarului de stat, mustrîndu-l aspru pentru faptul că nu-l ținuse la curent cu tratativele de la Moscova. Președintele nu văzuse nici vreun protocol și nici vreun comunicat de la această conferință. "M-am săturat să-i tot cocoloșesc pe sovietici", scria el. Mai mult decît atît, nu voia să recunoască guvernul român pînă cînd acesta nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1947, sovieticii ajunseseră să dețină controlul întregului trafic aerian din România, inclusiv asupra selectării echipajelor și a misiunilor acestora și adeseori desemnau echipaje militare sovietice să piloteze avioane românești. În mai 1947, Departamentul de Stat a început o serie de tratative cu guvernul român, pentru a vedea dacă acesta este dispus să permită unui avion comercial american să survoleze România, în drum spre Orient. Compania Pan American World Airways voia să-și extindă serviciile din Europa de Vest către Istanbul, Karaoki și Calcutta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o ajuta să-și pună la punct niște linii aeriene către Orientul Apropiat 455. Românii păreau interesați mai cu seamă de înființarea unei linii București-Paris456. Dar sovieticii nu aveau nimic de cîștigat prin deschiderea României către Occident și, ca urmare, tratativele au fost abandonate încă înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de Pace. Aceeași soartă au avut-o și alte încercări similare ale americanilor de a încheia acorduri bilaterale privind aviația comercială cu Uniunea Sovietică și alte țări din estul Europei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
schimbare. Scopul era acela de a scoate în evidență imoralitatea comunismului. "Lunga telegramă" trimisă de George Kennan de la Moscova, în februarie 1946, justifica această nouă abordare politică. Americanii trebuiau să împiedice extinderea comunismului 472. Nu se putea cîștiga nimic ducînd tratative cu sovieticii; ei nu înțelegeau decît duritatea 473. Prin propunerea lui Kennan, mulți înțelegeau că SUA trebuie să tragă o linie, dincolo de care să nu permită răspîndirea comunismului. Una dintre implicații era acceptarea faptului că țările aflate de cealaltă parte
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
erau minereul de mangan, cromul și iridiul 509. Comisia de Planificare Politică atrăgea, însă, atenția asupra faptului că, în conformitate cu tratatele și acordurile încheiate, Statele Unite nu au voie să se angajeze în practici comerciale discriminatorii. Ba dimpotrivă, Washingtonul era în toiul tratativelor pentru Statutul Organizației Comerciale Internaționale, de la Havana, care promova libertatea comerțului 510. Comisia preciza, însă, că prin Articolul 94 al acestui proiect de statut, membrii aveau dreptul să ia măsurile necesare "pentru apărarea intereselor fundamentale de securitate"511. Washingtonul putea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
angaja vreun membru al Națiunilor Unite" trebuia înregistrat la secretariat și dat publicității 540. Ca urmare, nu puteau încheia în scris acorduri de impunere a unor restricții ilegale de export. Departamentul de Stat i-a cerut lui Hoffman să inițieze tratative bilaterale secrete cu fiecare dintre țările implicate în Programul de Reconstrucție, pentru a le încuraja să coopereze de bunăvoie 541. Hoffman a depus eforturi în acest sens începînd din septembrie 1948, pînă în mai 1949. Aflați în fruntea opoziției europene
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
restul de 10% pentru activități de ajutorare 561. În acest timp, Malaxa continua să exploreze noi oportunități comerciale. Încercase să cîștige controlul asupra acelei linii de credit de 7,5 milioane de dolari, însă fără succes. Dar România începuse noi tratative cu Banca Națională Chase, în vederea acordării unui împrumut de 50 milioane de dolari și Malaxa încerca să se infiltreze și el în aceste negocieri, cu scopul de a obține fonduri pentru achizițiile sale562. În același timp, Malaxa s-a întîlnit
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
bun antidot pentru comunismul din România" este sporirea producției alimentare, prin utilizarea îngrășămintelor și a utilajelor agricole moderne. Malaxa se aștepta ca achizițiile lui să fie finanțate prin acea linie de credit de 50 milioane de dolari și apoi prin tratative între București și Chase National Bank564. El avea să restituie împrumutul prin exporturi substanțiale de produse alimentare excedentare către Occident 565. Foametea luase sfîrșit și recolta anului 1947 a întrecut orice așteptări 566. Malaxa a ridicat și problema altor achiziții
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de hrană, țăranii români aveau nevoie de tractoare și îngrășăminte, pentru a fi niște "luptători eficienți împotriva dezvoltării comunismului"567. Intrarea în vigoare a Tratatului de Pace nu a îmbunătățit cu nimic relațiile economice româno-americane. Malaxa continua, însă, să poarte tratative cu marile concerne americane industriale și bancare și să le impresioneze. El convinsese cîteva companii de utilaje petroliere să ofere României o serie de lucruri de care avea nevoie. Totuși, cîțiva dintre susținătorii săi americani, printre care și frații Lehman
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prevăzută de CSN 58/2. Ca urmare a acestei revizuiri și a evenimentelor interne din România, Washingtonul și-a schimbat atitudinea față de București. În 1952, America voia să rupă relațiile cu România, pentru ca în 1956 să fie dispusă să înceapă tratativele cu Bucureștiul pentru soluționarea unor revendicări importante. Au existat de la început dificultăți în ceea ce privește coordonarea eforturilor diferitelor agenții responsabile de restricții pentru export. În noiembrie 1951, Truman a dispus ca secretarul de stat care răspundea de implementarea CSN 104/2 să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să se țină seama de efectele acestora asupra eforturilor de apărare economică, în ansamblu"673. CSN 152/2 răspundea preocupărilor lui Harriman privind negocierile din cadrul COCOM, atrăgînd atenția că SUA nu trebuie să impună restricțiile de export, renunțînd astfel la tratativele cu țările prietene. Washingtonul trebuia să abordeze aceste restricții într-o manieră flexibilă și să ia în considerare "impactul sistemului de restricții asupra situației economice, politice și financiare a aliaților noștri"674. În sfîrșit, raportul recomanda ca Statele Unite să-și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Consiliul a adoptat, iar președintele a aprobat politica fundamentală de securitate națională a Americii, și anume CSN 162/2. Dintre cele trei alternative, CSN a optat pentru menținerea unei atitudini rezervate. Conceptul de "delimitare" a fost respins pentru că excludea posibilitatea tratativelor cu sovieticii și zonele neangajate ale lumii nu puteau fi atît de ușor etichetate ca fiind "comuniste" sau ca ținînd de "lumea liberă"684. Cît despre "politica agresivă", în raport se sublinia că Occidentul nu poate lua nici un stat european
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]