3,521 matches
-
atuncea maurii...”), făcea multe divagații dar nu pierdea niciodată șirul (“ Închidem toate parantezele și ne întoarcem la plecarea lui Columb...”), introducea exact atâta redundanță încât să fixeze mai bine, dar să nu plictisească, iniția mici dialoguri pentru a menține atenția trează (“și romanii au ajuns să controleze întreaga Mediterană, încât îi spuneau, știe cineva cum îi spuneau Mării Mediterane? ei, ia să vedem... exact - mare nostrum”)... Surprinzătoare era nu abundența de informații, care dovedea un studiu sistematizat și o bună memorie
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
iute că să treacă, adolescenți nu prețuim ce avem, sărim la altă treaptă adulți fiind am încetini ritmul, dar viață nu ne iartă, bătrâni am da orice să-ntoarcem iar a vremii roată! Și curgerea nepotolită, ne-asprește chipul încă treaz, știm clar ce va urma, inevitabil vom sări peste pârleaz. Căci nici măcar o oră nu dăm înapoi, n-avem acest răgaz să mai trăim iubirea sau tinerețea, prețuind al ei extaz! Referință Bibliografică: Despre timp / Gabriela Maria Ionescu : Confluențe Literare
DESPRE TIMP de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/361044_a_362373]
-
de înfățișare foarte scurt la judecătorie, pentru pensia alimentară a unei odrasle fără nume, (!) pentru bunul motiv că nu se născuse încă! A stat, s-a scărpinat și mai sus, și mai jos, nu i-avenit să creadă că e treaz și când s-a convins că nu visează, s-a trântit într-un fotoliu moștenit de la bunicul dar care încă mai rezista (fotoliul, nu bunicul!) și a exclamat cu obidă: - Asta e cioacă, nu glumă! Începuse să doarmă ziua și
MINCIUNI CONVENŢIONALE de ION UNTARU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361175_a_362504]
-
trestia și părul de aur, obrazul ca mărul, ochii mari și mâna rece, Venere, Madona și amintirea, marea, moartea și plopul. O listă nesfârșită a lui trei în multiplicare și iar multiplicare, în continuă reașezare. Azi îl chemăm pe cel treaz cu spiritul să audă vocile celor pe care i-a cântat. Poate ne influențează să nu mai semănăm un asemenea tip de pesimism. Sorii călători: „Nu ne mai așteaptă mările eminesciene, să ne prăbușim în ele. Valurile lor au inundat
IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361173_a_362502]
-
deșertului marele flux de emoții ne-aruncă toate umbrele de pe dantela timpului. Pășind în lumina din soare, pornirea a fost sfâșiată, gândurile s-au unit, până la sâmbure simțirile dătătoare de viață s-au căutat, umplându-ne spațiul, undeva dorul rămâne treaz, mereu crescând. O iubești pentru că există dar, dincolo de orice minune, dincolo de drumul pornit, ai înțeles, ea te-a iubit! Dumnezeu ne colorează clipa contopită în rotunjimile sunetului, surprinsă-n echilibru, cu fiecare nouă picătură, cu fiecare respirație adâncă. Un strop
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
unui Pescăruș, în timp ce furtuni de nisip destupă gura mării... urletu-mi mut purtat de-o vioară pe-al ei arcuș, dezleagând balada-i în liniștea vântului, ce nu pot s-o mai ascult. Impasul libertății? Geana orizontului ce-mi ține ochiul treaz, nu pentru clipa vieții, ci pentru rădăcinele-i ce-i curg, infint în boabe de cristal rostogolote dorul de Țară pe al meu obraz, cu gust de sare -n umbra morții. Impasul libertății? Strigătul tău ce nu se mai gată la
IMPASUL LIBERTĂŢII de MARIA COZMA în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361218_a_362547]
-
războinice de floare, Cu sabii la răscruce când Soarele răsare Se-abat din drumuri zeii încrucișând salutul. Să-ți lumineze drumul surpat de -atâta umbre Ce-ai dezgropat din rana ce încă sângerează. Ți-e lacrima mai sfântă decât lumina trează Din lumânarea morții scâncind adânci penumbre. Se răzvrătesc iluzii închise-n talismane, Un dans de frica vieții mai iese din firesc, O mască se hlizește cu rictusu-i grotesc Și soarta se închide-n ghioc, de-atâtea toane. Ne știe , cine
VESTIGII DE GÂND de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361234_a_362563]
-
05 iunie 2014 Toate Articolele Autorului tu ești vară, eu sunt vară, amândoi mângâiem iarba și cu gândul jucăuș ne-am trezit într-un culcuș, privind cerul plin de stele, pajuri se rotesc pe sus, și în lună un oier treaz acum în miez de noapte, paște oile pe cer. cerne vremea pulberi-aur, cad năframele pe noi, trece-un vânt de mângâiere ce coboară din zăvoi și în tinda nopții sure ne împărtășim veninul dragostei de amândoi. și în noapte ne-
JOC DE-A DRAGOSTEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360959_a_362288]
-
02 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Să nu mori niciodată înaintea altora! Am o cruce, undeva, pe un deal, unde doarme Moartea fără mine. Te reneg, Moarte! Am un somn, undeva, într-un pat, unde doarme Moartea fără mine. Sunt treaz, Moarte! Am o iubire undeva, în inima ta, Viață, unde sufletul meu te vrea mereu vie. Să nu mori niciodată înaintea altora! Triștii trandafiri portocalii Stau în mlaștina singurătății și așteaptă deschiderea porții. Să intre în curtea florilor zâna fericirii
TRIŞTII TRANDAFIRI PORTOCALII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360965_a_362294]
-
corespondând pe internet de ani buni! Eram acum însă, mult mai ponderat, căci mă drogasem și cu niscaiva hapuri tari, ca să fiu, cât de cât, ceva mai cum trebuie, căci mă atacase de-o vreme un pârdalnic de virus. Eram treaz, bine dispus, totuși cam pleoștit în sinea mea... Era deja ora prânzului, dar și Dorel Schor cu consoarta sa, Nadia, și Magdalena Brătescu cu soțul, amicul Vladimir, veniseră la timp. Iar când, imediat, au apărut înalții oaspeți doriți, Mihai Batog-Bujeniță
DIVINA ÎMPLINIRE – UN ÎNALT OASPETE DORIT – SCRIITORUL ROMÂN MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364057_a_365386]
-
doar dacă acționează necondiționat. Ea este tema fundamentală în jurul căreia grefează: „Zeița... cu noaptea prinsă-n plete”,„Visul visat”, „Eternitatea Clipei”, „Pielea veacului”, „Potirul Învierii”, „Celestul Sonet”, „Poetul-Mag”, „Despotul Timp”, „Statică tăcerea”,„Izvoarele iubirii”, „Povara închisorii”,„Calvarul dragostei apuse”, „Moartea... trează”, „Jertfelnic heruvim”, „Cuvintele-albine”... Astfel, harul, sinceritatea, bogăția și puritatea sentimentelor din sonetele rostite întru slujirea Poesiei, în care se îmbină rafinamentul și erudiția, precum și desăvârșirea artistică a formei poetice, îl singularizează pe Theodor Răpan, impunându-l ca pe o voce
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
doar dacă acționează necondiționat. Ea este tema fundamentală în jurul căreia grefează: „Zeița ... cu noaptea prinsă-n plete”, „Visul visat”, „Eternitatea Clipei”, „Pielea veacului”, „Potirul Învierii”, „Celestul Sonet”, „Poetul-Mag”, „Despotul Timp”, „Statică tăcerea”, „Izvoarele iubirii”, „Povara închisorii”, „Calvarul dragostei apuse”, „Moartea ... trează”, „Jertfelnic heruvim”, „Cuvintele-albine” ... Astfel, harul, sinceritatea, bogăția și puritatea sentimentelor din sonetele rostite întru slujirea Poesiei, în care se îmbină rafinamentul și erudiția, precum și desăvârșirea artistică a formei poetice, îl singularizează pe Theodor Răpan, impunându-l ca pe o voce
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
Acasa > Orizont > Selectii > PE GEANA TA Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 945 din 02 august 2013 Toate Articolele Autorului Când tu te vei trezi, demult Eu voi fi fost cu tine, treaz Suflarea frântă să-ți ascult În zbuciumul de ieri spre azi, În zbaterile de coșmar, În viziuni ce te cuprind... Să fiu cu tine eu, măcar, Când cazi, în brațe să te prind Și să te strâng cu drag și
PE GEANA TA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364160_a_365489]
-
la cât ești de sumar îmbrăcată încât există pericolul să „te prindă” curentul montan, spuse el pe un ton ironic. Remarca iubitului său nu-i căzu bine Săndicăi. Ea a vrut să-I facă o surpriză plăcută, să-i mențină trează atenția asupra frumuseții sale, să nu uite că orice frumusețe a muntelui nu se compară cu frumusețea sa. Dorea să fie mereu în atenția bărbatului pe care vroia să-l cucerească. Și-a dat seama, că efortul său de a
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
care am îndoit-o a creat decibeli fără precedent pentru casa ascunsă în întunericul neclintit al somnului. Evenimentul nu a fost considerat oportun, am înlocuit creionul cu un stadler ușor, să nu părăsesc echidistanța dintre ferestrele deschise și respirația încă trează a eroului necunoscut. COMPARAȚIE Doctorul spune că tensiunea arterială crește la asfințit pentru ca răsăritul să poată aduna gândurile, ca obstacole în calea accelerației gravitaționale. HÂRTIA ȘI FOCUL Ni se face câteodată dor de copertele cu miros melancolic de viață intrinsecă
CRATIME (2) de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364240_a_365569]
-
ne dăm seama de eforturile depuse pentru formarea și dezvoltarea gustului artistic al spectatorilor. În mod deosebit, numim această perioadă din activitatea Doinei, 210 ca perioada legăturilor cu Banatul. Numeroasele concerte prezentate în Banat 184 au contribuit la menținerea mereu trează a conștiinței naționale a românilor hărăziți pe nedrept să trăiască în condițiile unei vremelnice detașări a unei părți a teritoriului românesc de restul țării. Rememorând paginile cele mai importante din perioada de început a Doinei ne dăm seama că numele
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
de fonduri necesare unor activități culturale de conținut ( înființarea de serbări culturale naționale etc ) 98. În general, Liga culturală avea în vedere obiectivele generale stabilite pentru întreaga țară, orientându-și activitatea în sensul unei active propagande culturale care să mențină trează conștiința națională a românilor din provinciile încă ne unite cu țara . Pentru muncitori și populația săracă, Casa de citire Petre Liciu 99 și mai ales sindicatele locale organizau serbări literare 100 și alte manifestări artistice. Prin înființarea Casei poporului, activitatea
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
lui 204 Simion de Guy de Maupassant 152. Acum, sălile Regal și Aurel sunt menționate frecvent cu denumirea de Teatrul Aurel 153 și Teatrul Regal 154, iar orașul este vizitat de trupe celebre de teatru și mari actori, care țin treaz gustul artistic al severinenilor. Desigur, perioada 1900-1916 este mai săracă în realizări pentru teatrul severinean. Activitatea teatrală locală este firavă și lipsită de semnificație. Manifestările teatrului sunt destul de sporadice, ( impresia este întărită și de lipsa surselor documentare) , mai ales de către
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
copil, mi-a spus: ,,- Hei, acum îmi amintesc eu de ce citeai tu așa mult, până la doisprezece noaptea! Ca să înveți să scrii și tu cărți, dragul mamei!” Eu, dormind după sobă, tupilam lampa ca ei să nu observe că-s încă treaz, iar ei stând în camera din față, soba fiind dublă, după ce adormeau, eu ridicam iar lumina lămpii și continuam să citesc. Uneori adormeam cu lampa aprinsă, iar mama, care se mai trezea peste noapte, venea în camera mea și o
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A II-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363247_a_364576]
-
din povară, Iar paju-l aude și-ndat` se-nfioară, Căci simte cum Prințului vocea-i slăbește Să-i curme rugarea nicicum nu-ndrăznește. Aleargă-nlăuntru să-l caute pe sfetnic Și-l chiamă degrabă cu glas îndoielnic. Pe Prinț îl găsesc cu privirile treze Și mâna întinsă înspre metereze: - Acolo! Spre zare e-un licăr ce crește Și simte curajul din nou cum sporește, Căci zarea-i aduce imaginea dragă, Îi vin ajutoare, o armie întreagă. Sub ziduri se simte mișcare năucă, O strajă
FESTUM FATUORUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363274_a_364603]
-
cântece și în balade. Prin toamna caldă încă și senină, Iubirea vine și durerea cade. FALEZE Din zi în zi mai triste-avem amieze, Că toamna iar culorile își pierde, Din frunze irosește prea mult verde, Luminile pălesc, nu mai sunt treze. Vin vijelii și ploi, vin să ne certe, Să-mprăștie nisipul pe faleze Și-apoi pe-albastrul mării să ne-așeze, Cu murmurul de val să ne dezmierde. Și iarăși vom călători-mpreună, Prin cerul toamnei reci și fără frunze
ALTE OPT SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368304_a_369633]
-
buze și pe mărțișoare, N’o mai călca, zglobie, toamnele și bruma Și n-o mai pune vara’n chiotoare. Cinci oameni vor veni după amiază Cu pași de pâslă și cu mâini uscate - O vor culege parcă ar fi trează Și-or aștepta să-i dea niște agate. Dar pân’ la urmă rece va rămâne, Cu cer și cu țărâna măritată; Isuse ’nalte, nobile stăpâne, Dece chemași, la tine, mândra fată? (Din volumul în manuscris „Iarmaroc”) Publicată în „DRUM”, an
MOARTEA MARIEI de ION PENA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368331_a_369660]
-
le ducă. Acel șobolan laș și beat care o târa pe ea, a așezat-o pe următoarea bancă și și-a întins labele scârboase să o pipăie, însă nu a avut timp deloc să-și facă meandrele. Ea fiind perfect trează și-a adunat forțele și i-a ars în plin o lovitură într-un punct foarte vulnerabil pentru el și în același timp un pumn în plină figură luându-l complet pe nepregătite, trântindu-l la pământ, mut de uimire
PETRECERE NEFASTĂ(5) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368499_a_369828]
-
Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 1813 din 18 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Tot mai multă sevă toamna asta-mi cere Și mă roade-n suflet, roade în viscere, Darul minții sfarmă, osu-mi patinează, Năruie dorința de-a rămâne trează. Curg prin tâmple anii ce m-afundă-n ceață Și în ruga mută liniștea îngheață. Trece toamna, trece, vine iar Crăciunul, Nu-s copiii-acasă, nu mai e niciunul... Ne desparte-oceanul, vremea ne desparte, Fără ei în preajmă, orele-s deșarte; Știu ce
ÎN TÂMPLE-MI CURG ANII de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368552_a_369881]
-
că și cealaltă s-a trezit și a plecat singură de pe plajă! -Ce dracului spui Carlo? Cum? Cine s-a trezit? Vrei să spui că somniferul nu a fost destul de puternic? - Da! Una din ele, era cât se poate de trează și cum o credeam adormită, în timp ce ne-am îndepărtat destul pe stradă, m-a lovit fără veste rău de tot, că am căzut leșinând de durere. Ticăloasa aia nu-i o femeiușcă oarecare. După cum știe să lovească, pare că are
PETRECERE NEFASTĂ (6) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368511_a_369840]