4,948 matches
-
să le dea pe hârtie străină. Țara agricolă vinde grâne, ia marfă metalică și o dă pe marfă industrială, și tot procesul economic s-a mântuit. Simplă ca și munca agricolă ar trebui să fie organizarea unui stat agricol și trebuințele lui. Când trebuințele de consumțiune sânt mai mari decât poate fi producțiunea la care e avizat, atunci ruina sigură îl așteaptă și pe individ și pe stat, oricari ar fi espedientele timporare de mântuire. Cât despre industrie - adecă despre putința
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe hârtie străină. Țara agricolă vinde grâne, ia marfă metalică și o dă pe marfă industrială, și tot procesul economic s-a mântuit. Simplă ca și munca agricolă ar trebui să fie organizarea unui stat agricol și trebuințele lui. Când trebuințele de consumțiune sânt mai mari decât poate fi producțiunea la care e avizat, atunci ruina sigură îl așteaptă și pe individ și pe stat, oricari ar fi espedientele timporare de mântuire. Cât despre industrie - adecă despre putința de-a imprima
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
până la suplocotenente plata ce se dă este atât de mică încît un om cu familie nu are cu ce trăi. Teza "Romînului" despre micimea și nesuficiența lefilor e întrucîtva justificată. Într-adevăr, prin creșterea în străinătate, tinerimea noastră a contractat trebuințe pe cari n-ar fi cătat să le aibă nicicând daca considerăm sărăcia țării și nevoile ei de tot felul. E un rău nemăsurat de mare acesta, cu atât mai mare cu cât e ireparabil, cu cât trebuințe contractate nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a contractat trebuințe pe cari n-ar fi cătat să le aibă nicicând daca considerăm sărăcia țării și nevoile ei de tot felul. E un rău nemăsurat de mare acesta, cu atât mai mare cu cât e ireparabil, cu cât trebuințe contractate nu pot fi restrânse cu lesniciune la oameni formați deja pe deplin. Încolo, lefile ce se plătesc la noi sânt tot atât de mari ca în Austria și Germania bunăoară, ba putem zice că-n tot continentul european, esceptînd Rusia și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi restrânse cu lesniciune la oameni formați deja pe deplin. Încolo, lefile ce se plătesc la noi sânt tot atât de mari ca în Austria și Germania bunăoară, ba putem zice că-n tot continentul european, esceptînd Rusia și Turcia, deși, în raport cu trebuințele prea de timpuriu și prea cu deridicata contractate, nu tăgăduim că ele sânt mici. Funcțiunile una câte una și fiecare îndeosebi, mai cu seamă cele ale statului, nu sânt splendid retribuite. Dar nici nu e vorba de ele una câte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
n-ar exista nici sărăcie escesivă, nici bogății prea mari. Poate că n-ar fi nevoie nici de parlament, nici de legi, nici de bugete de sute de milioane; oamenii ar trăi cam cum au apucat de la părinți, necunoscând alte trebuințe decât cele pe cari singuri și le-ar putea îndeplini; și se știe că nemulțumirile omenești se nasc din proporția cea mare între cele ce au și cele ce doresc a avea. Din nenorocire noi nu mai sîntem nici în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
procurori, nici escrocherii, nici tribunale, nici codici, nici necesitate de ele, nici civilizație, nici datorii publice, și să apucăm calea conexiunilor de interese, să vindem productele noastre brute oriunde și cât se poate de scump, pentru a putea subveni tuturor trebuințelor sociale și ale statului. {EminescuOpXI 156} În acest înțeles am încheiat convenții comerciale cu statele europene, în prima linie însă cu Austro-Ungaria, pe baza unei perfecte reciprocități: adecă liberi noi de-a introduce toată industria noastră, precum dantele, postavuri, pielării
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
presară - e autor național, a scris o piesă națională, a lucrat spre ridicarea teatrului național. Daca deschidem ziare de științe naturale, de medicină, de ce-o fi, ne ia ochii lipsa de respect pentru limbă, primirea de termeni străini fără trebuință și numai din lene de-a căuta echivalentul românesc. Am văzut o carte intitulată Despre cosmeticurile nuisibile sănătății. Își poate închipui fiecine în ce stare e amenințată s-ajungă limba prin pretinșii oameni de știință. Cauza pentru care s-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înțeles pentru mireni. Biserica și popa caută să fie răspunzători. În alți timpi și-n alte țări am văzut că în condiții mult mai aspre, ba în pericole și umiliri preoțimea catolică n-a lăsat nesatisfăcuți pe cei cari aveau trebuință de ea, ci au mers mult mai departe cu tolerari posse decum ar fi de trebuință pentru a exercita sacerdoțiul în Prusia fără a veni în conflict cu legile din mai. Dacă ierarhia de astăzi își pune mult mai sus
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țări am văzut că în condiții mult mai aspre, ba în pericole și umiliri preoțimea catolică n-a lăsat nesatisfăcuți pe cei cari aveau trebuință de ea, ci au mers mult mai departe cu tolerari posse decum ar fi de trebuință pentru a exercita sacerdoțiul în Prusia fără a veni în conflict cu legile din mai. Dacă ierarhia de astăzi își pune mult mai sus ținta și pretențiunile și refuză mai bine credincioșilor binefacerile bisericii decât de-a se supune legilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Diferență.................... 194 467 699 Va să zică țara a dat atunci cu 194 milioane mai mult decât a luat. Cu toate acestea, de bună credință cum sîntem, nu le-am imputat deloc o asemenea enormitate, căci importul cel mare era cauzat prin trebuințele escepționale ale armatei rusești, pe când esportul a rămas cel ordinar al cerințelor străinătății cătră noi. Ceea ce imputăm administrației roșie nu este dar nici anul 1877, nici anul 1878, pe când armate străine consumatoare alterau balanța comercială, făcînd-o în aparență defavorabilă, ci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
până și cu epitetul de... pion denunțător al lui Vodă Cuza, prințul va fi, credem, atât de echitabil cu noi de-a îngădui ca, în conformitate cu legile minții omenești, să căutăm, în schimbările acestea, la raison suffisante, să simțim cel puțin trebuința unor cuvinte îndeajuns de puternice cari ar fi putut determina atitudinea d-sale în momentele de față. Aceste cuvinte suficiente nu le aflăm între cele mărturisite, încît trebuie să admitem că ele fac parte din sfera celor nemărturisite. D-sa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trei semnături fără nici o singură excepțiune este estremă și va mărgini scomptul foarte mult. Ne vom servi de un exemplu precis. - D. G. Cantacuzino, d. G. Vernescu sau alt proprietar mare, om avut, cu credit mai mult decât neândoios, are trebuință de numerar în afacerile sale. O asemenea persoană nu aleargă din casă-n casă să caute pentru polița sa două semnături solvabile; nici că se adresează cuiva, cu atât mai puțin unui comerciant, spre a-i cere girul. Omul avut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și licența, numai în numele democrației, și cele ce mai rămân le pun asupra clasei producătoare, care mai are ceva. Când este vorba de buget, apoi tot acea democrație vedem că se aruncă cu un avânt ardinte asupra bugetului, fiindcă are trebuință de bani ca să trăiască bine. Ar trebui să ne lămurim odată asupra lucrului acestuia: "Democrație la impozite, ca să le desființeze, și boier mare la buget, aceste două lucruri nu merg împreună". De este vorba să fim democrați, apoi atunci de ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d. Dim. Sturza [î]și dă demisia, poate pentru că la Livadia d. Brătianu devenise foarte susceptibil. Peste o lună, la 7 fevruarie 1877, d. Simeon Mihălescu se oferă a servi gratis ca director al Ministerului de Interne. Se simțea deja trebuința unui Mihălescu la Interne; iar c-o săptămână înainte d. Cogălniceanu începuse să discute în Senat, cu multă vehemență, cestiunea părăginirii Universității Iași, bazat pe multe acte și cărți domnești, pentru... pentru a-l bombarda pe ministrul de externe de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
conservatorii. Cu toate acestea mișcarea în care au intrat diversele elemente a căror agregare ar putea constitui o opoziție serioasă nu pare a fi atât de indiferentă partidului înaintat, căci prezidentul Camerei deputaților, d. C. A. Rosetti, a crezut de trebuință de-a interveni personal în luptă cu autoritatea ce se leagă de marea sa situație parlamentară și de lunga sa carieră politică. Într-un șir de scrisori adresate alegătorilor cu ocazia alegerilor în consiliile generale șeful partidului liberal se-ncearcă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mult de hazul lucrului, fără vro altă pretenție. Iată dar câteva probe de parlamentarism radical: D. președinte: Astăzi s-a depus și raportul pentru bugetul Ministerului de Rezbel; raportul care s-a depus acum nu este tipărit. Voci: Nu avem trebuință de tipărirea raportului. D. P. Ghika: Cer cuvântul pentru ordinea zilei. D. președinte: D-lor, știți că ordinea zilei nu se poate schimba fără învoirea miniștrilor. U. P. Ghika: Este, d-lor, o demisiune care s-a dat de câteșipatru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
biuroul este sincera expresiune a majorității. Acum, când onor. d-ni vicepreședinți [î]și dau demisiunea, se înțelege că atunci este oarecare neânțelegere între ideile cari au fost mai nainte și între ideile cari predomnesc azi această majoritate? Avem noi trebuință, majoritatea, să cerem ca acei d-ni vicepreședinți să ne spună lămurit care este cauza acestei demisiuni? {EminescuOpXI 232} Apoi, este vreunul din d-v., din majoritate, care să nu știe care este cauza? Voci: Eu nu știu nimic. Voci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o lege prin care comunele sânt autorizate a percepe două zecimi. Consiliul comunal ține deci asupra lor atârnată ca sabia lui Damocle această dare, gata totdeuna de a o lăsa să cază pe ei. Mai mult: consiliul comunal, silit de trebuințe materiale, voiește în sfârșit să perceapă darea; organul guvernamental [î]i spune să n-o facă, căci se pot întîmpla alegeri noi, de astă data în Parlament poate. Noi nu ne mirăm deloc de fineța cu care "Romînul" aruncă și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
publică pe de altă parte scade; domeniile, cari la 1871 dădeau 20 de milioane, azi nu mai dau decât 15; anuitățile datoriilor publice întrec jumătatea veniturilor adevărate; esportul, deși s-a mărit, nu mai poate ținea pas cu importul; atât trebuințele statului cât și acelea ale particularilor - a plebei de sus cum zicem noi - sânt cu mult mai mari decât veniturile lor; balanța comercială - fără importanță pentr-o țară industrială, importantă însă pentru una agricolă - ne e nefavorabilă. Ei bine, unde
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scrise. Organele unui om sănătos funcționează în mod regulat fără ca el să știe anatomie sau fiziologie; ba el n-are nici nevoie de-a avea scris pe hârtie cum îi bate inima și cum circulează sângele. Abia cel bolnav simte trebuința de a-și consulta organizațiunea sa, de-a consulta texturi scrise despre modul cum e făcut și cum ar trebui să subvină naturii sale ca să nu moară. Pessima republica, plurimae leges. Cu cât e mai rău statul, cu cât e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sânt decât două cuvinte pentru același lucru. Esența lor este că puterile unui om se-ntrebuințează, în mare parte, nu pentru el însuși, ci pentru alții, din care rezultă apoi, parte supraîncărcarea lui cu muncă, parte o îndestulare insuficientă a trebuințelor sale proprii. Căci natura, zgârcită cum este de felul ei, nu i-a dat omului decât atâtea puteri cîte-i trebuie de-a se susținea pe el însuși și pe ai săi fără multă sforțare; un mare prisos de puteri nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întreținerii fizice a unui popor se ia după umerii unei părți prea mare a lui, cealaltă parte se-ncarcă cu asupra de măsură și e mizeră. Cu cât mai mult însă se agravează proporția aceasta când clasa descărcată nu are trebuință, ca călugării, numai de întreținerea esistenții fizice, ci de-o mulțime de obiecte de lux, de rafinării pe cari nu le poate produce, de munca altor popoare, plătită cu munca poporului propriu. Într-adevăr, există într-un stat normal, guvernat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Iată dar adevărata cauză a balanței defavorabile: înmulțirea cu asupra de măsură atât a clasei consumatoare cât și a necesităților ei. Când un guvern are însă drept sistem de-a ridica de pe ulițe mii de nulități și a le inspira trebuințe pe cari nu le avuseseră nicicând; {EminescuOpXI 278} când se despopulează cafenelele pentru a se popula bugetul; când ignoranța, pervesitatea și lenea sânt titluri de recomandație pentru a face carieră pe miile de căi cari atârnă direct sau indirect de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
într-un mod pompos în trăsură, ci a trecut pe strade pedestru, ca oricare simplu muritor. Se înțelege că și Gambetta a secerat ovațiuni numeroase. Toată sceneria se vede că este a unui popor liber și fericit, care n-are trebuință de culisele lui Potemkin. [ 2 august 1880] [""BUKARESTER TAGBLATT", VORBIND... "Bukarester Tagblatt", vorbind de joncțiunea liniilor române cu calea ferată orientală, a cărei construcție s-a proiectat de cătră societatea austriacă Staatsbahn, relevează înduplecarea societății la cererea guvernului român în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]